Știri
Știri din categoria Externe
Beijingul pune pe masă un pachet de măsuri cu miză economică și de mobilitate peste Strâmtoarea Taiwan, care ar putea relansa fluxurile comerciale și de călătorii cu Taipeiul, dar a cărui aplicare depinde de cooperarea politică dintre Partidul Comunist Chinez (PCC) și opoziția taiwaneză Kuomintang (KMT), potrivit economica.net.
Planul a fost prezentat de Biroul pentru afaceri taiwaneze al Comitetului Central al PCC și include zece măsuri care vizează extinderea schimburilor economice, sociale și culturale, precum și consolidarea mecanismelor de comunicare între PCC și KMT. Contextul imediat este întâlnirea de la Beijing dintre președintele chinez Xi Jinping și lidera opoziției taiwaneze Cheng Li-wun, președinta KMT.
Printre inițiativele cu impact direct asupra mobilității și schimburilor se află reluarea zborurilor directe regulate peste Strâmtoarea Taiwan, inclusiv către orașe noi din China continentală. Pachetul include și măsuri de stimulare a călătoriilor, precum permiterea reluării călătoriilor individuale în Taiwan pentru locuitorii din Shanghai și din provincia Fujian.
Pe zona de comerț și acces pe piață, planul prevede facilitarea intrării produselor agricole și piscicole taiwaneze pe piața continentală, simplificarea procesului de înregistrare pentru întreprinderile alimentare taiwaneze și promovarea dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii taiwaneze în China.
În domeniul economic, măsurile propuse includ crearea de noi piețe comerciale la scară mică, sprijinirea pescuitului taiwanez și dezvoltarea infrastructurii portuare. Un element cu potențial operațional semnificativ este intenția de a promova o integrare mai mare în zonele din apropierea strâmtorii, inclusiv aprovizionare comună cu apă, electricitate și gaze pentru insulele Kinmen și Matsu, precum și posibile conexiuni maritime cu Fujian.
Pe componenta culturală, planul prevede extinderea distribuției producțiilor taiwaneze pe continent și încurajarea participării profesioniștilor taiwanezi în industria audiovizuală, inclusiv în formate digitale precum micro-dramele.
Autoritățile chineze susțin că măsurile urmăresc „promovarea dezvoltării pașnice a relațiilor” și îmbunătățirea bunăstării locuitorilor de pe ambele maluri ale strâmtorii. Totuși, implementarea depinde parțial de cooperarea dintre PCC și KMT, ceea ce introduce un grad de incertitudine asupra calendarului și amplitudinii efectelor economice.
Anunțul vine după întâlnirea de vineri dintre liderii PCC și KMT, prima în aproape un deceniu, pe fondul creșterii presiunii militare chineze asupra insulei și al unei posibile vizite la Beijing a președintelui american Donald Trump în următoarele săptămâni. În plus, după venirea la putere a Partidului Democrat Progresist (DPP) în 2016, China a suspendat contactele oficiale cu guvernul de la Taipei și și-a intensificat presiunea politică, diplomatică și militară asupra Taiwanului, pe care îl consideră parte a teritoriului său.
Recomandate
Un sondaj Pew arată că, în 25 din 36 de țări, China e văzută mai favorabil decât SUA , o schimbare cu potențial impact economic și geopolitic pentru companii și guverne care își calibrează relațiile comerciale și investițiile în funcție de „capitalul de încredere” al marilor puteri, potrivit Antena 3 , care citează date ale Centrului de Cercetare Pew și o relatare BBC . Sondajul Pew a fost realizat pe baza răspunsurilor a peste 42.000 de persoane din 36 de țări, în perioada februarie–mai. Respondenții au fost întrebați dacă au o opinie „foarte favorabilă”, „oarecum favorabilă”, „oarecum nefavorabilă” sau „foarte nefavorabilă” despre China și SUA. De ce contează: percepția globală se mută, iar asta influențează decizii economice Concluzia centrală a cercetării este că opiniile favorabile despre China au atins niveluri record în multe state, în timp ce percepțiile despre SUA s-au deteriorat. Pew urmărește aceste percepții din 2001, iar autorii studiului spun că este pentru prima dată când observă un astfel de rezultat într-un număr atât de mare de țări. În plus, sociologii Pew indică o tendință: opinia favorabilă mediană față de SUA în 20 de țări a scăzut constant în ultimii ani, în timp ce opinia favorabilă mediană față de China a crescut. Unde se vede cel mai puternic schimbarea Printre țările care au înregistrat cele mai mari schimbări de percepție în favoarea Chinei sunt Spania, Indonezia, Italia, Grecia și Canada. Doar șase țări din studiul de anul acesta mai favorizează SUA în detrimentul Chinei, majoritatea aliați tradiționali ai Washingtonului: Polonia, Filipine, Coreea de Sud, India, Japonia și Israel. Pew mai notează un tipar: țările cu venituri medii tind să aibă opinii mai pozitive despre China, în timp ce țările mai bogate tind să aibă percepții mai negative. O excepție menționată este Singapore, care are cel mai mare PIB pe cap de locuitor dintre țările analizate și, totodată, un nivel ridicat de simpatie față de China. Intervenția în alte țări și „previzibilitatea” ca avantaj competitiv Deși respondenții consideră în continuare, în proporție mai mare, că SUA respectă libertățile individuale mai mult decât China, diferența dintre cele două s-a redus, potrivit studiului. În același timp, percepția privind intervenția în afacerile altor state este net diferită: o medie de 75% dintre respondenți au spus că SUA intervin „foarte mult” sau „destul de mult” în afacerile altor țări, față de 45% care au spus același lucru despre China. În analiza citată, cercetătorul Chong Ja Ian (Carnegie China) pune o parte din schimbare pe seama „volatilității” politicii SUA și a efectelor economice asociate, care ar fi creat neliniște. El sugerează că, în acest context, China poate fi percepută drept mai „previzibilă”, deși avertizează că popularitatea reală a Chinei rămâne „o întrebare deschisă”. Încrederea în lideri rămâne sub 50%, dar Xi stă ușor mai bine decât Trump Respondenții au fost întrebați și dacă au încredere că Xi Jinping și Donald Trump vor lua deciziile corecte în afacerile internaționale. În general, nivelul de încredere în ambii lideri a fost scăzut, majoritatea scorurilor fiind sub 50%, însă în multe țări Xi a fost evaluat mai bine decât Trump. Extremele din datele prezentate de Pew: pentru Xi: 83% în Pakistan și 7% în Japonia; pentru Trump: 68% în Filipine și 4% în Cisiordania/Ierusalimul de Est. Chong Ja Ian mai subliniază o tensiune în rezultate: China poate fi văzută mai favorabil ca stat, dar Xi rămâne perceput ca o figură autoritară, iar politicile Chinei față de minorități sunt contestate internațional. În interpretarea sa, unii respondenți ar putea asocia aspectele mai coercitive și mai puțin favorabile economic cu Xi personal, dar progresele tehnologice cu China „în ansamblu”. [...]
Siria și Germania au deschis un cadru de cooperare pentru reconstrucție și investiții, cu efect direct asupra conectivității aeriene , după ce au lansat la Damasc un comitet comun și au semnat un acord bilateral de transport aerian care ar urma să permită reluarea zborurilor directe între cele două țări, potrivit The Jerusalem Post . În centrul demersului este înființarea Comitetului Comun Siriano-German, prezentat de presa de stat siriană SANA drept un „nou cadru” pentru cooperare în mai multe domenii legate de relansarea economică. Inițiativa vine după o întâlnire între ministrul sirian de externe Asaad Hassan al-Shaibani și o delegație germană condusă de Géza Andreas von Geyr, ministru de stat în cadrul Ministerului german de Externe. Ce acoperă comitetul și de ce contează economic Conform SANA, comitetul vizează cooperarea pe o paletă largă, de la reconstrucție și investiții până la energie și transport, dar și teme sensibile precum justiția de tranziție, persoanele dispărute și refugiații. Lista de domenii menționate include: redresare economică și reconstrucție; investiții; energie; transport și aviație civilă; justiție de tranziție; persoane dispărute; refugiați. Pentru Siria, miza explicită este atragerea de investiții și sprijin din partea Germaniei, descrisă în material ca o „putere economică majoră” care ar putea contribui la stabilizarea percepției investitorilor asupra țării. Acordul aerian: pașii către zboruri directe Acordul bilateral de transport aerian este prezentat ca un instrument de reglementare care „stabilește cadrul” pentru servicii aeriene. Documentul a fost semnat de Sameh Arabi, adjunctul șefului Autorității Generale Siriene pentru Aviație Civilă și Transport Aerian , și de von Geyr. SANA afirmă că înțelegerea deschide „faza operațională”, care ar include: coordonare între autoritățile de aviație civilă; desemnarea transportatorilor naționali; alocarea drepturilor de trafic și a frecvențelor de zbor; emiterea licențelor de operare; îndeplinirea cerințelor tehnice și de securitate necesare pentru lansarea zborurilor directe. Materialul nu indică un calendar pentru debutul efectiv al curselor, ci descrie acordul ca un pas procedural către posibilitatea zborurilor directe. Context: reluarea prezenței diplomatice și semnale pentru investitori Presa de stat siriană susține că relațiile bilaterale s-au accelerat după „eliberarea” Siriei la 8 decembrie 2024, iar Germania ar fi trimis rapid emisari la Damasc după căderea regimului Assad. În același registru, SANA menționează redeschiderea Ambasadei Germaniei la Damasc la 20 martie 2025, după 13 ani de închidere, și faptul că Siria și-a redeschis Consulatul General la Bonn și a numit un însărcinat cu afaceri la Berlin. În paralel, articolul notează că Siria a semnat și un memorandum de înțelegere cu Irakul pentru relansarea unui vechi oleoduct dintre Kirkuk și Baniyas, prezentat ca un posibil „factor de schimbare”, iar implicarea unor state precum Germania ar putea întări sentimentul de stabilitate pentru investitori. [...]
Eșecul proiectului imperial al lui Vladimir Putin riscă să accelereze o nouă etapă de fragmentare a Rusiei , pe fondul slăbiciunilor militare expuse în Ucraina și al unei dependențe tot mai mari de China, potrivit unei analize prezentate de istoricul britanico-polonez Norman Davies , citat de Adevărul . Davies susține că încercările lui Putin de a „restabili Uniunea Sovietică sau, cel puțin, Imperiul Rus într-o formă nouă” au eșuat, după mai bine de două decenii la putere. În opinia sa, liderul de la Kremlin a recuperat doar „fragmente” din fosta sferă de influență sovietică, iar războiul a scos la iveală limitele forței militare ruse. „Aceasta este o demonstrație a slăbiciunii Rusiei.” Dependența de China și riscul din Orientul Îndepărtat Un punct central al intervenției lui Davies este relația tot mai asimetrică dintre Moscova și Beijing. Istoricul descrie Rusia drept „tot mai subordonată” Chinei și afirmă că „Rusia este acum vasalul Chinei”. El anticipează că o posibilă „nouă etapă a destrămării imperiale” ar putea începe în Orientul Îndepărtat al Rusiei, unde China ar domina comerțul și ar exploata resursele. În acest context, Davies invocă și cazul Vladivostokului, oraș construit pe un teritoriu cedat de China dinastiei Qing Imperiului Rus în secolul al XIX-lea. „Este doar o chestiune de timp până când chinezii îl vor recupera.” Context regional: tensiunile polono-ucrainene, considerate „prost cronometrate” În aceeași intervenție, Davies s-a referit și la disputa dintre Varșovia și Kiev privind masacrele din Volînia din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. El spune că revendicările istorice ale Poloniei sunt justificate, dar consideră că momentul este nepotrivit, în condițiile în care Ucraina „luptă pentru supraviețuire”. „Polonezii au, desigur, perfectă dreptate în privința Volîniei. Dar acesta pur și simplu nu este momentul să readucem în discuție dispute istorice.” Declarațiile vin pe fondul tensiunilor legate de comemorarea Armatei Insurgente Ucrainene, pe care Polonia o consideră responsabilă pentru uciderea în masă a civililor polonezi din Volînia și Galiția de Est. Potrivit sursei, lideri catolici polonezi și ucraineni, alături de oficiali din ambele țări, au cerut ca cele două state să nu devină „prizoniere ale trecutului”. Davies afirmă că reconcilierea ar necesita răbdare, educație și „bunăvoință”, dar avertizează că un astfel de proces nu se poate încheia în plin război. „Nu se va întâmpla în timpul războiului.” [...]
Veto-ul Ungariei în negocierile de aderare a blocat simultan Ucraina și R. Moldova , după ce Budapesta a refuzat să aprobe pașii necesari pentru deschiderea unor noi „clustere” (capitole tematice) de negociere, potrivit Antena 3 . Decizia a fost luată în cadrul reuniunii de vineri a Grupului de lucru al Consiliului Uniunii Europene pentru extindere ( COELA ), unde Ungaria a refuzat să aprobe începerea procedurilor pentru deschiderea clusterelor de negociere 2 și 3 cu Ucraina. Informația este atribuită de Antena 3 publicației eurointegration.com. De ce a fost afectată și Republica Moldova În același cadru, Budapesta a acceptat începerea procesului pentru clusterul 3 în cazul Republicii Moldova, însă propunerea nu a întrunit sprijinul majorității statelor membre. Potrivit corespondentului Ukrainska Pravda Europeană la Bruxelles, care citează surse din interiorul UE, mai multe state s-au opus separării Ucrainei de Republica Moldova în negocierile de aderare. Consecința practică: în lipsa consensului, procesul a rămas blocat pentru ambele țări. „COELA a discutat astăzi rezultatele evaluării pentru clusterele 2 și 3 în cazul Ucrainei și al Republicii Moldova, cu scopul de a le aproba și de a trimite ambelor state scrisori oficiale prin care să li se solicite prezentarea pozițiilor de negociere. Ungaria a dat însă undă verde doar pentru trimiterea scrisorii către Republica Moldova privind clusterul 3.” Ce urmează: o nouă discuție pe 22 iulie, înainte de pauza de vară Aprobarea rezultatelor evaluării pentru clusterele 2 și 3 urmează să fie reluată la următoarea reuniune COELA, programată miercuri, 22 iulie, care va fi și ultima ședință înainte de vacanța de vară. După pauză, prima întâlnire a experților în extindere este programată pentru 1 septembrie. Context: UE a deschis recent clusterul 6 cu Ucraina Antena 3 mai notează că Uniunea Europeană a deschis pe 14 iulie clusterul 6 de negociere cu Ucraina, „Relații externe”. Vicepremierul ucrainean pentru integrare europeană, Olga Stefanișina, a spus atunci că deschiderea celorlalte patru clustere nu va fi amânată până după vacanța de vară. În același timp, Ungaria blocase anterior, „la nivel tehnic”, deschiderea clusterelor 2–6 pentru Ucraina, dar a ridicat relativ rapid veto-ul în cazul clusterului 6. [...]
Loviturile ucrainene cu drone asupra unei rafinării și a unor depozite de combustibil din Rusia indică o presiune tot mai mare pe infrastructura energetică folosită pentru susținerea efortului de război , în contextul unei noi runde de escaladare după atacurile rusești asupra Kievului, potrivit Mediafax , care citează presa ucraineană și canale de monitorizare. În noaptea de sâmbătă spre duminică, Ucraina ar fi lansat un nou val de atacuri cu drone asupra infrastructurii militare și energetice ruse. Țintele ar fi inclus o rafinărie din regiunea Stavropol , dar și obiective din Crimeea ocupată și din regiunea Lugansk, aflată sub controlul forțelor ruse. Potrivit relatărilor citate, unul dintre principalele obiective ar fi fost un depozit de produse petroliere din Mihailovsk (regiunea Stavropol), unde martorii au semnalat explozii puternice și un incendiu în incinta instalației. Imagini distribuite pe rețelele sociale ar surprinde flăcări și coloane dense de fum deasupra complexului. Atacuri ar fi fost raportate și în Crimeea, unde explozii ar fi fost auzite în mai multe zone, precum și în Lugansk. Deocamdată, autoritățile de la Kiev nu au revendicat oficial operațiunea și nu au oferit detalii despre amploarea pagubelor, iar autoritățile ruse nu au prezentat un bilanț și nici nu au confirmat dimensiunea daunelor. De ce contează: infrastructura de combustibil, o țintă recurentă În ultimele luni, Ucraina și-a intensificat loviturile asupra rafinăriilor, depozitelor de combustibil și altor obiective considerate esențiale pentru susținerea efortului de război al Rusiei, într-o campanie care urmărește să afecteze logistica și capacitatea de aprovizionare a armatei ruse, potrivit aceleiași surse. Noile atacuri au avut loc la câteva ore după un bombardament masiv al Rusiei cu rachete balistice asupra Kievului, soldat cu mai mulți răniți și pagube importante în capitala ucraineană, ceea ce sugerează o nouă escaladare a confruntărilor. [...]
Întâlnirea Joseph Aoun –Donald Trump testează rolul SUA în securitatea Libanului , într-un moment în care Beirutul leagă retragerea armatei israeliene din sud și dezarmarea Hezbollah de sprijinul politic și diplomatic american, potrivit Adevărul . Președintele Libanului, Joseph Aoun, este așteptat marți, 21 iulie, la Casa Albă pentru prima sa întâlnire cu Donald Trump. Vizita este prezentată ca prima deplasare a unui președinte libanez la Casa Albă în aproape 20 de ani și are ca miză un plan pe care Aoun îl va pune pe masa administrației americane: dezarmarea treptată a Hezbollah și retragerea trupelor israeliene din sudul Libanului, potrivit aa.com . Ce cere Beirutul: presiune asupra Israelului și sprijin pentru implementarea acordului din 26 iunie Un subiect central al discuțiilor îl reprezintă situația din sudul Libanului , unde armata israeliană controlează anumite zone, iar „sute de mii” de libanezi nu s-au întors la locuințele lor după operațiunile militare israeliene. Potrivit președinției libaneze, Aoun îi va cere lui Trump să facă presiuni asupra Israelului pentru aplicarea acordului intermediat de SUA la 26 iunie, care prevede: retragerea treptată a trupelor israeliene de pe teritoriul libanez; dezarmarea progresivă a Hezbollah; crearea condițiilor pentru relații pașnice între cele două state. Un oficial libanez a declarat că Aoun va prezenta la Washington un document cu etapele dezafectării arsenalului Hezbollah, potrivit Reuters. În logica Beirutului, sprijinul SUA este „esențial” atât pentru retragerea Israelului, cât și pentru restabilirea autorității statului libanez asupra întregului teritoriu. De ce contează: monopolul statului asupra armelor devine obiectiv politic și operațional Aoun, fost comandant al armatei libaneze, în vârstă de 62 de ani, a fost ales președinte anul trecut după o perioadă de instabilitate politică. Sursa arată că influența Hezbollah a scăzut după ofensiva israeliană din 2024 și după înlăturarea de la putere în Siria a aliatului său, Bashar al-Assad. În acest context, președintele a făcut din „controlul exclusiv” al statului asupra armelor un obiectiv central, iar armata libaneză a început operațiuni în sud pentru confiscarea unor depozite de armament ale Hezbollah, în baza armistițiului încheiat după războiul din 2024. Obstacolul major: un nou conflict și costul uman Planurile Beirutului sunt complicate de izbucnirea unui nou conflict în martie, după ce Hezbollah a atacat Israelul „în sprijinul Iranului”, iar Israelul a răspuns cu o ofensivă militară amplă. Potrivit Ministerului Sănătății din Liban, luptele au provocat peste 4.300 de morți, inclusiv aproape 800 de copii, femei și cadre medicale, fără ca bilanțul să precizeze câți erau civili și câți combatanți. După declanșarea conflictului, Aoun a susținut negocieri directe cu Israelul, o schimbare importantă față de politica tradițională a Libanului, dar poziția sa a atras critici dure din partea Hezbollah și a susținătorilor grupării. Președintele libanez a acuzat în repetate rânduri Hezbollah că a implicat Libanul într-un nou război „în interesul Iranului”, însă, potrivit sursei, a refuzat până acum invitația lui Trump de a participa la o întâlnire directă cu premierul israelian Benjamin Netanyahu. [...]
