Știri
Știri din categoria Externe
Un avion militar rusesc An-26 s-a prăbușit în Crimeea, provocând moartea a 29 de militari, potrivit informațiilor publicate de G4Media, care citează surse ruse și agenții internaționale. Incidentul a avut loc în seara zilei de 31 martie 2026, în jurul orei 18:00, ora locală, când aeronava a pierdut contactul cu radarul, iar echipele de intervenție au fost trimise în zonă.
Potrivit Ministerului Apărării din Rusia, citat de presa de stat, nu existau inițial indicii privind o intervenție externă asupra avionului, ceea ce a condus la ipoteza unei defecțiuni tehnice. Ulterior, canale media apropiate autorităților au confirmat că la bord se aflau 29 de persoane, inclusiv șase membri ai echipajului, toți pierzându-și viața în urma prăbușirii.
Prăbușirea are loc într-un context tensionat în peninsula Crimeea, anexată de Rusia în 2014 și vizată constant de atacuri ucrainene. De altfel, în septembrie 2025, serviciile de informații militare ale Ucrainei (HUR) au anunțat distrugerea a două aeronave de același tip, An-26, în urma unui atac cu drone asupra unor obiective rusești din regiune.
În plus, pe 24 martie 2026, forțele ucrainene ar fi lovit un lansator de rachete hipersonice Zircon în Crimeea ocupată, ceea ce subliniază intensificarea operațiunilor militare în zonă. Cu toate acestea, autoritățile ucrainene nu au comentat incidentul recent al prăbușirii avionului.
An-26 este un avion de transport bimotor, proiectat în perioada sovietică, folosit pe scară largă pentru misiuni logistice militare:
Deși este considerat robust, modelul este vechi, iar incidentele cauzate de defecțiuni tehnice nu sunt rare, mai ales în condiții de utilizare intensă.
În lipsa unor informații suplimentare despre locul exact al prăbușirii și despre circumstanțele precise ale incidentului, ancheta autorităților ruse urmează să stabilească dacă este vorba exclusiv despre o problemă tehnică sau dacă există și alți factori implicați.
Recomandate
Marco Rubio spune că Venezuela va avea nevoie de o tranziție și alegeri libere , potrivit News.ro , care citează Reuters. Declarațiile au fost făcute marți, într-un interviu la Fox News Channel, în contextul schimbărilor politice recente din Venezuela și al presiunii crescute a Washingtonului asupra Cubei. Rubio a susținut că, „în cele din urmă”, Venezuela va trebui să treacă printr-o fază de tranziție și să organizeze alegeri „libere și corecte”, dar a adăugat că este nevoie de răbdare până la atingerea acestui obiectiv. Mesajul său a vizat atât necesitatea unui deznodământ politic, cât și ideea că procesul nu se va încheia rapid. „În cele din urmă, va trebui să existe o fază de tranziție. Va trebui să existe alegeri libere și corecte în Venezuela. Și acel punct trebuie să vină. Trebuie să avem răbdare, dar nici nu putem fi mulțumiți de sine”, a declarat Rubio. În material se mai arată că armata americană l-a capturat pe președintele venezuelean Nicolas Maduro într-un raid mortal din ianuarie, ordonat de președintele Donald Trump, iar Biroul pentru drepturile omului al Națiunilor Unite a acuzat că operațiunea a încălcat dreptul internațional. La acel moment, Trump a spus că Washingtonul va „conduce” Venezuela, iar Delcy Rodriguez, fost vicepreședinte al lui Maduro, a preluat ulterior puterea și a guvernat sub supravegherea SUA. Pe fondul acțiunilor SUA în Venezuela, Trump a vorbit și despre măsuri împotriva Cubei, iar Rubio a afirmat că Havana are nevoie de reforme economice și politice, adăugând că Washingtonul va avea „în curând” mai multe vești despre această țară. În același context, SUA ar fi întrerupt exporturile de petrol ale Venezuelei către Cuba după răsturnarea lui Maduro, iar Trump a amenințat cu tarife vamale punitive pentru țările care trimit țiței în Cuba, pe fondul unei crize energetice care a dus la pene de curent și, potrivit oficialilor din sănătate, la creșterea riscului de mortalitate pentru pacienții cu cancer, în special pentru copii. [...]
Un atac cu drone a provocat un incendiu la instalațiile aeroportului internațional din Kuweit , potrivit TVR Info , care citează agenția EFE. Autoritățile din aviația civilă au anunțat miercuri că mai multe drone au lovit un depozit de combustibil, iar incendiul rezultat a afectat infrastructura de la aeroport. Agenția kuweitiană a atribuit atacul unor avioane fără pilot „provenind din Iran și facțiunile armate pe care le susține”, conform unui comunicat publicat pe X. În același mesaj, autoritățile au precizat că pagubele sunt materiale și că nu au fost înregistrate victime. Purtătorul de cuvânt al Autorității Generale pentru Aviație Civilă, Abdullah Al-Rajhi, a declarat că au fost produse pagube semnificative în depozitele de combustibil ale Companiei de aprovizionare cu combustibil pentru aviație din Kuwait (KAFCO) de la aeroportul internațional. Incidentul are loc pe fondul unei escaladări regionale: majoritatea țărilor din Orientul Mijlociu care găzduiesc baze militare și au interese comune cu SUA și aliații săi au fost ținta unor atacuri iraniene începând din 28 februarie, după ofensiva lansată de SUA și Israel împotriva Republicii Islamice. În plan economic, Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) a avertizat că statele din Golf ar urma să concentreze cele mai mari pierderi macroeconomice ale acestui război, din cauza expunerii la perturbări comerciale și la volatilitatea piețelor energetice. [...]
Donald Trump spune că SUA ar putea încheia campania militară împotriva Iranului în două-trei săptămâni , potrivit The Jerusalem Post , care citează Reuters. Declarația, făcută marți în Biroul Oval, este prezentată drept cea mai explicită de până acum privind intenția președintelui american de a opri un conflict care durează de circa o lună și care a afectat piețele globale de energie. Trump le-a spus jurnaliștilor că retragerea ar putea avea loc rapid, indicând un orizont de „două săptămâni, poate două săptămâni, poate trei”. În același context, el a afirmat că Iranul nu trebuie să ajungă la un acord cu Washingtonul pentru ca SUA să închidă operațiunea. „Vom pleca foarte curând.” În schimb, președintele a condiționat încheierea campaniei de incapacitatea Iranului de a dobândi în curând o armă nucleară, folosind o formulare dură despre obiectivul militar urmărit. „Atunci vom pleca”, a adăugat el, conform relatării. Mai devreme în aceeași zi, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a spus că următoarele zile ale operațiunii „Epic Fury” vor fi „decisive”, dar a refuzat să ofere un calendar concret pentru finalul războiului. El a argumentat că administrația nu va comunica „precis” durata, invocând obiectivele operaționale. În plan diplomatic, Iranul nu a răspuns încă unei propuneri americane în 15 puncte, potrivit a două surse familiarizate cu detaliile, citate de The Jerusalem Post. Publicația notează că unul dintre motive ar fi o dispută la vârful puterii de la Teheran între tabăra dură, asociată inclusiv cu comandantul Gardienilor Revoluției Ahmad Vahidi și cu președintele Parlamentului, Qalibaf, și figuri considerate mai moderate, precum președintele Pezeshkian și ministrul de Externe Araghchi, în condițiile în care, „pentru moment”, durii ar avea avantajul. Tot marți, secretarul de stat Marco Rubio a declarat la Fox News că Washingtonul poate vedea „linia de sosire” a războiului, deși nu „astăzi” sau „mâine”. El a spus că există mesaje schimbate între SUA și Iran și că ar putea exista „la un moment dat” o întâlnire directă, adăugând că după conflict SUA vor trebui să își reexamineze relațiile cu NATO, inclusiv în contextul accesului la baze și drepturi de survol. [...]
Două treimi dintre americani vor ca SUA să iasă rapid din războiul cu Iranul , chiar dacă asta ar însemna să nu fie atinse obiectivele stabilite de administrația Trump, potrivit Reuters , care citează un sondaj Reuters/Ipsos realizat între vineri și duminică. Sondajul arată că 66% dintre respondenți susțin încheierea rapidă a implicării SUA, în timp ce 27% spun că Washingtonul ar trebui să urmărească atingerea tuturor obiectivelor în Iran, chiar dacă asta prelungește conflictul; 6% nu au răspuns. În rândul republicanilor lui Trump, opiniile sunt mai împărțite: 40% ar prefera încheierea rapidă, iar 57% ar susține o implicare mai îndelungată. „Două treimi dintre americani cred că SUA ar trebui să lucreze pentru a-și încheia rapid implicarea în războiul cu Iranul, chiar dacă asta înseamnă să nu atingă obiectivele stabilite de administrația Trump.” Conflictul, aflat la aproximativ o lună de la declanșare, s-a extins în Orientul Mijlociu, a provocat mii de morți și a afectat economia globală prin scumpirea energiei, alimentând temeri privind inflația la nivel mondial, notează Reuters. Pe plan intern, 60% dintre respondenți au spus că dezaprobă loviturile militare ale SUA asupra Iranului, iar 35% le aprobă, într-un eșantion de 1.021 persoane. Un efect vizibil în SUA este creșterea prețului benzinei: acesta a depășit 4 dolari pe galon luni, pentru prima dată în peste trei ani, potrivit datelor serviciului de monitorizare a prețurilor GasBuddy, menționate de Reuters. Totodată, două treimi dintre respondenți se așteaptă ca prețurile la benzină să se înrăutățească în următorul an, inclusiv 40% dintre republicani. Pe fondul apropierii alegerilor de la mijlocul mandatului (midterm) din noiembrie 2026, care vor decide controlul asupra majorităților strânse din Camera Reprezentanților și Senat, sondajul indică și o presiune economică resimțită de populație. Mai mult de jumătate dintre respondenți cred că războiul va avea un impact în principal negativ asupra situației lor financiare personale, inclusiv 39% dintre republicanii intervievați. 66% vor încheierea rapidă a implicării SUA, chiar fără atingerea obiectivelor; 27% vor continuarea până la atingerea lor; 6% nu răspund. 60% dezaprobă loviturile militare ale SUA asupra Iranului; 35% le aprobă (sondaj pe 1.021 persoane). În rândul republicanilor: 40% ar încheia rapid; 57% ar susține o implicare mai lungă. Benzina a trecut de 4 dolari/galon; două treimi anticipează prețuri mai mari în următorul an. Peste jumătate se așteaptă la efecte negative asupra finanțelor personale. [...]
Marco Rubio le-a cerut diplomaților americani să folosească X împotriva propagandei potrivit Reuters , care citează o telegramă internă a Departamentului de Stat. Documentul îndeamnă la utilizarea platformei de socializare X și la colaborarea cu unități militare de operațiuni psihologice pentru a „contracara propaganda străină antiamericană”. Telegrama, a cărei existență a fost relatată prima dată de The Guardian , este dedicată metodelor de expunere a operațiunilor de influență străină și a falsurilor care, potrivit textului, „reprezintă o amenințare directă la adresa securității naționale a SUA și alimentează ostilitatea față de interesele americane”. Într-o declarație separată, Departamentul de Stat a spus că va continua să adopte o poziție fermă în această chestiune și că va folosi „fiecare instrument din trusa noastră diplomatică”, menționând totodată protejarea dreptului americanilor la liberă exprimare. „Să contracareze propaganda străină antiamericană.” Mesajul le cere diplomaților să „coordoneze cu parteneri interinstituționali, după caz”, indicând explicit unitățile Pentagonului de operațiuni psihologice (Psychological Operations), cunoscute anterior ca Military Information Support Operations (MISO). Reuters notează că documentul nu detaliază în ce ar consta colaborarea, dar amintește că MISO și structurile succesoare au urmărit tradițional influențarea adversarilor pe câmpul de luptă. Reuters mai consemnează că astfel de desfășurări au generat în trecut tensiuni cu diplomații americani: în prima administrație Trump, echipe de operațiuni psihologice ale Pentagonului au folosit conturi false pe rețele sociale pentru a răspândi îndoieli despre vaccinul chinezesc împotriva COVID-19, în pofida obiecțiilor unor oficiali ai Departamentului de Stat. Pentagonul nu a răspuns imediat solicitărilor de comentarii privind telegrama lui Rubio sau natura unei posibile colaborări. În privința instrumentelor recomandate, telegrama încurajează folosirea funcției de comentarii colective „community notes” de pe X, precum și a altor instrumente de inteligență artificială nespecificate, pentru a promova informații considerate de încredere și pentru a demasca falsurile. Reuters amintește că X a fost criticată în mod repetat pentru răspândirea dezinformării după reducerea echipelor de moderare și siguranță, în urma preluării platformei (fosta Twitter) de către Elon Musk în 2022; compania susține că prioritizează libertatea de exprimare și că „community notes” este preferabilă moderării centralizate. X și xAI nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii. [...]
Președintele Iranului spune că Teheranul are „voința necesară” să încheie războiul , iar piețele au reacționat pe fondul speranțelor de detensionare, relatează HotNews.ro , citând AFP. Președintele iranian Masoud Pezeshkian a afirmat că Iranul este dispus să pună capăt conflictului în curs cu Israelul și Statele Unite, însă condiționează acest lucru de obținerea unor garanții că un astfel de război nu se va repeta. Declarația a fost făcută într-o convorbire telefonică cu președintele Consiliului European, potrivit unui comunicat al administrației sale, în care Teheranul reiterează una dintre cerințele considerate esențiale. În plan financiar, acțiunile americane au urcat după semnale venite atât din partea administrației Donald Trump, cât și din partea Teheranului, care au alimentat așteptările privind o posibilă încheiere a războiului. Principalii indici de pe Wall Street au recuperat o parte din pierderile recente, pe fondul optimismului investitorilor legat de o eventuală detensionare în Orientul Mijlociu. Consemnează, de asemenea, CNN că S&P 500 a crescut cu 2,5%, Dow Jones Industrial Average a urcat cu 850 de puncte (1,9%), iar Nasdaq Composite a avansat cu 3,3%, după ce intrase în corecție săptămâna trecută (corecție înseamnă, în mod uzual, o scădere de cel puțin 10% față de un vârf recent). În același context, Wall Street Journal a relatat că Donald Trump le-ar fi spus unor membri ai administrației de la Casa Albă că este dispus să încheie războiul cu Iranul chiar și fără redeschiderea Strâmtorii Ormuz. Pe piața petrolului, cotațiile au scăzut ușor: contractele futures pentru Brent cu livrare în mai au coborât cu 2,7%, la 104,50 dolari pe baril, iar petrolul american s-a ieftinit cu 1,6%, până la puțin peste 101 dolari pe baril. Totuși, potrivit CNN, scăderea relativ limitată a randamentelor obligațiunilor de stat americane și reacția moderată a petrolului sugerează că investitorii rămân prudenți în privința unei încheieri rapide a conflictului. [...]
