Știri
Știri din categoria Externe
China a respins acuzațiile că ar fi instruit trupe ruse pe teritoriul său, calificând informațiile drept „nefondate” și „pur fabricate”, într-un episod care adaugă presiune diplomatică asupra relației Beijing–Berlin pe fondul războiului din Ucraina, potrivit Global Times.
Declarațiile au fost făcute luni de purtătoarea de cuvânt a Ministerului chinez de Externe, Mao Ning, la o conferință de presă, ca răspuns la o întrebare legată de o întâlnire între ambasadorul Chinei în Germania și oficiali ai Ministerului german de Externe, precum și de tema discuției.
Mao Ning a spus că ambasadorul chinez s-a întâlnit recent cu reprezentanți ai diplomației germane la solicitarea acestora, iar cele două părți au făcut un schimb de opinii despre relațiile China–Germania și „chestiuni de interes comun”.
În ceea ce privește criza din Ucraina, Beijingul susține că a menținut „o poziție obiectivă și imparțială”, că rămâne angajat în promovarea unei soluții politice și că încurajează discuțiile de pace „în felul său”. În acest context, partea chineză a cerut Germaniei să privească poziția Chinei „într-o manieră obiectivă și rațională”.
Recomandate
Absența prelungită a lui Mojtaba Khamenei alimentează incertitudinea politică într-un Iran aflat în plin armistițiu și cu mize economice ridicate , în condițiile în care fiul liderului suprem ucis nu a fost văzut nici măcar la funeraliile tatălui său, potrivit Antena 3 , care citează Reuters. Duminică, televiziunea de stat iraniană i-a arătat pe trei dintre fiii ayatollahului Ali Khamenei – Mostafa, Meysam și Masoud – rugându-se lângă sicriele depuse în complexul Imam Khomeini Grand Mosalla din Teheran. Mojtaba Khamenei, descris în material ca succesor în funcția de lider suprem, nu a apărut în imagini și nu a fost văzut public. Ce se știe despre absența lui Mojtaba Khamenei În material se arată că nu a existat până acum nicio apariție publică și nu a fost publicată nicio imagine cu Mojtaba, despre care „se spune” că ar fi fost rănit în atacul aerian din 28 februarie, în care au fost uciși tatăl său și alți membri ai familiei. Surse apropiate cercului său intern au declarat pentru Reuters că ar fi suferit răni grave, inclusiv la unul sau la ambele picioare, iar fața i-ar fi fost desfigurată. O participantă la ceremonie a spus, într-un interviu pentru agenția Tasnim, că așteptarea unei apariții a lui Mojtaba a fost „singura” dorință a unor oameni prezenți: „Până în ultimul moment, înainte să înceapă rugăciunea, le tot spuneam celor din jur că sper ca el, Mojtaba Khamenei, să vină. Aceasta era singura noastră dorință.” Contextul: războiul, armistițiul și miza economică Potrivit Reuters, Ali Khamenei și mai mulți membri ai familiei au fost uciși într-un atac aerian pe 28 februarie, în momentul în care SUA și Israelul au declanșat războiul împotriva Iranului. Conflictul a durat mai multe săptămâni, până la un „armistițiu fragil”, și a provocat „moarte și distrugeri” în regiune, menținând la putere guvernul teocratic sprijinit de Corpul Gardienilor Revoluției Islamice . Materialul notează că armistițiul a suspendat războiul început „în urmă cu patru luni”, în baza unui acord cu Washingtonul despre care autoritățile iraniene susțin că ar urma să aducă „beneficii economice uriașe”. Acordul interimar ar include: deblocarea unor active iraniene „de miliarde de dolari” aflate în străinătate; derogări de la sancțiunile financiare care afectaseră sever economia Iranului. În același timp, Reuters relatează că, în timpul războiului, „peste 3.000 de oameni” au fost uciși, iar baze militare și proiecte majore de infrastructură au fost distruse, cu pagube „de miliarde de dolari”. Iranul ar fi lovit baze americane din regiune și și-ar fi afirmat controlul asupra Strâmtorii Ormuz , ceea ce ar fi dus la creșterea prețurilor globale la energie; președintele american Donald Trump a spus că acest lucru l-a determinat să preseze mai rapid pentru pace. Ce urmează: procesiuni extinse și mobilizare de masă Autoritățile iraniene organizează o săptămână de procesiuni funerare, inclusiv transportarea rămășițelor la situri religioase șiite din Irak. Presa de stat a relatat că ceremonia de duminică a fost prelungită cu aproximativ o oră, până la 22:00 (ora locală), din cauza numărului mare de participanți. Planul anunțat în material prevede, după o procesiune luni în Teheran, transportul rămășițelor la Qom (marți), apoi în Irak – Najaf și Kerbala (miercuri) – și revenirea în Iran pentru o procesiune la Mashhad, înainte de înmormântare. Autoritățile intenționează să mobilizeze „milioane de oameni” și să ofere transport, mâncare și cazare. [...]
UEFA contestă public decizia FIFA de a suspenda automatul de suspendare după un cartonaș roșu , avertizând că măsura „pune în pericol” integritatea jocului și creează un precedent în plin turneu, potrivit news.ro . Într-un comunicat publicat luni pe site-ul oficial, UEFA afirmă că decizia FIFA de a suspenda „pentru o perioadă de probă de un an” aplicarea suspendării automate de un meci, ca urmare a cartonașului roșu primit de americanul Folarin Balogun, „a depășit linia roșie” și este „de neînțeles și nejustificabilă”. „O suspendare automată minimă de un meci în urma unui cartonaș roșu nu este o opțiune discreționară și nu necesită o decizie a unui organism competent pentru a fi pusă în aplicare.” Miza: reguli aplicate uniform și credibilitatea competiției UEFA susține că suspendarea automată este un principiu înscris în regulamente „care nu poate face obiectul unor excepții”, cu atât mai mult „în mijlocul unui turneu” în care alți jucători aflați în situații similare și-au executat suspendarea. Forul european avertizează că, atunci când „certitudinea regulilor” nu mai este garantată, „integritatea jocului este pusă în pericol”, iar credibilitatea competiției este subminată. În plus, UEFA spune că decizia creează un precedent în turneul în desfășurare, ceea ce ar impune de acum „un tratament egal” în cazuri similare, „în detrimentul competiției”. „Ne exprimăm uimirea față de o astfel de decizie fără precedent, de neînțeles și nejustificabilă.” Ce s-a întâmplat în cazul Balogun Folarin Balogun a fost eliminat miercuri, în meciul din șaisprezecimile de finală câștigat de SUA cu 2-0 împotriva Bosniei și Herțegovinei, după ce l-a călcat pe picior pe fundașul Tarik Muharemovic. Sancțiunea de un meci a fost suspendată duminică de FIFA. Potrivit sursei citate, regulamentul FIFA prevede că un cartonaș roșu atrage o suspendare automată de un meci, care nu poate face obiectul unui apel din partea echipei jucătorului sancționat. [...]
Prăbușirea turismului lasă Cuba cu hoteluri goale și fără valută, pe fondul înăspririi sancțiunilor americane , iar guvernul de la Havana încearcă să salveze sectorul printr-o deschidere limitată către investiții și management din partea cubanezilor, inclusiv din diaspora, potrivit CNN . În primele cinci luni din 2026, doar 360.000 de turiști au vizitat insula, în scădere cu 58% față de aceeași perioadă a anului trecut, conform statisticilor guvernului cubanez citate în material. În paralel, Republica Dominicană a raportat de peste 10 ori mai mulți turiști în același interval, potrivit datelor oficiale ale autorităților dominicane. Sancțiuni, blocadă de petrol și retragerea operatorilor: șoc operațional pentru turism Materialul descrie o succesiune de măsuri și efecte care au lovit direct funcționarea economiei și a turismului cubanez. Administrația Trump a efectuat în ianuarie o lovitură militară împotriva Venezuelei, aliat al Cubei, ceea ce a dus la întreruperea unei surse importante de petrol pentru insulă. Ulterior, a urmat o blocadă petrolieră „ordonată de SUA”, care a amplificat perturbările economice. Consecința imediată pentru turism: multe companii aeriene au anulat zborurile, deoarece nu mai pot alimenta aeronavele în Cuba, notează CNN. În același timp, un nou val de sancțiuni vizează companiile străine care fac afaceri cu armata cubaneză, care controlează o parte semnificativă a sectorului turistic, ceea ce a determinat „multe lanțuri hoteliere internaționale” să părăsească insula. Administrația Trump susține că presiunea economică urmărește să forțeze guvernul cubanez să deschidă sistemul politic și să permită investiții străine directe, inclusiv în turism. Într-un interviu acordat Axios în iunie, Trump a comparat potențialul turistic al Cubei cu petrolul Venezuelei, în contextul evaluării unor pași suplimentari pentru a obține concesii, inclusiv acțiuni militare. Hoteluri construite „pe datorie” și o soluție cu limite: management din diaspora, proprietate la stat CNN arată că guvernul cubanez a mizat în ultimul deceniu pe turism și a investit masiv în construirea de hoteluri, care acum rămân neocupate, în timp ce economia se confruntă cu degradarea serviciilor și penurii. În iunie, președintele Miguel Díaz-Canel a declarat că autoritățile ar permite cubanezilor, inclusiv celor din afara țării, să preia administrarea hotelurilor în numele statului, ca parte a unor reforme menite să stabilizeze economia. „Suntem deschiși către cubanezii care vor să investească și să administreze hoteluri. Am oferit aceste oportunități de afaceri și cubanezilor care locuiesc în străinătate.” Totuși, în cadrul legal actual, statul ar păstra proprietatea integrală asupra hotelurilor, precizează materialul. Economistul cubanez Pedro Monreal, stabilit în Spania, a declarat pentru CNN că este puțin probabil ca sectorul privat cubanez, fie din țară, fie din exil, să poată înlocui lanțurile hoteliere internaționale la scară. „Este nerealist să te aștepți ca cubanezii — fie în exil, fie pe insulă — să poată lua locul lanțurilor hoteliere.” Monreal susține că statul a supra-investit în hoteluri, cheltuind „mult mai mult” pe infrastructura turistică decât pe sănătate, educație sau agricultură, iar combinația dintre această strategie și sancțiunile americane împinge guvernul spre faliment, potrivit relatării CNN. În pofida crizei, autoritățile continuă construcția de noi hoteluri, care au devenit un simbol al colapsului unei industrii considerate cândva esențială pentru viitorul economic al Cubei. Efect în lanț: operatori care își suspendă activitatea și inițiative de ajutor Pe partea de cerere, CNN notează că operatori de turism precum Cubania Travel (Marea Britanie) și-au suspendat toate călătoriile „pe termen nedefinit”, invocând deteriorarea condițiilor din țară. Directoarea companiei, Lucy Davies, spune că a început să strângă fonduri pentru donații de alimente și pentru a menține locuri de muncă pentru personalul local rămas fără turiști, potrivit relatării publicate de Cubania Travel . În ansamblu, tabloul descris de CNN indică o problemă economică imediată: turismul, una dintre principalele surse de venituri în valută pentru Cuba, se contractă abrupt într-un moment în care statul are deja dificultăți în a asigura funcționarea serviciilor de bază, iar soluțiile discutate de autorități par limitate de lipsa capitalului și a capacității operaționale din sectorul privat. [...]
Ursula von der Leyen pune pe agenda NATO suplimentarea apărării antiaeriene a Ucrainei , după atacul rusesc asupra Kievului, și indică faptul că discuția va avea loc „săptămâna aceasta” la summitul Alianței de la Ankara, potrivit Mediafax . Președinta Comisiei Europene a transmis, într-un mesaj publicat pe platforma X, că atacul a vizat civili și a inclus „peste 400 de drone și rachete” îndreptate spre capitala Ucrainei. În acest context, von der Leyen a susținut că Ucraina are nevoie „urgentă” de mai multe capacități de apărare aeriană. „Ucraina are nevoie urgentă de mai multe capacități de apărare aeriană. Vom discuta despre acest lucru săptămâna aceasta, la Ankara, în cadrul summitului NATO.” Componenta financiară: tranșă de 4 miliarde de euro și împrumut de 90 de miliarde de euro În același mesaj, șefa executivului de la Bruxelles a precizat că, săptămâna trecută, UE a acordat „prima tranșă de 4 miliarde de euro” dintr-un împrumut de „90 de miliarde de euro”, pentru consolidarea apărării Ucrainei „cu tehnologie avansată pentru drone”. Von der Leyen a adăugat că „vor urma și alte măsuri, foarte curând”. Presiune de reglementare: pachetul 21 de sancțiuni, în lucru Von der Leyen a mai spus că se depun „eforturi intense” pentru finalizarea acordului privind „ cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni ” în „zilele următoare”, fără a detalia conținutul acestuia. Contextul atacului și miza summitului de la Ankara Reacția vine după un atac masiv al Rusiei asupra Kievului în noaptea de duminică spre luni. Forțele Aeriene ale Ucrainei au anunțat că a fost vorba despre un atac combinat cu rachete balistice, rachete de croazieră și drone. Potrivit Kyiv Post , în urma atacului au murit 14 persoane și alte zece au fost rănite, iar primarul Kievului a anunțat că marți va fi zi de doliu. Mediafax notează că atacul a avut loc cu o zi înainte de deschiderea summitului NATO de la Ankara, unde președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, urmează să se întâlnească cu președintele SUA, Donald Trump, pentru discuții despre posibile soluții de încheiere a războiului. [...]
Deficitul de interceptoare Patriot a lăsat Ucraina fără apărare în fața unui val de rachete balistice , după ce Kievul nu a reușit să doboare niciuna dintre cele 29 de rachete lansate de Rusia în noaptea de 5 spre 6 iulie, potrivit Mediafax , care citează Forțele Aeriene ucrainene și Euronews. Purtătorul de cuvânt al Forțelor Aeriene ucrainene, colonelul Iurii Ihnat, a descris rata de interceptare drept „scăzută” și a indicat cauza: lipsa unui flux constant de rachete interceptoare. El a susținut că Rusia cunoaște deficitul de rachete PAC-2 și PAC-3 pentru sistemele Patriot și își adaptează atacurile pentru a exploata această vulnerabilitate. Patriot, „singura soluție eficientă” pentru balistice, dar cu stocuri la limită Autoritățile ucrainene afirmă că sistemele Patriot furnizate de Statele Unite sunt, în acest moment, singura opțiune eficientă pentru interceptarea rachetelor balistice rusești. Problema, potrivit Kievului, este că stocurile de interceptoare au ajuns la un nivel critic, ceea ce reduce direct capacitatea de apărare antiaeriană. Ambasadorul Ucrainei la Uniunea Europeană, Vsevolod Cențov, a declarat pentru Euronews că atacurile Rusiei transmit mesajul că Moscova intenționează să continue războiul, adăugând că Ucraina își intensifică, la rândul ei, loviturile asupra unor ținte militare din Rusia și din teritoriile ocupate. Presiune pe summitul NATO: cerere de decizii și livrări Președintele Volodimir Zelenski a spus că unul dintre obiectivele principale ale summitului NATO de la Ankara este consolidarea apărării antiaeriene a Ucrainei. „Este extrem de important ca lumea – în primul rând Statele Unite și partenerii noștri europeni – să iasă din summitul NATO de la Ankara cu decizii puternice privind sprijinul pentru apărarea aeriană a Ucrainei și, implicit, pentru protejarea vieții oamenilor” Zelenski a mai afirmat că, atât timp cât aliații mai au rachete Patriot în stoc, Rusia este încurajată să continue atacurile asupra zonelor rezidențiale. Cererea depășește producția, pe fondul tensiunilor globale În material se arată că Patriot sunt produse în SUA de Raytheon și Lockheed Martin și sunt folosite atât de Ucraina, cât și de mai mulți aliați ai Washingtonului. Potrivit presei internaționale citate, războiul dintre Israel și Iran a redus semnificativ stocurile globale de interceptoare, după utilizarea intensă în Orientul Mijlociu. Zelenski a indicat că Lockheed Martin produce aproximativ 600 de interceptoare Patriot pe an (circa 60–65 pe lună), în timp ce oficiali ucraineni estimează că Rusia produce aproximativ 120 de rachete balistice lunar. În acest context, discuțiile despre suplimentarea sprijinului militar, inclusiv livrări de interceptoare Patriot, sunt așteptate să fie pe agenda summitului NATO de la Ankara. [...]
Un oficial american susține că achiziția Groenlandei ar fi „singura soluție” pentru riscurile de securitate din Arctica , o poziție care ridică miza politică și de apărare în interiorul NATO și tensionează relația cu Danemarca, potrivit Focus . Declarația a fost făcută de un înalt oficial guvernamental american în discuții cu jurnaliștii, înaintea summitului NATO programat marți și miercuri în Turcia. Acesta a spus că Washingtonul consideră în continuare că preluarea insulei – teritoriu care aparține Regatului Danemarcei – este „cel mai bun mod” de a acoperi nevoile de apărare ale NATO în raport cu Groenlanda. De ce contează: securitatea NATO și controlul unei zone strategice Oficialul a invocat „activități navale intense” în regiunea din jurul Groenlandei și a afirmat că președintele Donald Trump urmărește o soluție „durabilă”. În acest context, el a reiterat poziția că, „până acum”, singura soluție văzută de SUA este achiziția Groenlandei de către Statele Unite. Totuși, aceeași sursă notează că oficialul a menționat și existența unor „opțiuni suplimentare” aflate în analiză, fără să precizeze care ar fi acestea. Context: de la amenințări la negocieri cu Danemarca și Groenlanda Focus reamintește că Trump a amenințat la începutul anului cu o preluare a insulei arctice, argumentând că altfel teritoriul nu ar fi suficient de sigur față de Rusia și China, ceea ce ar afecta și securitatea SUA. Amenințările privind folosirea forței au fost ulterior retrase, la fel și ideea unor tarife punitive împotriva Germaniei și altor state europene dacă nu ar accepta vânzarea insulei. În pofida acestui recul, Trump și-ar fi menținut pretențiile, în timp ce guvernele Danemarcei și Groenlandei resping ferm o anexare. Potrivit sursei, între timp au început discuții cu administrația Trump, cu obiectivul de a găsi un compromis. [...]
