Știri
Știri din categoria Externe

Blocarea internetului în Rusia erodează sprijinul intern pentru Kremlin, iar costul politic al măsurilor de control crește pe măsură ce afectează direct viața de zi cu zi a populației, susține opozantul Boris Nadejdin într-un interviu citat de Digi24.
Nadejdin, fost candidat la președinție, afirmă că sistemul autoritar construit de Vladimir Putin „își pierde stabilitatea” și că, odată cu această degradare, „probabilitatea de a face greșeli crește”. Declarațiile au fost făcute miercuri pentru EFE și sunt preluate de Agerpres, potrivit articolului.
În evaluarea opozantului, cea mai gravă eroare recentă a lui Putin ar fi fost blocarea internetului, despre care spune că a dus la „cea mai mare scădere a popularității” liderului rus din ultimul deceniu. Spre deosebire de război, care ar afecta direct „1%” dintre ruși, întreruperea sau încetinirea conexiunii la internet are efecte „practic asupra tuturor”, de la angajați la studenți.
Nadejdin mai susține că măsura a produs o reacție rară în politica rusă: toate grupurile parlamentare, cu excepția partidului pro-Kremlin „Rusia Unită”, s-ar fi pronunțat împotriva blocării internetului. În plus, potrivit lui, până și „patrioții Z” – susținători fără rezerve ai războiului – ar fi fost indignați.
O altă dovadă a „degradării” sistemului, în versiunea lui Nadejdin, este extinderea represiunii către nivelul local și regional. El afirmă că represiunea „vizează acum tot mai mult primarii și figuri din guvernele regionale și ministerele federale” și susține că arestările de viceguvernatori sau primari ar avea loc zilnic.
Totodată, el spune că deplasările sale în regiuni ar confirma o deteriorare a situației din țară și o scădere a încrederii în guvern.
Nadejdin indică drept principal motiv de nemulțumire „interminabila operațiune militară specială” din Ucraina, despre care afirmă că a depășit 1.500 de zile de lupte. El susține că „două treimi” din populație își dorește încheierea conflictului „într-un fel sau altul”, în timp ce continuarea acțiunilor militare ar fi susținută de „25%”.
În acest context, el pledează pentru înghețarea ostilităților pe actuala linie a frontului și amânarea discuției privind statutul juridic al Donbasului.
Opozantul spune că speră să participe la alegerile parlamentare din septembrie, după ce comisia electorală i-a interzis să candideze împotriva lui Putin la prezidențialele din 2024, deși afirmă că strânsese semnăturile necesare și că intenția de vot în favoarea sa ajunsese la 15%.
Nadejdin susține că o schimbare în Rusia ar fi posibilă și cu Putin președinte, dar adaugă că, pe un orizont de „cinci sau zece ani”, nu vede șanse ca sistemul să rămână neschimbat. În același timp, el spune că urmărește o tranziție pașnică, prin „alegeri corecte”, și respinge ideea unei prăbușiri de tip 1917 sau 1991.
Recomandate

Administrația SUA susține că până la 5.000 de cubanezi luptă de partea Rusiei în Ucraina , potrivit unei informări a Departamentului de Stat către Congres, relatată de Meduza . Miza, din perspectiva Washingtonului, este una de politică externă și reglementare: argumentul privind prezența combatanților cubanezi este folosit pentru a justifica și întări presiunea asupra Havanei, inclusiv în dosare sensibile precum embargoul american. Informația apare într-un document al Departamentului de Stat citat de Axios , conform căruia Cuba ar fi trimis „până la cinci mii” de luptători în Rusia pentru a participa la războiul împotriva Ucrainei și ar oferi, de asemenea, „sprijin diplomatic și politic” Moscovei. Departamentul de Stat afirmă că guvernul cubanez a permis în mod conștient, a facilitat sau a „ușurat selectiv” trimiterea militarilor cubanezi în Rusia, chiar dacă, oficial, nu s-ar fi ocupat direct de acest proces. În același document, cetățenii cubanezi sunt descriși drept „unul dintre cele mai mari grupuri identificabile” de combatanți străini care sprijină operațiunile militare ale Rusiei în Ucraina. „Regimul cubanez nu a reușit să-și protejeze cetățenii de a fi folosiți ca pioni în războiul dintre Rusia și Ucraina”, a declarat un reprezentant al Departamentului de Stat, potrivit Axios. Cum a fost folosit argumentul în dosarele internaționale Axios notează că, în octombrie 2025, Departamentul de Stat a invocat prezența combatanților cubanezi în război pentru a obține sprijinul altor state împotriva unei rezoluții ONU care ar fi putut duce la ridicarea embargoului american asupra Cubei. Context: recrutarea cubanezilor și verificabilitatea cazurilor Potrivit materialului, recrutarea de către Rusia a cubanezilor pentru războiul cu Ucraina a devenit cunoscută în 2023. Ulterior, guvernul Cubei a anunțat destructurarea unei rețele de trafic de persoane și deschiderea a nouă dosare penale împotriva a 40 de acuzați implicați în recrutare. Departamentul de Stat susține însă că „sistemul judiciar netransparent al regimului face aceste afirmații neverificabile”. Presiune sporită a SUA asupra Cubei în 2026 Meduza mai relatează că, de la începutul lui 2026, Casa Albă a intensificat presiunea asupra Cubei și a introdus, „de facto”, o blocadă a livrărilor de combustibil pe mare, ceea ce ar fi dus la o criză energetică severă și pene de curent pe scară largă pe insulă. În același context, Donald Trump a declarat în repetate rânduri că guvernul cubanez are „probleme mari” și că SUA ar fi pregătite pentru o „preluare prietenoasă”, iar administrația sa urmărește, între altele, îndepărtarea de la putere a președintelui cubanez Miguel Díaz-Canel . [...]

Rusia și Azerbaidjan au închis disputa privind compensațiile pentru doborârea accidentală a unui avion civil al Azerbaidjan Airlines , un pas cu impact direct asupra relațiilor bilaterale și asupra modului în care sunt gestionate consecințele unor incidente militare cu victime civile, potrivit HotNews . Ministerele de externe de la Moscova și Baku au anunțat, într-un comunicat comun, că au „soluționat” disputa generată de doborârea din eroare de către antiaeriana rusă — care acționa împotriva dronelor ucrainene — a unui Embraer 190. Aeronava s-a prăbușit în Kazahstan pe 25 decembrie 2024, iar 39 dintre cele 67 de persoane aflate la bord au murit. Potrivit comunicatului, cele două părți au rezolvat „problema compensațiilor”, descrisă drept unul dintre principalele puncte de dispută. Declarația include și condoleanțe pentru familiile victimelor și exprimă încrederea în dezvoltarea relațiilor bilaterale și în extinderea cooperării. Context: de la scuze la acceptarea plății compensațiilor Inițial, Rusia nu și-a recunoscut responsabilitatea și a prezentat doar scuze pentru „incidentul tragic” produs în spațiul său aerian (într-un articol anterior HotNews: aici ). Ulterior, în octombrie anul trecut, Vladimir Putin i-a promis președintelui azer Ilham Aliev că Rusia va plăti compensațiile necesare pentru doborârea avionului, care efectua un zbor de la Baku la Groznîi. Ce se știe despre incident Conform informațiilor din articol, avionul a fost lovit de două rachete antiaeriene rusești cu focoase de proximitate, lansate pentru a intercepta drone ucrainene. Avariat de exploziile produse în apropiere, aparatul s-a prăbușit lângă aeroportul din Aktau, în Kazahstan. Ilham Aliev a susținut în repetate rânduri că aeronava a fost lovită accidental de apărarea antiaeriană a Rusiei și a acuzat Moscova că a încercat să „mușamalizeze” rolul său în cele întâmplate (HotNews: aici ). [...]

Rusia a lovit barajul lacului de acumulare Pechenihy, infrastructură „critică” pentru Harkov , într-un atac combinat cu bombe aeriene ghidate și drone, potrivit Kyiv Post . Ținta – cel mai mare rezervor din regiunea Harkov – ridică miza operațională a loviturilor asupra infrastructurii cu rol direct în alimentarea cu apă și funcționarea orașului și a localităților din jur. Atacul a avut loc marți, 14 aprilie, când forțele ruse au lansat șase bombe aeriene ghidate asupra barajului din districtul Chuhuiv, a declarat guvernatorul regiunii Harkov, Oleh Syniehubov . Acesta a descris obiectivul ca fiind „critically important” pentru Harkov și zonele învecinate. În paralel, Rusia a folosit drone Molniya și Shahed împotriva orașului Harkov, iar apărarea antiaeriană ucraineană a răspuns atacului aerian, conform autorităților regionale. Informații limitate despre pagube, invocând motive de securitate Autoritățile nu au oferit imediat detalii despre avariile la baraj sau la infrastructura din jur, invocând considerente de securitate. Syniehubov a spus că evaluarea este în curs, iar echipele de intervenție sunt deja la fața locului. „Vom raporta distrugerile și consecințele mai târziu, ca să nu informăm inamicul.” Context: un obiectiv vizat și în trecut, cu rol logistic în 2022 Lovitura asupra barajului readuce în atenție riscurile asociate atacurilor asupra infrastructurii hidrotehnice, pe fondul precedentului creat de distrugerea barajului Kahovka în iunie 2023, eveniment care a provocat inundații majore și perturbări de durată ale alimentării cu apă și ale sistemelor de irigații în sudul Ucrainei. Barajul Pechenihy a mai fost vizat anterior: în 2022 a fost folosit ca rută de evacuare pentru civili („road of life”), iar ulterior a fost avariat într-un atac cu rachete. Statul Major General al Ucrainei a raportat în septembrie 2022 că forțele ruse au încercat să distrugă barajul, fără succes. Separat, un atac cu dronă a lovit un bloc de locuințe din Harkov, avariind un apartament și rănind o femeie, a mai spus guvernatorul. [...]

Ambasada Israelului cere autorităților să identifice rapid vinovații după profanarea Cimitirului Evreiesc din Reghin , un incident pe care îl leagă de „escaladarea alarmantă” a antisemitismului la nivel global, potrivit Digi24 . Reprezentanții ambasadei spun că sunt „îngrijorați” de actul de vandalism și îl consideră cu atât mai grav cu cât a avut loc în proximitatea Zilei Naționale de Comemorare a Holocaustului în Israel, descrisă drept un moment solemn de omagiere a victimelor și de reafirmare a angajamentului de a combate antisemitismul, xenofobia și ura. „Condamnăm cu fermitate acest act de vandalism şi pe cei responsabili pentru comiterea acestuia. Asemenea fapte contravin valorilor democratice fundamentale şi nu pot fi tolerate sub nicio formă.” Ce solicită Ambasada Israelului Ambasada afirmă că se așteaptă ca autoritățile române să acționeze „prompt” pe două direcții: identificarea și tragerea la răspundere a celor vinovați; restaurarea monumentelor funerare afectate și prevenirea unor incidente similare. În mesajul public, ambasada mai arată că respectul față de memorie și combaterea antisemitismului și a oricărei forme de intoleranță reprezintă „o responsabilitate morală și umană”. Ancheta poliției: 14 monumente funerare dislocate Polițiștii din județul Mureș au deschis o anchetă după ce, în noaptea de sâmbătă spre duminică, 14 monumente funerare din Cimitirul Evreiesc din municipiul Reghin au fost dislocate, fiind vizată infracțiunea de profanare de morminte. Din verificările făcute, monumentele nu ar fi suferit distrugeri, mai notează Digi24. [...]

Vizita de stat a regelui Charles în SUA este gândită ca un semnal de continuitate pentru parteneriatul transatlantic , într-un moment în care relația dintre Washington și Londra este descrisă ca „neobișnuit de delicată”, potrivit news.ro . Palatul Buckingham a anunțat că monarhul britanic se va adresa unei reuniuni comune a Congresului și va avea o întâlnire privată cu președintele american Donald Trump, în cadrul vizitei programate între 27 și 30 aprilie. Charles al III-lea și regina Camilla vor vizita Washington, DC, New York și Virginia, participând la evenimente publice organizate pentru a marca 250 de ani de la independența SUA. Programul, planificat de mai mult timp, vine după săptămâni în care Trump l-a atacat în mod repetat pe premierul britanic Keir Starmer și guvernul său, pe fondul lipsei unui sprijin „deplin” al Londrei pentru ofensiva americană împotriva Iranului. Miza: „relația specială” sub presiune, dar monarhul rămâne deasupra politicii În Regatul Unit au existat întrebări dacă regele ar trebui să meargă în SUA în aceste condiții, înainte ca Palatul să confirme vizita luna trecută. Totuși, Palatul subliniază că, în calitate de monarh, Charles este obligat prin Constituție să rămână deasupra politicii și să reprezinte Marea Britanie, nu să vorbească în numele guvernului. În acest context, agenda vizitei evită explicit să intre în disputele recente și urmărește să întărească legăturile istorice dintre cele două țări. Palatul arată că vizita își propune să evidențieze „amploarea relației economice, de securitate și culturale” dezvoltate între SUA și Regatul Unit. Ce include programul vizitei La sosirea în SUA, Charles și Camilla urmează să se întâlnească în privat cu Donald Trump și prima doamnă Melania Trump, înaintea unei petreceri în grădină și a unei ceremonii oficiale de bun venit, care va include o trecere în revistă militară. Ulterior, regele se va adresa unei reuniuni comune a Congresului SUA, devenind al doilea monarh britanic care face acest lucru, după regina Elisabeta a II-a, care a vorbit la Capitoliu în 1991. Programul mai include: o cină de stat; o ceremonie în onoarea soldaților căzuți la datorie, menită să „marcheze parteneriatul militar” dintre Marea Britanie și SUA, despre care Palatul spune că a fost supus unor presiuni în ultimele săptămâni din cauza refuzului Marii Britanii de a fi implicată în continuare în războiul din Iran; la New York, comemorarea victimelor atentatelor de la 11 septembrie și o întâlnire cu o organizație care lucrează cu tineri afectați de insecuritatea alimentară, printr-o inițiativă de agricultură urbană durabilă după școală; în Virginia, întâlniri cu comunități indigene și grupuri de conservare. După etapa din SUA, cuplul regal se va îndrepta spre Bermuda, teritoriu britanic de peste mări din nordul Oceanului Atlantic, pentru o vizită de două zile. [...]

Donald Trump amenință cu renegocierea sau anularea acordului comercial SUA–Marea Britanie , o mișcare care poate amplifica incertitudinea pentru relațiile economice bilaterale, la mai puțin de un an de la semnarea înțelegerii, potrivit Mediafax . Într-un interviu acordat miercuri, Trump a spus că Statele Unite au oferit Marii Britanii „un acord comercial bun”, „mai bun decât era nevoie”, adăugând că acesta „poate fi schimbat oricând”, potrivit Politico. Declarațiile au fost făcute pentru Sky News. De ce contează: risc politic asupra unui acord recent Amenințarea președintelui american este prezentată ca un motiv de îngrijorare la Westminster, la 11 luni după ce Marea Britanie a devenit prima țară care a semnat un acord comercial cu SUA. În același timp, contextul este unul de tensiuni în creștere la Washington, pe fondul poziției Londrei față de conflictul din Iran, iar Trump și-a îndreptat criticile și spre premierul britanic Keir Starmer . Critici la adresa Londrei și a politicilor energetice Întrebat despre relația dintre SUA și Marea Britanie, Trump a afirmat că britanicii nu au fost alături de SUA atunci când Washingtonul a cerut sprijin: „Este genul de relație în care, când le-am cerut ajutorul, nu au fost acolo. Când am avut nevoie de ei, nu au fost acolo. Când nu am avut nevoie de ei, tot nu au fost acolo. Și nici acum nu sunt”. Trump a criticat și decizia Marii Britanii de a reduce activitățile de explorare a petrolului și gazelor naturale în Marea Nordului , spunând că Starmer „a comis o greșeală tragică” prin „închiderea exploatării petroliere” din zonă. Ce urmează: moment sensibil înaintea vizitei de stat Declarațiile vin înaintea vizitei de stat pe care regele Charles al III-lea urmează să o efectueze în SUA la finalul lunii aprilie, când este programată și o întâlnire cu Donald Trump. În același context, Trump a avut aprecieri la adresa monarhului, pe care l-a descris drept „un mare gentleman” și „un prieten”. [...]