Știri
Știri din categoria Externe
Eliminarea SUA după 4–1 cu Belgia taie brusc parcursul gazdelor la Cupa Mondială, un rezultat care închide rapid un turneu cu miză majoră pentru audiențe și venituri locale din bilete, turism și consum, într-un moment în care așteptările publicului erau ridicate. Potrivit Al Jazeera, Belgia a învins categoric Statele Unite cu 4–1 și a eliminat naționala țării gazdă din Cupa Mondială.
În material se arată că fanii prezenți au rămas „uimiți” în fața deznodământului, după ce visul echipei SUA s-a încheiat abrupt. Publicația nu oferă detalii suplimentare despre marcatori, fazele cheie sau etapa exactă a competiției în care a avut loc meciul.
Partida a fost publicată de Al Jazeera la 7 iulie 2026, în format NewsFeed.
Recomandate
Funeraliile lui Ali Khamenei tensionează și mai mult negocierile de pace SUA–Iran, puse pe pauză pentru o săptămână , în timp ce la Teheran au ieșit în stradă mulțimi estimate la ordinul sutelor de mii, potrivit HotNews . Ceremoniile, începute vineri, se întind pe șase zile, iar înmormântarea este programată joi, la Mashhad, în nord-estul Iranului. Amploarea manifestației de luni este evaluată diferit de publicațiile internaționale citate: BBC și New York Times vorbesc despre „sute de mii”, în timp ce The Guardian estimează „milioane”. Mulțimile s-au adunat încă din primele ore ale zilei, fluturând steaguri și ținând fotografii ale fostului ayatollah. Negocierile, suspendate pe fondul unui armistițiu „fragil” Procesiunea are loc în contextul menținerii unui armistițiu descris drept fragil între SUA și Iran, în timp ce discuțiile pentru un acord de pace permanent continuă. Potrivit președintelui american Donald Trump, negocierile au fost suspendate de vineri, odată cu începerea funeraliilor. Trump a declarat pentru site-ul Axios că iranienii „implorau să se ajungă la un acord”, dar că ambele părți au decis o pauză de o săptămână până la finalizarea ceremoniilor. Iranul nu a comentat oficial suspendarea negocierilor, conform informațiilor din articol. O ceremonie cu miză politică și mesaje de răzbunare BBC, citat de HotNews , descrie evenimentele din Teheran ca fiind „atent coregrafiate și extrem de politice”, nu doar o înmormântare. În mulțime au fost vizibile steaguri roșii – simbol al răzbunării – și afișe cu mesaje amenințătoare la adresa președintelui SUA. Totodată, articolul notează că furia provocată de asasinarea ayatollahului alimentează și tensiuni în interiorul conducerii iraniene, unii lideri radicali condamnând negocierile cu echipa lui Trump. Procesiunea a trecut și prin zone lovite în războiul început la finalul lunii februarie; unul dintre locurile grav avariate menționate este Universitatea Tehnică Sharif, o instituție academică de prestigiu din Iran. Televiziunea publică IRIB, citând un oficial implicat în organizare, estimează că întregul cortegiu de luni ar urma să dureze între 10 și 12 ore. Absența lui Mojtaba Khamenei , interpretată ca măsură de securitate Un element urmărit atent este absența de la ceremonii a lui Mojtaba Khamenei, descris în articol drept al treilea lider suprem al Iranului și fiul lui Ali Khamenei. Presa iraniană susține că acesta ar fi fost rănit în același atac în care a murit tatăl său, pe 28 februarie, în prima zi a războiului, când SUA și Israelul au atacat Iranul. Absența sa este interpretată prin motive de securitate, în lipsa unei explicații oficiale. Până acum, singurele sale declarații după preluarea funcției la începutul lunii martie ar fi fost comunicate scrise publicate în mass-media iraniană, fără apariții publice. [...]
Șeful administrației prezidențiale ucrainene, Kirilo Budanov , spune că există o șansă ca faza activă a războiului să se încheie în 2026, dar respinge orice concesii teritoriale , potrivit Kyiv Post , care citează un interviu acordat RBC-Ukraine . Budanov afirmă că negocierile „mergeau bine” în primăvară, însă între timp părțile au intrat într-o nouă etapă de escaladare. În logica sa, o eventuală detensionare ar putea veni abia după ce escaladarea atinge un vârf, iar discuțiile ar putea continua doar dacă ambele tabere rămân interesate. Fără compromisuri teritoriale, nici „concesii politice” În același interviu, Budanov exclude explicit ideea ca Ucraina să accepte compromisuri teritoriale pentru a opri războiul și respinge sugestiile privind concesii politice sau constituționale care ar putea satisface Moscova. El folosește un exemplu legat de statutul limbii ruse pentru a argumenta că astfel de cedări nu ar duce la returnarea Crimeei . Budanov insistă că o eventuală înțelegere depinde de combinația dintre efortul militar și cel diplomatic, susținând că evoluțiile de pe front nu pot fi separate de negocieri. Miza sprijinului american și presiunea „rezultatelor” pe câmpul de luptă Întrebat despre președintele SUA, Donald Trump, Budanov spune că succesul militar rămâne esențial pentru menținerea sprijinului american. În formularea sa, demonstrarea unor realizări militare „reale” ar fi cea mai bună cale pentru a păstra susținerea Washingtonului și a altor aliați. Lovituri asupra Crimeei: obiectiv logistic, cu efecte asupra populației Budanov mai spune că intensificarea loviturilor ucrainene asupra țintelor rusești din Crimeea ocupată urmărește în principal perturbarea logisticii militare a Rusiei, în special a rutelor de aprovizionare pentru forțele din sudul Ucrainei. El recunoaște că atacurile au generat penurii de combustibil, electricitate și apă pentru locuitorii peninsulei, dar susține că aceste perturbări servesc unui obiectiv mai amplu: readucerea Crimeei sub controlul Ucrainei. Totodată, atribuie creșterea intensității loviturilor unei producții interne mai mari de armament. Tensiuni cu Polonia și semnale privind Belarus și mobilizarea Rusiei Pe fondul tensiunilor cu Polonia înainte de 11 iulie (aniversarea masacrelor din Volînia), Budanov anticipează „pași de escaladare” din partea Varșoviei, dar afirmă că Kievul nu va răspunde la presiuni externe și „nu va accepta ultimatumuri”. În ceea ce privește Belarus, Budanov spune că nu vede indicii că Minsk ar intenționa să intre direct în război, însă avertizează că Rusia păstrează capacitatea tehnică de a lansa un nou val de mobilizare. El mai afirmă că documente de planificare militară rusești ar viza o pregătire pentru posibile operațiuni dincolo de Ucraina la începutul lui 2027, subliniind însă că „pregătirea” nu înseamnă automat o decizie politică de a acționa. [...]
Zelenski mizează pe escaladarea războiului aerian, iar cererea de apărare antibalistică devine miza-cheie pentru aliați , în condițiile în care Ucraina își leagă tot mai mult strategia de lovituri cu drone cu rază lungă de capacitatea Occidentului de a furniza sisteme și tehnologii care să contracareze rachetele balistice, potrivit Kyiv Post . Într-un interviu acordat Financial Times , președintele Volodîmîr Zelenski a susținut că faza decisivă a invaziei ruse „s-a mutat” de pe uscat și mare în aer, după ce Ucraina ar fi blocat obiectivele Rusiei pe frontul terestru și ar fi împins o parte importantă a Flotei ruse din Marea Neagră departe de vestul bazinului. În această logică, controlul cerului ar deveni câmpul de luptă care „va decide rezultatul”. Punctul vulnerabil: apărarea antibalistică Zelenski a indicat explicit „apărarea antibalistică” drept necunoscuta majoră pentru Ucraina. El a spus că interceptoarele Patriot PAC-3 au ajuns uneori „literalmente cu o zi înainte” de atacuri masive și a anunțat că, înaintea summitului NATO de la Ankara , va cere aliaților: mai multe sisteme Patriot; sprijin pentru dezvoltarea unei capabilități ucrainene de rachete antibalistice; transfer de tehnologii și capacități industriale în Europa, pe motiv că „nu vor fi niciodată suficiente Patriots pentru toată lumea”. Totodată, Zelenski a afirmat că Ucraina a solicitat în repetate rânduri Washingtonului aprobarea pentru producție sub licență a sistemelor Patriot, dar că așteaptă „un semnal pozitiv” din partea SUA. Dronele cu rază lungă și presiunea asupra Moscovei Președintele ucrainean a argumentat că extinderea flotei de drone cu rază lungă schimbă fundamental câmpul de luptă, prin lovituri tot mai adânci asupra infrastructurii militare și energetice a Rusiei. El a confirmat și intenția de a intensifica atacurile asupra țintelor militare din Crimeea ocupată, vizând baze, depozite, apărare antiaeriană, aerodromuri și logistică. În plan politic, Zelenski a susținut că Kremlinul ar fi fost relativ indiferent la campania de lovituri până când aceasta a început să ajungă la Moscova și Sankt Petersburg. Miza, în versiunea sa, este ca presiunea să se mute către centrele de decizie și către elitele ruse. Într-un pasaj cu încărcătură strategică, Zelenski a spus că trecerea de la „o sută” la „o mie” de drone îndreptate spre Moscova ar schimba calculul lui Vladimir Putin și ar putea deschide „un nou capitol” către încheierea războiului, pe fondul temerilor legate de propria securitate. Legătura cu SUA și mesajul despre negocieri Zelenski a mai relatat o conversație recentă cu președintele american Donald Trump, în care acesta ar fi lăudat campania ucraineană de lovituri la distanță. În același context, Trump le-a spus reporterilor că eforturile de pace „progresează”, afirmând că Putin „vrea să se termine” și că Zelenski „vrea să se termine acum”. De ce contează Mesajul lui Zelenski mută accentul de la dinamica frontului la o ecuație de capacități: fără o umbrelă antibalistică suficientă și fără acces la tehnologie și producție, Ucraina rămâne expusă atacurilor cu rachete balistice, chiar dacă își extinde capacitatea de lovire cu drone. Pentru aliați, asta înseamnă că sprijinul nu mai este doar despre livrări punctuale, ci despre industrializare și transfer de capabilități — o decizie cu implicații operaționale și de securitate pe termen lung. [...]
Ucraina cere urgent mai multe sisteme Patriot, pe fondul eșecului apărării contra rachetelor balistice , iar miza imediată este capacitatea operațională de protecție a orașelor înainte de iarnă, potrivit Focus . Președintele Volodîmîr Zelenski vrea să folosească summitul NATO de la Ankara pentru a obține sisteme suplimentare Patriot și rachete interceptoare, relatează BBC, citată de publicație. Zelenski ar urma să se întâlnească acolo și cu președintele SUA, Donald Trump, pentru a-l convinge că Moscova trebuie împinsă spre negocieri. Presiunea vine după două lovituri asupra Kievului în mai puțin de o săptămână, cu proiectile care au atins clădiri rezidențiale și cu peste 50 de civili uciși. Potrivit Forțelor Aeriene ucrainene, la unul dintre atacuri aproape toate dronele au fost interceptate, însă împotriva rachetelor balistice nu a fost doborâtă niciuna. „Terorism balistic” și deficitul de interceptare Kievul susține că problema principală este lipsa sistemelor americane Patriot, necesare pentru a contracara rachetele balistice care zboară cu „câteva mii de kilometri pe oră”. Într-un mesaj video, Zelenski a criticat faptul că producția nu ar fi fost încă ridicată la nivelul considerat necesar pentru protejarea populației. În paralel, liderul ucrainean le cere de mai mult timp aliaților europeni să cedeze din stocurile proprii, argumentând că rachetele păstrate în depozite „nu ajută pe nimeni” cât timp civilii sunt uciși în Ucraina. Publicația notează că, potrivit „Kyiv Post”, secretarul general al NATO, Mark Rutte , a cerut statelor membre să contribuie astfel încât Ucraina să primească „tot ce are nevoie” pentru a-și apăra suveranitatea. Atacuri ucrainene cu drone și efecte vizibile în Rusia În timp ce Rusia intensifică loviturile aeriene, Ucraina și-a extins atacurile cu drone cu rază lungă, vizând rafinării și obiective militare în interiorul Rusiei. Focus menționează că pe rețelele sociale circulă imagini cu cozi de ore la benzinării și dispute pentru cantități limitate de carburant. Printre ținte sunt menționate Sankt Petersburg (înaintea forumului economic al lui Vladimir Putin) și ulterior Moscova. Este confirmată și lovirea unei rafinării din Omsk, în Siberia, la peste 2.500 km de granița ucraineană. Pe Crimeea anexată de Rusia, dronele ucrainene ar lovi aproape zilnic logistică militară, rafinării și centrale electrice, ceea ce ar fi dus la pene de curent, penurie de combustibil și alimente și la declararea stării de urgență. Ce urmărește Kievul la Ankara Moscova acuză Kievul de „terorism” pentru atacurile asupra rafinăriilor, acuzație respinsă de Zelenski, care le descrie drept o „campanie de influență”. Din perspectiva sa, loviturile ar trebui să crească presiunea asupra Kremlinului pentru discuții de pace, însă Kievul exclude cedarea întregului Donbas, așa cum ar cere Rusia. Zelenski spune că speră ca întâlnirea din Turcia să nu se încheie fără rezultate, mai ales înainte de iarnă, când Ucraina vrea decizii rapide. Mesajul central: pentru a încheia războiul „cât mai repede”, fie „prin forță”, fie prin diplomație, Ucraina are nevoie în primul rând de mai multe rachete și sisteme de apărare antiaeriană pentru protejarea orașelor și a civililor. [...]
SBU susține că a lovit, în ultima săptămână, infrastructură petrolieră și baze aeriene rusești până la 850 km de Ucraina , într-o intensificare a atacurilor „în adâncime” care vizează direct logistica și alimentarea cu combustibil a armatei ruse, potrivit Kyiv Post . Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a transmis marți, 7 iulie, că forțele speciale din cadrul unității Alpha au executat 13 lovituri cu rază medie și lungă asupra unor ținte militare rusești în decurs de o săptămână. Operațiunile ar face parte dintr-o campanie de 40 de zile aprobată de președintele Volodîmîr Zelenski , anunțată public pe 26 iunie, cu obiectivul de a „forța Rusia să încheie războiul”. Ținte în Crimeea : aerodromuri și depozite de combustibil SBU afirmă că dronele sale au lovit hangare de la aerodromul Saky, în Crimeea ocupată, unde ar fi fost staționate bombardiere Su-30SM, Su-30 și Su-24. Instituția estimează valoarea fiecărui avion la 30–50 milioane de dolari (aprox. 135–225 milioane lei). Tot în Crimeea, unitatea Alpha ar fi atacat aerodromul Hvardiyske, descris ca una dintre principalele baze aeriene rusești din peninsulă. Ținta ar fi inclus hangare care adăposteau drone Shahed și alte aeronave, baza fiind folosită „regulat” pentru lansarea de atacuri asupra teritoriului ucrainean. În zona de linie a frontului și în teritoriile ocupate, SBU mai menționează lovirea unor depozite de combustibil și lubrifianți în Crimeea. Infrastructura petrolieră, lovită inclusiv la Marea Baltică Un element central al campaniei descrise este atacarea infrastructurii petroliere ruse, inclusiv în regiuni îndepărtate de granița cu Ucraina. SBU enumeră mai multe obiective: Terminalul petrolier din Sankt Petersburg (PNT), prezentat drept unul dintre cele mai mari complexe de transbordare din nord-vestul Rusiei, cu o capacitate de până la 12,5 milioane tone/an; rafinăria din Nijni Novgorod și stația de pompare Starolikeyevo, la aproximativ 850 km de Ucraina; rafinăria este descrisă ca fiind printre cele mai mari și producând combustibil pentru armata rusă; rafinăria din Iaroslavl și stația de dispecerat din Iaroslavl, la peste 700 km de frontieră, cu o procesare de circa 15 milioane tone/an; rafinăria Pervyi Zavod din regiunea Kaluga; terminalul petrolier Vysotsk din regiunea Leningrad, descris ca un punct-cheie la Marea Baltică; depozitul de petrol TES-Terminal-1 din Kerci, în Crimeea ocupată, unde ar fi fost lovite un rezervor de stocare și o stație de pompare. Efectul urmărit: presiune pe aprovizionare și comandă pe front Pe lângă țintele energetice, SBU spune că a vizat infrastructură militară de pe linia frontului, inclusiv: un punct de comandă al unei unități ruse de drone de atac în regiunea Mykolaiv; un nod de comunicații în apropiere de Huliaipole, în sudul Ucrainei. Potrivit SBU, loviturile ar fi „complicat semnificativ” aprovizionarea unităților ruse aflate în poziții înaintate, prin perturbarea logisticii, a livrărilor de muniție și a alimentării cu combustibil. Instituția mai afirmă că personalul rus din unități de drone și din facilități de sprijin din spate ar fi înregistrat pierderi, fără a oferi cifre. [...]
Volodimir Zelenski încearcă să obțină sisteme suplimentare de apărare aeriană și acorduri pentru drone la summitul NATO de la Ankara , mizând pe întâlniri bilaterale și pe discuții cu industria de apărare pentru a accelera livrările și, posibil, producția sub licență, potrivit Kyiv Post . Președintele Ucrainei a ajuns marți în capitala Turciei pentru summitul NATO din 7-8 iulie. Imagini cu sosirea sa la aeroportul din Ankara au fost publicate inițial de presa turcă și apoi confirmate de delegația ucraineană. Ulterior, Zelenski a publicat pe Telegram un video în care apare alături de Prima Doamnă, Olena Zelenska, la primirea oficială. În mesajul său, Zelenski a indicat că miza reuniunii este obținerea unor „soluții” care să crească protecția populației și capacitățile de apărare, precum și consolidarea cooperării de securitate pe termen lung între Ucraina, Europa și SUA. Ce cere Ucraina: apărare aeriană, interceptoare, licențe și drone Conform președintelui ucrainean, prioritățile la Ankara includ: sisteme suplimentare de apărare aeriană; rachete interceptoare pentru aceste sisteme; chestiuni legate de licențe de producție; noi acorduri pentru drone și alte înțelegeri în domeniul apărării cu partenerii. Zelenski a mai spus că va participa la Forumul Industriilor de Apărare organizat în marja summitului și că are programate aproape 20 de întâlniri bilaterale cu lideri mondiali. Contextul summitului: presiunea atacurilor aeriene În timp ce liderii NATO se reunesc la Ankara, secretarul general Mark Rutte a declarat că Rusia „nu poate câștiga acest război prin teroare”, în contextul unui nou atac nocturn „masiv” cu rachete și drone, menționat în articol. Pentru Ucraina, accentul pus pe apărarea aeriană și pe acordurile pentru drone indică o dublă urgență: întărirea rapidă a protecției împotriva loviturilor aeriene și extinderea capacităților de producție/achiziție prin parteneriate, inclusiv prin mecanisme de tip „producție sub licență” (fabricare locală pe baza drepturilor acordate de producător). [...]
