Grecia începe să trateze invazia peștilor-iepure ca pe o problemă de siguranță publică și de operare a plajelor, prin instalarea de bariere plutitoare și prin programe de recompensare a capturilor, potrivit HotNews, care citează o relatare The Guardian.

În nordul Golfului Eubeei, în zona orașului Chalkida (insula Evia), autoritățile locale au instalat luna trecută o barieră plutitoare descrisă drept prima de acest fel din Grecia, pe fondul apariției peștilor-iepure toxici (Lagocephalus sceleratus). Crucea Roșie Elenă a emis un avertisment de sănătate publică, recomandând îngrijiri medicale de urgență în caz de mușcătură, din cauza rănilor grave și hemoragiilor pe care le pot provoca „maxilarele lor asemănătoare unui cioc”.

Bariere plutitoare: măsură preventivă pentru plaje și înotători

Viceprimarul din Chalkida, Antonis Spanos, a declarat că instalarea barierei a fost supervizată de municipalitate și că obiectivul este reducerea riscurilor pentru populație. Potrivit acestuia, autoritățile au parcurs luni de proceduri pentru finanțare și licitații, astfel încât să poată monta „cea mai eficientă barieră de protecție”, înainte ca sistemul să fie aprobat de laboratorul general de stat.

Planul local vizează instalarea a „doi kilometri și jumătate” de plasă în golfurile din zonă, astfel încât oamenii să se poată bucura de sezonul estival „fără griji”. Inițiativa vine după ce, anul trecut, zona s-a confruntat cu o creștere a incidentelor provocate de meduzele mov, care a dus la suprasolicitarea farmaciilor din Chalkida.

Extinderea soluției: alte municipalități și încă 7 kilometri de plase

Măsura nu rămâne izolată la Chalkida. Nikos Choulieris, care conduce o școală de scufundări în oraș, a început să ancoreze bariere plutitoare și în dreptul unor plaje mai la nord, în condițiile în care și alte municipalități ar fi început să adopte aceeași soluție.

În următoarele săptămâni, bariere plutitoare cu o lungime totală de aproximativ 7 kilometri urmează să fie transportate cu camionul din Atena în regiune. Choulieris susține că plasa are ochiuri foarte dese și este „extrem de rezistentă”, astfel încât ar fi dificil de rupt chiar și de peștii-iepure.

De ce contează: risc medical și costuri de gestionare, pe fondul încălzirii apelor

Peștele-iepure este considerat periculos nu doar prin mușcătură, ci și prin toxicitate: instituția avertizează că specia nu trebuie consumată „sub nicio formă”, din cauza tetrodotoxinei, o neurotoxină potențial letală, prezentă în organe și carne; în lipsa unui antidot cunoscut, consumul poate duce la deces.

Proliferarea speciei este pusă de oamenii de știință pe seama încălzirii apelor Mediteranei; peștii ar fi ajuns din Marea Roșie, traversând Canalul Suez. Oficialii citați arată că fenomenul afectează întreg estul Mediteranei, iar pescarii din Cipru au semnalat primii că plasele și capturile sunt devastate de acest intrus necomestibil.

Recompense pentru capturi: Cipru și Grecia trec la stimulente financiare

Cipru a introdus în 2024 stimulente financiare într-un program guvernamental de eradicare, care ar fi dus la îndepărtarea a peste 103 tone de pești-iepure din apele de coastă. O responsabilă din serviciul de pescuit al insulei, Katerina Georgiou, a declarat pentru publicația locală Sigma că, în absența unei numărători oficiale, este „imposibil” să fie trase concluzii fiabile despre efectivul total sau tendințele viitoare, dar a descris prezența speciei drept o „nouă realitate”.

Săptămâna trecută, Atena a anunțat un program similar, oferind 5,33 euro pentru fiecare kilogram de pești toxici predat autorităților.