Știri
Știri din categoria Externe
Bilanțul deceselor din criza migranților din Ceuta urcă la 99 în 2026, după ce autoritățile au raportat 67 de cadavre recuperate în ultimele zile, în contextul trecerilor înot dinspre Maroc, potrivit Agerpres.
Creșterea rapidă a numărului de victime a determinat autoritățile locale să intensifice operațiunile de căutare în zona digului de frontieră Tarajal, care separă Spania de Maroc, pe unde mii de persoane au ajuns înot în enclavă începând de joi. Garda Civilă menține o monitorizare constantă pentru a identifica și alte corpuri.
Pe fondul presiunii operaționale, a fost amenajat un spațiu în portul orașului pentru depozitarea corpurilor, în așteptarea identificării. Potrivit sursei citate, urmează să fie trimiși la Ceuta medici legiști din peninsula iberică pentru autopsii, precum și agenți specializați în identificarea cadavrelor.
Sâmbătă dimineață, ministrul spaniol de interne Fernando Grande-Marlaska s-a întâlnit la sediul Delegației guvernului din Ceuta cu delegatul guvernului Miguel Angel Perez și cu șefi din poliție, pentru a analiza evoluția situației.
Ministerul spaniol de Interne a indicat că o mare parte din cele aproximativ 50.000 de persoane care au traversat frontiera s-a întors deja în Maroc. Tot sâmbătă, zeci de autobuze au transportat din Fnideq (Castillejos) sute de migranți către diferite puncte ale țării, după ce intraseră ilegal în Ceuta.
Premierul spaniol Pedro Sanchez a condamnat vineri intrarea masivă a migranților, pe care a descris-o drept un „atac” și „o încălcare a integrității teritoriale a Spaniei”, atribuind-o rețelelor de trafic de persoane.
Recomandate
Spania spune că a evitat un efect de contagiune în Schengen după criza migranților din Ceuta , iar aproape toți cei care ajunseseră în enclavă „s-au întors între timp în Maroc”, potrivit Economica . Mesajul autorităților de la Madrid vizează direct temerile că fluxul ar fi putut ajunge pe continent fără control și ar fi declanșat reacții în lanț în UE. Ministrul spaniol de Externe, José Manuel Albares , a transmis pe platforma X că „integritatea zonei Schengen a fost menținută” și că migranții nu puteau ajunge în partea continentală a Spaniei fără identificare, răspunzând criticilor venite din partea unor state membre. În același context, Albares a criticat ceea ce a numit „confuzia condusă de interese” din jurul crizei, fără să indice un guvern anume. În material se arată că Italia anunțase anterior că va suspenda temporar acordul Schengen privind libera circulație cu Spania , ca urmare a situației din Ceuta. Comisarul european pentru Migrație, Magnus Brunner, a scris la rândul său pe X că Albares i-a spus într-un apel telefonic că „practic toți cei care au intrat în Ceuta s-au întors” și că „nicio persoană nu a trecut pe partea continentală a UE”. Ce urmează la nivelul UE Potrivit informațiilor citate, experți din statele membre urmează să se întâlnească sâmbătă pentru a discuta evoluțiile, iar luni este programată o reuniune a ambasadorilor UE, cu scopul de a evalua situația și de a facilita coordonarea între state. [...]
Ucraina cere accelerarea livrărilor de apărare aeriană , după un atac masiv al Rusiei asupra Kievului, într-un mesaj care pune din nou presiune pe partenerii occidentali să ia decizii rapide privind echipamentele și muniția necesare, potrivit Mediafax . Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sybiha , a cerut accelerarea livrărilor de sisteme de apărare aeriană și antirachetă, după atacul lansat de Rusia asupra capitalei ucrainene în noaptea de vineri spre sâmbătă. Informațiile sunt atribuite agenției Ukrinform. Într-un mesaj publicat pe platforma X , Sybiha a descris atacul drept unul dintre cele mai grave din ultimele zile și a indicat un bilanț de „cel puțin 9” persoane ucise și 23 rănite, în urma unui atac cu „trei duzini de rachete balistice”, despre care a spus că este al doilea de o asemenea amploare în doar două zile. De ce contează: ritmul livrărilor devine o variabilă operațională Șeful diplomației ucrainene susține că, pe fondul dificultăților Rusiei de a-și atinge obiectivele pe front, atacurile se concentrează tot mai mult asupra orașelor și populației civile. În acest context, el afirmă că Ucraina are nevoie „cât mai repede” de: sisteme suplimentare de apărare aeriană și antirachetă; rachete interceptoare (muniția folosită pentru doborârea țintelor aeriene). Sybiha a legat explicit eficiența apărării aeriene de evoluția războiului și de perspectiva apropierii păcii, insistând că viteza deciziilor și a livrărilor are efect direct asupra numărului de victime. „Rapiditatea deciziilor și a livrărilor este esențială. Fiecare decizie care consolidează apărarea spațiului aerian ucrainean salvează vieți omenești, în timp ce fiecare întârziere duce la decese și crime de război.” Ce se știe despre atacul asupra Kievului Autoritățile ucrainene au anunțat anterior că, în urma atacului masiv cu rachete din noaptea de 1 august, nouă persoane au murit și cel puțin 28 au fost rănite. În cinci raioane ale Kievului au izbucnit incendii, iar mai multe clădiri și infrastructuri au fost avariate, conform informațiilor citate de Mediafax. [...]
Criticile UEFA la adresa conducerii FIFA cresc riscul unei crize de guvernanță înaintea alegerilor din martie , după ce forul european a anunțat că și-a „pierdut încrederea” în actuala conducere a FIFA, în pofida retragerii unui plan contestat de vânzare de participații către investitori privați, potrivit Al Jazeera . UEFA, cel mai vocal opozant al propunerii, a votat joi să boicoteze FIFA dacă aceasta nu renunță la planul de a vinde pachete minoritare din Cupa Mondială și alte competiții. Vineri târziu, președintele FIFA, Gianni Infantino , a anunțat că renunță la proiectul „FIFA Future Enterprise (FFE)”, după reacții negative pe scară largă. De ce contează: presiune directă pe Infantino înainte de alegeri Deși UEFA a salutat retragerea planului, declarația sa ridică miza dincolo de un diferend punctual și pune sub semnul întrebării capacitatea actualei conduceri FIFA de a guverna cu sprijinul confederațiilor, într-un moment sensibil: alegerile pentru președinția FIFA sunt programate pe 18 martie. În material se arată că Infantino, aflat la conducere din 2016, era așteptat să fie reales fără contracandidat, cum s-a întâmplat în 2019 și 2023. Termenul-limită pentru depunerea candidaturilor este 18 noiembrie, însă, pe fondul criticilor, „pare puțin probabil” ca el să rămână necontestat pentru un nou mandat, iar întrebarea se extinde la posibilitatea de a-și continua rolul „având în vedere greutatea criticilor”. Ce reproșează UEFA: transparență și consultare UEFA acuză că planul a fost împins într-un ritm accelerat și fără transparență, vorbind despre „scheme secrete” și despre un demers „opac”, cu beneficii „îndoielnice” pentru fotbal. În declarația citată de Al Jazeera, UEFA spune: „Nu putem continua așa, cu scheme secrete pe termene accelerate, gătite de indivizi fără chip și cu beneficii îndoielnice pentru joc. Trebuie să-i identificăm pe cei responsabili și să-i tragem la răspundere.” Forul european susține că actuala conducere FIFA „nu doar că a pierdut încrederea UEFA, ci și pe cea a multor altor membri ai familiei fotbalului” și îl acuză pe Infantino că nu și-a respectat promisiunile din 2016 privind transparența și utilizarea banilor FIFA în interesul dezvoltării fotbalului. Ce urmează: redistribuirea resurselor și posibili contracandidați UEFA afirmă că vrea să lucreze cu parteneri și actori relevanți pentru a propune noi modalități de distribuire a resurselor prin programul existent FIFA Forward . Totodată, cere folosirea unor fonduri „inactive” din conturile FIFA pentru a sprijini fotbalul de bază în cele 211 asociații membre, fără „vânzarea argintăriei familiei”. În același context, Confederația Asiatică de Fotbal (AFC) a cerut ca inițiativele cu impact asupra fotbalului global să fie prezentate și discutate „la timp”, „transparent” și „în mod semnificativ”, prin consultare și respectarea structurilor de guvernanță. Materialul indică și câteva nume care ar putea apărea într-o eventuală competiție pentru șefia FIFA: președintele AFC, Sheikh Salman bin Ebrahim Al Khalifa (care a pierdut în fața lui Infantino în 2016), și Nasser Al-Khelaifi, președintele Paris Saint-Germain, membru în comitetul executiv UEFA și în Consiliul FIFA. [...]
Ucraina a vizat noduri logistice rusești din Crimeea, lovind două poduri feroviare și un depozit de drone navale , într-o serie de atacuri care, dacă sunt confirmate ca efecte pe teren, pot complica transportul de trupe și aprovizionarea pe axa Crimeea–sudul Ucrainei, potrivit Kyiv Post . Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei a transmis că operațiunile din 1 august au vizat mai multe ținte militare și logistice în Crimeea, dar și în regiunile Herson și Zaporojie. Țintele din Crimeea: poduri feroviare și infrastructură pentru drone Conform informării militare ucrainene, în Crimeea au fost lovite: un depozit din apropiere de Ciornnomorske folosit pentru „stocarea, pregătirea și mentenanța” dronelor navale (vehicule de suprafață fără pilot) utilizate în Marea Neagră; podul feroviar Syvash, lângă Chonhar, care leagă Crimeea de regiunea Herson; un alt pod feroviar, lângă Vladîslavivka; o unitate de informații electronice a Flotei ruse din Marea Neagră, în Sevastopol; o bază de reparații și recuperare, lângă Pervomaiske. Statul Major a susținut că cele două poduri feroviare sunt rute logistice „vitale” pentru transportul de personal, armament și provizii între peninsulă și sudul Ucrainei. Lovituri și în sudul Ucrainei: depozite de aprovizionare și UAV În afara Crimeei, armata ucraineană a raportat lovituri asupra: unui depozit logistic și de aprovizionare, lângă Podove (regiunea Herson); unei facilități de stocare pentru drone aeriene (UAV), lângă Tokmak (regiunea Zaporojie). Context: o serie de atacuri asupra infrastructurii ruse Operațiunile din 1 august vin după alte lovituri recente asupra infrastructurii ruse din zonă. Publicația notează că, pe 26 iulie, forțele ucrainene ar fi lovit o facilitate Chornomornaftogaz lângă Vnukove, folosită de autoritățile ruse pentru stocare și transport de combustibil pentru operațiuni militare, precum și o stație de releu terestră lângă Ciornnomorske, utilizată pentru controlul dronelor de atac Geran și Gerbera. Kyiv Post mai menționează că Statul Major ucrainean confirmase anterior și o lovitură din 25 iulie asupra unei rafinării de petrol din regiunea rusă Tyumen. [...]
ISW susține că Rusia exagerează câștigurile din nordul Ucrainei pentru a influența sprijinul occidental , iar dovezile din teren nu confirmă avansurile revendicate, potrivit evaluării publicate de Kyiv Post , pe baza analizei Institute for the Study of War (ISW) din 31 iulie 2026. În evaluarea sa, ISW afirmă că Gruparea de Forțe „Nord” a Rusiei și comanda militară de vârf „probabil mint” Kremlinul în privința amploarei câștigurilor din nordul Ucrainei, pentru a susține narațiunea că forțele ruse avansează pe întreg teatrul de operațiuni, inclusiv pe un segment de front care ar fi rămas în mare parte stagnant aproape doi ani. În același timp, analiza indică faptul că aceste afirmații sunt folosite în cadrul unui efort de „război cognitiv” menit să proiecteze imaginea unor progrese constante și să convingă partenerii Ucrainei să își reducă sprijinul. ISW notează că „dovezile disponibile de pe câmpul de luptă” nu coroborează declarațiile ruse privind avansuri în regiunile Sumî și Harkiv. Mai mult, forțele ucrainene ar contraataca în unele zone din nord, ceea ce contrazice ideea unor înaintări ruse „necontestate” la scară largă. Un alt element relevant, potrivit aceleiași evaluări, este că unii „milbloggeri” pro-Kremlin ar respinge în mod vizibil narațiunea oficială a armatei ruse despre situația din nordul Ucrainei. Elemente operaționale din actualizarea ISW Pe lângă componenta de comunicare strategică, evaluarea include câteva repere operaționale punctuale: Rusia a lansat 255 de drone împotriva Ucrainei peste noapte. Compania ucraineană de apărare F-Drones a livrat primele 2.000 de drone FPV (drone „first-person view”, pilotate cu transmisie video în timp real) către armata SUA, în cadrul programului „Drone Dominance” al Departamentului Apărării. Forțele ucrainene ar fi avansat recent în direcția Borova , potrivit ISW. De ce contează Dacă evaluarea ISW este corectă, miza depășește linia frontului: exagerarea câștigurilor ar funcționa ca instrument de presiune informațională asupra capitalelor occidentale, într-un moment în care continuitatea sprijinului militar și financiar pentru Ucraina rămâne esențială. În paralel, mențiunea privind livrarea de drone FPV către armata SUA indică faptul că tehnologiile dezvoltate în Ucraina intră în programe occidentale, cu potențial impact asupra lanțurilor de aprovizionare și a standardelor de achiziție din apărare. [...]
Ucraina a interceptat doar una din 27 de rachete balistice rusești, pe fondul lipsei de interceptoare Patriot , ceea ce a amplificat efectele unui atac aerian masiv asupra Kievului, potrivit Kyiv Post . În urma loviturilor, cel puțin nouă persoane au murit și 30 au fost rănite în capitală. Atacul din noaptea de 1 august a inclus, în total, 35 de rachete și 185 de drone de atac de diferite tipuri, a transmis președintele Volodîmîr Zelenski pe Telegram. Deși Kievul a fost ținta principală, au fost raportate lovituri și în regiunile Dnipropetrovsk, Sumî, Harkiv și Poltava. Zelenski a pus incapacitatea de a doborî celelalte 26 de rachete balistice pe seama epuizării stocurilor de interceptoare și a avertizat că acest deficit „încurajează” noi atacuri. El a cerut partenerilor internaționali să grăbească livrările de sisteme antirachetă cu capabilități anti-balistice, pentru a limita pierderile de vieți omenești. Victime și distrugeri în Kiev Administrația Militară a Orașului Kiev a raportat nouă morți și 30 de răniți, inclusiv patru copii. Cele mai mari pierderi au fost în districtul Darnîțkîi, unde serviciile de urgență au indicat șapte decese și 14 răniți; au fost avariate o clădire administrativă și imobile rezidențiale din apropiere, iar într-o piață publică a rămas un crater. În districtul Solomianskîi, două persoane au fost ucise și opt au fost rănite, inclusiv doi copii. O clădire rezidențială cu cinci etaje a fost parțial distrusă și a luat foc, iar echipele de intervenție au evacuat 35 de persoane de la etajele superioare. Impact operațional: avarii în șapte districte și măsuri de urgență Autoritățile au raportat pagube în șapte districte ale orașului, inclusiv din cauza resturilor căzute după interceptări. Au fost afectate: 18 clădiri rezidențiale (blocuri și case); o clinică medicală; un studio de film; supermarketuri; mai multe vehicule, inclusiv ambulanțe; clădirea care găzduiește ambasada Lituaniei. În zonele lovite au fost instalate puncte mobile de control ale poliției, iar anchetatorii documentează pagubele. Bilanțul victimelor ar putea crește, pe măsură ce operațiunile de căutare și degajare continuă. [...]
