Știri
Știri din categoria Externe
China a condiționat „securitatea energetică” a Taiwanului de acceptarea suveranității Beijingului, potrivit Antena 3 CNN, care citează informații publicate de Taiwannews.com. Mesajul a fost transmis de Chen Binhua, purtător de cuvânt al Agenției pentru Afaceri Taiwaneze, instituție a Chinei care gestionează relația cu insula.
Chen a afirmat că integrarea Taiwanului în statul chinez ar rezolva vulnerabilitățile energetice ale guvernului de la Taipei, în special dependența de gaz natural lichefiat (GNL) și de importurile de petrol din Orientul Mijlociu. În context, el a invocat perturbările provocate de războiul din Iran asupra rutelor comerciale prin Strâmtoarea Ormuz.
Taiwanul își acoperă aproximativ o treime din consumul de GNL din Qatar, însă autoritățile de la Taipei au indicat că au asigurat surse alternative pentru următoarele două luni. Până la acest moment, guvernul taiwanez nu a anunțat un răspuns oficial la propunerea formulată de Chen.
Președintele Taiwanului, William Lai, a declarat că stocurile de energie pentru lunile martie și aprilie sunt stabile și că importurile din SUA ar urma să crească din iunie. În paralel, Chen a susținut că noul plan cincinal al Chinei prevede un sistem energetic „diversificat”, bazat pe cărbune, petrol, gaze naturale, energie nucleară și surse regenerabile, și a invocat un consum record de electricitate în China în iulie și august anul trecut, acoperit fără raționalizări sau majorări de prețuri.
Pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu, adjunctul secretarului apărării al SUA, Kurt Campbell, a spus că Washingtonul monitorizează dacă situația ar putea influența acțiunile altor actori, inclusiv ale Chinei.
Separat, Chen a mai susținut că misiunile diplomatice chineze au ajutat cetățeni taiwanezi blocați în regiune, afirmație respinsă de Consiliul pentru Afaceri Continentale al Taiwanului, care, prin ministrul adjunct Shen Yu-chung, a descris astfel de acțiuni drept parte a unei strategii de „război cognitiv” menite să submineze încrederea publică în guvernul de la Taipei.
Recomandate
Viktor Orban le cere statelor UE să împrumute direct Ucraina 90 de miliarde de euro , în loc ca finanțarea să fie acordată printr-un mecanism comun al Uniunii, potrivit Economica.net . Declarațiile au fost făcute la finalul unui summit european, în contextul în care premierul ungar nu a renunțat la veto-ul său față de noul pachet de asistență financiară pentru Ucraina. Orban a susținut că Uniunea nu ar trebui să fie folosită pentru finanțarea conflictelor din afara blocului comunitar și a acuzat liderii europeni că încearcă să „mascheze” costurile politice interne ale sprijinului pentru Kiev. „Uniunea Europeană nu a fost creată pentru a finanţa războaiele ţărilor terţe”, a remarcat Orban în declaraţii acordate presei la finalul unui summit european. În timp ce Bruxelles-ul și capitalele europene caută soluții pentru a ocoli veto-ul Ungariei, Orban a indicat ca alternativă acordarea împrumutului de 90 de miliarde de euro direct de către state, nu prin UE. El a afirmat că un împrumut comun ar avea rolul de a ascunde față de cetățeni faptul că banii provin, în ultimă instanță, din resursele statelor membre. Contextul disputei include și oprirea livrărilor de petrol rusesc către Ungaria și Slovacia prin conducta Drujba, de la 27 ianuarie, după ce Ucraina a indicat că întreruperea a fost cauzată de un atac cu drone al Rusiei. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că reparațiile necesită timp, însă Orban și premierul slovac Robert Fico acuză Kievul că tergiversează lucrările ca formă de presiune, pe fondul refuzului lor de a susține Ucraina și, în cazul lui Orban, al opoziției față de aderarea Ucrainei la UE. Ajutorul blocat de Budapesta este descris ca un împrumut finanțat prin emiterea de datorie comună și garantat de bugetul UE, adică de statele membre. Conform mecanismului menționat, Ucraina ar urma să ramburseze împrumutul doar dacă Rusia ar plăti eventuale „reparații de război”; în caz contrar, nota de plată ar reveni statelor UE, cu excepția Ungariei, Republicii Cehe și Slovaciei, care au refuzat să participe la mecanismul de garantare. Comisia Europeană ar fi cerut Ucrainei să repare conducta și i-a oferit sprijin financiar pentru lucrări, dar nu este precizat când va fi repusă în funcțiune și nici ce decizie vor lua liderii europeni pentru deblocarea fondurilor, una dintre opțiuni fiind așteptarea alegerilor din Ungaria din 12 aprilie. [...]
Budapesta a confirmat vizita vicepreședintelui SUA JD Vance la începutul lui aprilie , potrivit HotNews.ro , care citează declarațiile ministrului ungar de externe, Peter Szijjarto, și informații transmise de Reuters. Două surse familiarizate cu pregătirile au spus agenției că deplasarea ar urma să fie un semn de susținere pentru premierul Viktor Orban , înaintea alegerilor parlamentare din 12 aprilie. Szijjarto a afirmat, într-un podcast, că vizita ar urma să aibă loc „cândva la începutul lunii aprilie” și a legat-o de starea relațiilor bilaterale. Oficialul ungar a prezentat întâlnirea ca pe un rezultat al contactelor directe dintre cele două administrații. „Vicepreședintele SUA va veni în Ungaria, dacă știu bine, cândva la începutul lunii aprilie. Acesta este rezultatul unor relații SUA-Ungaria excelente, faptul că există întâlniri personale din când în când.” Miza politică este amplificată de contextul electoral: Orban, aflat la putere din 2010, se confruntă cu „cel mai greu test electoral” de până acum, iar în majoritatea sondajelor este în urma lui Peter Magyar, un fost apropiat al guvernului devenit principalul opozant, potrivit Reuters. HotNews.ro notează că, dacă vizita lui Vance se concretizează, aceasta ar fi al doilea gest de acest tip din partea administrației Trump înaintea scrutinului. Secretarul de stat Marco Rubio a fost la Budapesta în februarie și și-a exprimat public sprijinul pentru Orban, pe fondul dificultăților economice, al șocului prețurilor la energie și al apariției unui rival considerat o alternativă viabilă, conform Reuters. În plan extern, articolul amintește că Orban este unul dintre cei mai apropiați aliați europeni ai lui Donald Trump și se află de mult timp în conflict cu Bruxelles-ul pe mai multe teme, inclusiv războiul din Ucraina. Premierul ungar a menținut relații cordiale cu Rusia, refuză să trimită arme Kievului și se opune aderării Ucrainei la Uniunea Europeană; Trump i-a transmis luna trecută un mesaj de susținere, numindu-l „un lider cu adevărat puternic”, într-o postare pe rețelele sociale. [...]
Iranul a amenințat că va viza obiective turistice și zone de agrement la nivel global , potrivit Euronews România . Avertismentul, difuzat de televiziunea de stat de la Teheran, susține că „stațiunile și centrele turistice din întreaga lume nu vor mai fi sigure” și că Teheranul nu intenționează să oprească nici construcția de rachete. Mesajul a fost atribuit generalului Abolfazl Shekarchi , care a declarat că, „de acum înainte, pe baza informațiilor pe care le deținem despre dumneavoastră, stațiunile, zonele de agrement și centrele turistice și de agrement din întreaga lume nu vor mai fi sigure pentru dumneavoastră”. Afirmațiile alimentează îngrijorări invocate de analiști încă de la debutul războiului din Orientul Mijlociu, potrivit cărora Iranul ar putea să își reactiveze „celulele” pentru a pregăti atentate ca tactică de presiune. Amenințarea este plasată în contextul unor atacuri lansate „astăzi” de Iran asupra Israelului și asupra unor instalații energetice din statele arabe din Golf, conform aceleiași surse. În paralel, lideri americani au susținut că ofensiva Statelor Unite a „decimat” armata iraniană, pe fondul escaladării tensiunilor regionale. [...]
Traian Băsescu spune că SUA nu și-au atins obiectivele inițiale în Iran , iar între timp au apărut mize noi care pun Washingtonul „într-o situație dificilă”, potrivit HotNews.ro . Fostul președinte a făcut declarațiile vineri, la B1 TV, în contextul evoluțiilor din Orientul Mijlociu. Băsescu a afirmat că Statele Unite ar fi intrat „în acest război împreună cu Israelul”, indicând două obiective: distrugerea uraniului îmbogățit din programul nuclear iranian și schimbarea regimului de la Teheran. În opinia sa, până acum nu a fost atins niciunul dintre aceste obiective. „Statele Unite sunt într-o situație dificilă în Orientul Mijlociu în momentul de față.” În schimb, fostul șef al statului susține că au apărut „obiective fundamentale noi”, primul fiind redeschiderea „în siguranță și în deplină libertate” a traficului prin Strâmtoarea Ormuz. Băsescu a argumentat că SUA nu vor putea pretinde că au câștigat un război cu Iranul atât timp cât Teheranul controlează traficul prin Ormuz și a spus că această dificultate ar fi fost subestimată. Al doilea obiectiv nou invocat este recâștigarea încrederii aliaților SUA din regiune, în condițiile în care, spune el, infrastructuri din țările din Golf ar fi fost lovite de atacuri iraniene, deși Washingtonul „trebuia să le garanteze securitatea”. În același context, Băsescu a amintit rolul statelor furnizoare de petrol în consacrarea dolarului ca monedă de plată pentru hidrocarburi, prin mecanismul petrodolarilor. Referitor la o ofensivă anunțată de SUA pentru redeschiderea Ormuzului, Băsescu a susținut că strâmtoarea este „ușor de apărat de către iranieni” și a insistat că nu ar fi minată, invocând faptul că Teheranul permite trecerea unor nave ale „țărilor prietene”. În evaluarea sa, scoaterea strâmtorii de sub control iranian ar fi „o operațiune extrem de dificilă”, deoarece partea de nord este dominată de teritoriul iranian, iar securizarea traficului ar presupune neutralizarea mijloacelor de lovire ale Iranului de pe propriul țărm. [...]
Marea Britanie a aprobat ca SUA să folosească baze britanice pentru lovituri în Iran , într-un context de escaladare în Strâmtoarea Ormuz, despre care sursa afirmă că ar fi fost blocată de Iran de la începutul lunii martie. Guvernul condus de Keir Starmer a confirmat vineri decizia, după o reuniune a miniștrilor dedicată situației din regiune, relatează Reuters . Acordul ar viza operațiuni destinate distrugerii unor baze de rachete iraniene care ar fi fost folosite pentru atacarea navelor din Strâmtoarea Ormuz. Conform informațiilor citate, Starmer respinsese inițial solicitarea SUA, invocând nevoia de a fi convins că orice acțiune militară este legală. Ulterior, și-ar fi schimbat poziția după ce Iranul a atacat aliați britanici din regiune, notează aceeași relatare. Accesul SUA ar fi fost autorizat la RAF Fairford și la baza comună SUA–Marea Britanie Diego Garcia, în Oceanul Indian. Reuters indică faptul că aceste facilități ar urma să fie folosite în cadrul operațiunilor menționate. Teheranul a reacționat imediat, iar ministrul de externe Abbas Araqchi l-a acuzat pe Starmer că „pune în pericol viețile britanicilor” și a spus că Iranul „își va exercita dreptul la autoapărare”, potrivit relatării citate. În paralel, Downing Street a cerut „o dezescaladare urgentă și o rezolvare rapidă a războiului”. Totodată, un sondaj YouGov menționat de Reuters arată că 59% dintre britanici se opun atacurilor SUA–Israel asupra Iranului. [...]
Donald Trump a declarat că „nu mai sunt lideri în Iran” cu care să discute , potrivit Reuters , pe fondul continuării loviturilor militare americane care, conform agenției, vizează oficiali iranieni. Declarația a fost făcută vineri, 20 martie, la Washington, iar președintele SUA a susținut că nu mai există interlocutori la Teheran pentru discuții despre război. „Nu mai sunt lideri în Iran” cu care să discute. Reuters consemnează că atacurile continuă să aibă ca ținte oficiali iranieni, fără să ofere în acest material detalii suplimentare despre amploarea operațiunilor sau despre eventuale canale diplomatice rămase deschise. Mesajul transmis de la Casa Albă sugerează o înăsprire a poziției americane și împinge, cel puțin la nivel declarativ, perspectiva unor negocieri în plan secund. În absența unor precizări despre pașii următori, efectul imediat este menținerea incertitudinii privind durata conflictului și riscurile de escaladare, cu potențial impact asupra stabilității regionale și a piețelor energetice. [...]
