Știri
Știri din categoria Externe
O donație de 4 milioane de lire (4,6 milioane euro) către Reform UK, făcută înaintea noilor plafoane pentru britanicii din diaspora, readuce în prim-plan miza reglementării finanțării politice în Marea Britanie și potențialul ei de a limita influența marilor donatori din afara țării, potrivit antena3.ro. Donatorul este Ben Delo, cofondator BitMEX, condamnat în SUA pentru deficiențe legate de controalele anti-spălare de bani și grațiat ulterior de Donald Trump.
Delo, în vârstă de 42 de ani și stabilit în prezent în Hong Kong, a scris în The Telegraph că donația a fost făcută „de la începutul acestui an”, înainte ca guvernul britanic să plafoneze sumele pe care cetățenii britanici care locuiesc în străinătate le pot dona partidelor politice. În același timp, el spune că se mută înapoi în Marea Britanie, ceea ce ar însemna că nu va mai intra sub incidența noilor reguli privind donatorii din diaspora.
Miza imediată este reducerea capacității unor finanțatori din afara țării de a susține masiv partidele britanice. Materialul notează că noile plafoane ar putea limita contribuțiile viitoare ale lui Christopher Harborne, un alt donator al Reform UK, stabilit în Thailanda, care ar fi donat până acum 12 milioane de lire sterline.
Delo a fost condamnat în SUA în 2022 după ce a pledat vinovat pentru încălcarea Legii privind secretul bancar, prin neimplementarea unor controale adecvate împotriva spălării banilor la BitMEX, o platformă de schimb de criptomonede pe care a cofondat-o. În articolul său din The Telegraph, el afirmă că a acceptat o înțelegere și o amendă civilă pentru o „deficiență de reglementare” care, susține el, „nici măcar nu este o infracțiune în Marea Britanie”, dar că a fost totuși grațiat de Donald Trump.
Tot potrivit materialului, Delo spune că sprijină peste 50 de organizații din spectrul politic și din viața publică și că ar fi investit peste 100 de milioane de lire sterline în filantropie.
În textul citat de antena3.ro, Delo își justifică sprijinul pentru Reform UK printr-o critică la adresa „elitelor” și afirmă că a devenit activ politic abia recent. El susține că donația are rolul de a-l ajuta pe Nigel Farage să transforme partidul într-o alternativă de guvernare.
Nigel Farage, citat de The Telegraph, leagă sprijinul financiar de capacitatea partidului de a-și construi un „program detaliat de guvernare” și de a atrage competențe pentru pregătirea guvernării.
„Prioritatea noastră este să construim un program detaliat de guvernare (...). Sprijinul lui Ben ne va ajuta să atragem mai multe competențe și talente de care avem nevoie pentru a ne pregăti de guvernare.”
O investigație The Guardian menționată în material ar fi analizat baza politică a lui Delo la Westminster și ar fi indicat că acesta a oferit sprijin „în natură” deputatului Rupert Lowe, descris ca parlamentar anti-imigrație, dar că a avut conexiuni și cu figuri mai apropiate de curentul principal, inclusiv liderul conservator Kemi Badenoch și fostul ministru Michael Gove. Aceeași sursă mai arată că, potrivit unei anchete The Guardian și Hope Not Hate, unele persoane și proiecte finanțate de Delo ar fi exprimat poziții dure privind imigrația, naționalismul și avortul.
Ce urmează, din perspectiva reglementării, este aplicarea efectivă a plafonului pentru donatorii britanici din străinătate și testarea lui în practică, inclusiv în cazul finanțărilor recurente către partide precum Reform UK.
Recomandate
Invitația lui Macron către Trump la Versailles ridică miza politică a G7 din iunie , într-un moment în care participarea liderului american rămâne incertă și ar putea influența greutatea diplomatică a reuniunii. Potrivit digi24.ro , președintele Franței i-a propus lui Donald Trump o cină „somptuoasă” la Palatul Versailles, a doua zi după summitul G7 programat la mijlocul lunii iunie. Franța găzduiește G7 în stațiunea Evian-les-Bains, la poalele Alpilor, în perioada 15–17 iunie. Conform informațiilor citate, Emmanuel Macron ar fi modificat deja datele summitului pentru a evita suprapunerea cu un eveniment de arte marțiale mixte pe care Trump îl organizează la Casa Albă pe 14 iunie, cu ocazia împlinirii vârstei de 80 de ani. De ce contează: riscul unei absențe care ar slăbi summitul Surse citate în material susțin că nu este clar dacă Donald Trump va participa la reuniunea G7 și, cu atât mai puțin, la evenimentul de la Versailles, unde, potrivit acelorași surse, niciun alt lider G7 nu ar fi fost invitat. O eventuală absență a președintelui SUA ar fi „o mare rușine” pentru Macron și ar pune sub semnul întrebării forța de atracție a summitului, într-un context în care administrația americană este descrisă ca fiind sceptică față de utilitatea reuniunilor multilaterale. Tensiunile dintre Trump și mai mulți membri ai G7 ar fi crescut pe fondul conflictului său cu Iranul, inclusiv după comentariile dure la adresa ofertei de sprijin militar făcute la începutul lunii martie de premierul britanic Keir Starmer. În același timp, Trump a criticat în repetate rânduri NATO pentru modul în care a reacționat la acest conflict, notează materialul. Ce știm despre invitația la Versailles și stadiul planificării Invitația vizează un eveniment fastuos la Palatul Versailles, descris ca un palat din secolul al XVII-lea construit de Ludovic al XIV-lea în afara Parisului. Două surse au spus că recepția ar urma să pună în valoare istoria comună franco-americană, în perspectiva marcării a 250 de ani de la fondarea Statelor Unite, pe 4 iulie. Un înalt oficial al Casei Albe a confirmat invitația și a afirmat: „(Macron) își dorește cu adevărat ca el (Trump) să meargă, implorându-l să meargă.” Același oficial a adăugat însă că Trump nu s-a decis nici măcar în privința participării la G7. Biroul președintelui francez a refuzat să comenteze invitația. Un oficial francez familiarizat cu planificarea a precizat că discuțiile sunt într-un stadiu incipient și că Macron l-ar putea primi pe Trump într-o vizită bilaterală în perioada summitului, la fel cum ar putea proceda cu oricare dintre liderii invitați. „Formatul acestei recepții nu este încă stabilit. Vizita rămâne de confirmat”, a spus oficialul. Ce urmează În lipsa unei confirmări din partea lui Donald Trump, atât participarea la G7, cât și oprirea la Versailles rămân deschise. Pentru Paris, miza imediată este evitarea unui summit G7 umbrit de absența liderului american și de tensiunile deja existente în interiorul grupului. [...]
Amenințările lui Trump privind noi lovituri cresc riscul de blocaj în Strâmtoarea Ormuz, un punct-cheie pentru fluxurile globale de petrol , în condițiile în care doar puține nave au tranzitat zona după armistițiul anunțat recent, potrivit stirileprotv.ro . Președintele american Donald Trump a susținut vineri că Iranul „nu are nicio altă carte în mână” la negocieri în afară de Strâmtoarea Ormuz și a acuzat Teheranul că folosește „căile maritime internaționale” pentru „extorcarea pe termen scurt a restului lumii”. Declarațiile au fost făcute pe rețeaua sa Truth Social, înaintea negocierilor programate în acest weekend în Pakistan între delegațiile americană și iraniană. De ce contează Ormuz pentru economie Miza imediată este controlul și funcționarea Strâmtorii Ormuz, rută prin care tranzita aproximativ 20% din țițeiul mondial înainte de război , conform informațiilor din material. Deși Iranul și SUA au declarat că strâmtoarea va fi redeschisă după armistițiul de două săptămâni anunțat marți, „în realitate, doar un număr mic de nave” au trecut de atunci. Trump a afirmat joi că Iranul „nu își face deloc treaba” în Ormuz și a contestat înțelegerea: „Nu acesta este acordul pe care l-am încheiat!”. Ce urmează: negocieri în Pakistan și posibilă escaladare militară Într-un interviu pentru cotidianul New York Post, Trump a spus că armata americană se pregătește de noi lovituri dacă discuțiile din Pakistan nu duc la un rezultat. „Dacă nu va exista un acord, le vom utiliza, și le vom utiliza foarte eficace” În același context, Trump a descris o reluare a pregătirilor militare, vorbind despre încărcarea navelor cu muniții și arme. Materialul nu oferă detalii despre calendarul exact al negocierilor sau despre condițiile concrete ale unui posibil acord, dincolo de faptul că discuțiile sunt programate pentru acest weekend în Pakistan. [...]
Casa Albă a evitat un discurs televizat al lui Donald Trump despre încetarea focului cu Iranul, pe fondul incertitudinilor din acord , potrivit reuters.com . Decizia indică o prudență de comunicare într-un moment în care administrația americană încearcă să proiecteze încredere în înțelegere, deși detaliile rămân neclare, iar miza economică este majoră: Strâmtoarea Hormuz rămâne blocată, cu efecte severe asupra aprovizionării globale cu energie. Oficiali americani citați de Reuters spun că unii consilieri s-au temut că un mesaj în prime-time ar fi „vândut” prea mult un acord încă fragil. În paralel, Casa Albă a transmis într-un comunicat că discuțiile „nu au ajuns la nivelul” președintelui și a calificat informația drept „știri false”, susținând că subiectul nu a fost discutat cu Trump. De ce contează: riscul de piață rămâne, deși loviturile aeriene s-au oprit Încetarea focului a oprit loviturile aeriene ale SUA și Israelului asupra Iranului, însă nu a pus capăt blocadei Strâmtorii Hormuz, descrisă în material ca provocând „cea mai mare perturbare din istorie” a aprovizionării globale cu energie. Pentru piețe, mesajul este că reducerea tensiunilor militare nu s-a tradus încă într-o normalizare a fluxurilor energetice, iar pârghia Teheranului asupra rutei rămâne intactă. Reuters notează că, vineri, strâmtoarea era în continuare închisă, iar Israelul a schimbat focuri cu Hezbollah în Liban, un conflict paralel pe care SUA și Iranul l-au descris, fiecare, drept încălcări ale acordului, chiar înaintea primelor discuții de pace. Ce se știe despre decizia de comunicare și ce urmează Potrivit sursei, Trump a anunțat încetarea focului printr-o postare pe rețele sociale, cu doar câteva ore înainte de un termen-limită de marți seara, după ce amenințase că va „distruge întreaga civilizație” a Iranului. Reuters descrie schimbarea de poziție drept una dintre cele mai bruște răsturnări de situație din timpul unui război făcute de un președinte american. În weekend urmează negocieri la nivel înalt în Islamabad, programate să înceapă sâmbătă, delegația SUA fiind condusă de vicepreședintele JD Vance. Acesta a spus vineri că SUA sunt dispuse să negocieze cu bună-credință, dar a avertizat că, dacă partea iraniană „încearcă să ne joace”, echipa americană nu va fi receptivă. Context: lipsa de încredere și pârghia Hormuz complică o pace durabilă Analiști citați în material avertizează că există puțină încredere între părți, iar retorica dură a lui Trump ar putea îngreuna diplomația. În plus, Reuters consemnează evaluări potrivit cărora Iranul, deși slăbit militar, ar putea rămâne o problemă pe termen lung pentru Washington, inclusiv prin capacitatea demonstrată de a închide Strâmtoarea Hormuz — un instrument cu impact direct asupra piețelor energetice globale și rivalilor din Golf. [...]
Planul lui Trump pentru un arc triumfal de 76,2 metri la Washington deschide o nouă rundă de avize și decizii urbanistice în capitala SUA, unde amplasarea propusă ar intersecta o zonă simbolică și sensibilă din punct de vedere al amenajării spațiului public, potrivit mediafax.ro , care citează un plan de 12 pagini făcut public vineri de Comisia pentru Arte Frumoase a Statelor Unite. Proiectul descrie o construcție de 76,2 metri, cu o figură înaripată ce amintește de Statuia Libertății (torță și coroană), flancată de doi vulturi și „păzită” de patru lei, toate elementele urmând să fie aurite. Pe monument ar urma să apară, cu litere aurii, mesajele „One Nation Under God” („O singură națiune sub Dumnezeu”) și „Liberty and Justice for All” („Libertate și Justiție pentru toți”). Amplasarea indicată în document este între Lincoln Memorial (la est) și Cimitirul Național Arlington (la vest), într-un sens giratoriu care leagă Washingtonul de nordul statului Virginia, ceea ce mută discuția din zona de intenție politică în cea de autorizare și integrare urbanistică într-un perimetru cu repere naționale majore. Dimensiuni și comparații cu monumente existente Ca înălțime, arcul propus ar depăși mai multe repere cunoscute, conform planului: cu 49,2 metri peste Arcul de Triumf din București (27 metri); cu 26,2 metri peste Arc de Triomphe din Paris (50 metri); peste Lincoln Memorial, care ajunge la 30,2 metri deasupra nivelului solului. Context: o agendă mai largă de schimbări arhitecturale Trump a susținut în februarie că ideea unui astfel de monument pentru Washington ar fi veche de circa două secole, dar ar fi fost abandonată din cauza Războiului Civil, menționând și tentative fără rezultat la începutul secolului XX. Argumentul său este că marile orașe ale lumii au astfel de monumente, iar Washingtonul ar fi o excepție între capitalele importante. Inițiativa este prezentată ca parte a unui pachet mai amplu de schimbări arhitecturale din al doilea mandat: administrația lucrează la o sală de bal de mari dimensiuni la Casa Albă, iar Biroul Oval și Grădina Rozelor au fost deja modificate. Ce urmează În acest stadiu, informația disponibilă este planul publicat de Comisia pentru Arte Frumoase; materialul nu oferă detalii despre buget, calendar sau pașii procedurali concreți pentru aprobare și execuție. Limitarea este relevantă, deoarece fezabilitatea proiectului depinde de avize și decizii de amenajare în zona propusă. [...]
Numirea de ultim moment a vicepreședintelui JD Vance la conducerea delegației SUA ridică miza negocierilor cu Iranul și poate influența stabilitatea regională cu efect direct asupra rutelor energetice, într-un moment în care armistițiul rămâne fragil, potrivit aljazeera.com . Vance a plecat spre Islamabad pentru discuții programate a doua zi, declarând că se așteaptă la rezultate „pozitive” privind încheierea războiului SUA-Israel cu Iranul. Vicepreședintele a spus că președintele Donald Trump i-a oferit „linii directoare destul de clare” pentru întâlnire și a condiționat deschiderea Washingtonului de „negocieri cu bună-credință” din partea Teheranului. În același timp, Vance a avertizat că, dacă Iranul „încearcă să ne joace”, echipa de negociere „nu va fi atât de receptivă”. De ce contează: semnal politic și posibilă recalibrare a canalului de negociere Unele evaluări citate de publicație văd decizia ca pe un indiciu al reticenței Iranului față de emisarul special Steve Witkoff și de Jared Kushner, ginerele lui Trump, ambii urmând totuși să participe la discuțiile de sâmbătă. Witkoff și Kushner conduseseră anterior negocieri indirecte privind programul nuclear iranian. Vance este descris ca fiind loial lui Trump, dar perceput drept mai puțin „șoim” decât alți oficiali de rang înalt. El este asociat aripii anti-intervenționiste din mișcarea MAGA și are experiență militară ca fost membru al Marine Corps în războiul din Irak din 2003. Un corespondent Al Jazeera a relatat că Iranul ar fi preferat să discute cu Vance, nu cu alți trimiși. Mize și necunoscute înaintea întâlnirii din Pakistan Din partea Iranului, președintele Parlamentului Mohammad Bagher Ghalibaf și ministrul de externe Abbas Araghchi sunt așteptați să conducă delegația, însă nu era clar vineri dacă va participa vreun reprezentant al Gardienilor Revoluției (IRGC). Nici formatul negocierilor nu fusese anunțat: rămâne neclar dacă oficialii vor discuta direct sau prin intermediari. Pe fond, nu există încă „claritate” asupra unor dosare-cheie menționate în material, între care: controlul asupra Strâmtorii Hormuz; viitorul programului nuclear iranian; dacă invazia Israelului în Liban intră sau nu sub armistițiu. Armistițiu fragil, presiune publică și condiții puse de Teheran Discuțiile vin după o săptămână în care Trump a amenințat cu lovituri asupra infrastructurii civile a Iranului, iar experți în drept internațional au spus că astfel de atacuri ar putea constitui crime de război. Înainte de anunțarea armistițiului temporar, Trump a avertizat că „o întreagă civilizație va muri în această noapte” dacă nu se ajunge la un acord. Deși pauza în lupte „în general” s-a menținut, mesajele despre termenii înțelegerii sunt contradictorii. Administrația Trump a spus că a acceptat un plan în 10 puncte propus de Iran, dar a susținut că punctele diferă de o propunere anterioară, tot în 10 puncte, pe care o respinsese. Ghalibaf a pus sub semnul întrebării continuarea negocierilor și a cerut îndeplinirea a două condiții înainte de începerea discuțiilor: încetarea focului în Liban și eliberarea activelor iraniene blocate. În paralel, adjunctul ministrului iranian de externe pentru afaceri politice, Majid Takht Ravanchi, a spus că Iranul salută dialogul din Pakistan, dar se teme că ar putea fi folosit ca „înșelătorie” pentru a acoperi o nouă escaladare și vrea garanții că nu va fi atacat din nou. Ce urmează Negocierile de sâmbătă ar trebui să arate dacă părțile reiau cadrul discuțiilor din februarie, când se negocia programul nuclear iranian în Oman și Elveția, sau dacă vor porni „de la zero”, pe fondul neîncrederii accentuate după atacurile americane asupra unor situri nucleare iraniene și după reluarea războiului la final de februarie. Publicația notează, citând surse, că s-ar înregistra deja „progrese la nivel de teren” înainte de sosirea negociatorilor principali, însă rămâne deschisă întrebarea asupra „modalităților” pe care trebuie să le convină cele două părți. [...]
Declarațiile lui Donald Trump ridică miza asupra Strâmtorii Ormuz, un punct-cheie pentru fluxurile globale de petrol , într-un moment în care redeschiderea rutei maritime rămâne limitată, potrivit G4Media.ro . Președintele SUA a susținut că Iranul nu ar avea „nicio altă carte în mână” la negocieri decât capacitatea de a presa pe termen scurt prin căile maritime internaționale. Trump a scris pe rețeaua sa Truth Social, înaintea începerii negocierilor de pace programate în Pakistan, că „singurul motiv” pentru care iranienii „sunt încă în viață este pentru a negocia”. Într-un mesaj separat, el a afirmat că Iranul ar fi „mai dotat” pentru a gestiona „media mincinoase” și „relațiile publice” decât pentru a lupta. De ce contează Ormuz pentru economie Miza imediată este Strâmtoarea Ormuz , descrisă drept „strategică” și care, înainte de război, era tranzitată de 20% din țițeiul mondial. Controlul și funcționarea acestei rute ar urma să fie în centrul discuțiilor de pace din acest weekend dintre delegațiile americană și iraniană, în Pakistan. Deși Iranul și SUA declaraseră că strâmtoarea va fi redeschisă după anunțarea, marți, a unui armistițiu de două săptămâni, în practică „doar un număr mic de nave” a trecut de atunci prin Ormuz, potrivit informațiilor din articol. Presiune militară înaintea negocierilor Trump a spus joi că Iranul „nu își face deloc treaba” în Ormuz și a adăugat: „Nu acesta este acordul pe care l-am încheiat!”. Tot vineri, el a declarat pentru cotidianul New York Post că armata americană se pregătește de noi lovituri dacă discuțiile din Pakistan nu vor avea rezultat. „Dacă nu va exista un acord, le vom utiliza, și le vom utiliza foarte eficace”, a spus Trump pentru New York Post. Ce urmează depinde de rezultatul negocierilor din Pakistan și de măsura în care redeschiderea Strâmtorii Ormuz se va vedea efectiv în trafic maritim, nu doar în declarații politice. [...]
