Știri
Știri din categoria Externe
Un avion militar rusesc An-26 s-a prăbușit în Crimeea, provocând moartea a 29 de militari, potrivit informațiilor publicate de G4Media, care citează surse ruse și agenții internaționale. Incidentul a avut loc în seara zilei de 31 martie 2026, în jurul orei 18:00, ora locală, când aeronava a pierdut contactul cu radarul, iar echipele de intervenție au fost trimise în zonă.
Potrivit Ministerului Apărării din Rusia, citat de presa de stat, nu existau inițial indicii privind o intervenție externă asupra avionului, ceea ce a condus la ipoteza unei defecțiuni tehnice. Ulterior, canale media apropiate autorităților au confirmat că la bord se aflau 29 de persoane, inclusiv șase membri ai echipajului, toți pierzându-și viața în urma prăbușirii.
Prăbușirea are loc într-un context tensionat în peninsula Crimeea, anexată de Rusia în 2014 și vizată constant de atacuri ucrainene. De altfel, în septembrie 2025, serviciile de informații militare ale Ucrainei (HUR) au anunțat distrugerea a două aeronave de același tip, An-26, în urma unui atac cu drone asupra unor obiective rusești din regiune.
În plus, pe 24 martie 2026, forțele ucrainene ar fi lovit un lansator de rachete hipersonice Zircon în Crimeea ocupată, ceea ce subliniază intensificarea operațiunilor militare în zonă. Cu toate acestea, autoritățile ucrainene nu au comentat incidentul recent al prăbușirii avionului.
An-26 este un avion de transport bimotor, proiectat în perioada sovietică, folosit pe scară largă pentru misiuni logistice militare:
Deși este considerat robust, modelul este vechi, iar incidentele cauzate de defecțiuni tehnice nu sunt rare, mai ales în condiții de utilizare intensă.
În lipsa unor informații suplimentare despre locul exact al prăbușirii și despre circumstanțele precise ale incidentului, ancheta autorităților ruse urmează să stabilească dacă este vorba exclusiv despre o problemă tehnică sau dacă există și alți factori implicați.
Recomandate
Atacul nocturn asupra Kievului ridică riscul de întreruperi în energie și logistică , după ce Rusia a lovit capitala Ucrainei cu rachete balistice și drone, iar Moscova susține că a vizat inclusiv obiective din sectorul combustibil-energie. Informațiile sunt relatate de Meduza . Atacul a avut loc în noaptea de 2 iulie. Potrivit primarului Kievului, Vitali Kliciko , au murit 10 persoane. Ministrul ucrainean de Interne, Igor Klimenko, a raportat 11 morți și peste 30 de răniți, ceea ce indică diferențe între bilanțurile comunicate de autorități. Șeful Administrației Militare a orașului Kiev, Timur Tkacenko, a spus că există pagube și distrugeri în peste 30 de locații, în toate districtele orașului. Conform datelor sale, 56 de persoane au fost rănite, inclusiv doi copii. Pagube în clădiri rezidențiale și incendii în mai multe zone În Darnițki, un bloc de cinci etaje a fost parțial distrus, iar într-un bloc de nouă etaje au fost raportate distrugeri de la etajul 1 la 6. În Desnianski, un bloc de nouă etaje a suferit avarii, iar acolo ar fi persoane blocate. În Șevcenkivski, după căderea unor fragmente, a luat foc o piață. În Sviațoșinski, incendiul a izbucnit într-o casă privată. Poziția Moscovei: ținte din industria militară și sectorul energetic Ministerul Apărării din Rusia a declarat că a lovit Kievul cu „arme de înaltă precizie cu rază lungă de acțiune”, ca răspuns la „atacuri teroriste” asupra infrastructurii civile. Instituția susține că au fost lovite întreprinderi ale industriei militare și obiective ale complexului combustibil-energie în Kiev și regiune, precum și infrastructura unor aerodromuri militare din regiunile Dnipropetrovsk, Poltava, Cerkasî, Cernihiv și Kiev. În acest stadiu, informațiile disponibile în sursă nu oferă o evaluare a impactului efectiv asupra alimentării cu energie sau asupra funcționării infrastructurii, însă menționarea explicită a țintelor din sectorul energetic indică un risc operațional ridicat pentru capitală și zona din jur. [...]
Ucraina spune că a lovit două poduri folosite de Rusia pentru logistică , vizând infrastructură de transport din Zaporojie și Crimeea , într-o acțiune care ar putea afecta fluxul de trupe și muniții pe front, potrivit Agerpres . Statul Major al Forțelor armate ale Ucrainei a transmis, într-un comunicat publicat pe Telegram, că atacurile au avut loc luni și „în noaptea de 29 spre 30 iunie”, în cadrul eforturilor de „reducere a potențialului militar și economic” al Rusiei. Informațiile sunt relatate de EFE, conform aceleiași surse. Țintele menționate sunt: un pod rutier în zona Azovske, în regiunea ucraineană Zaporojie, ocupată parțial de Rusia; un pod feroviar în apropierea localității Iciki, în Crimeea (peninsula anexată de Rusia în 2014). Potrivit comunicatului, armata rusă ar utiliza aceste infrastructuri pentru transportul de efective, armament, muniție și mijloace logistice. Statul Major ucrainean precizează că încă adună detalii privind rezultatele atacurilor. Alte lovituri raportate: comandă și control pentru drone Pe lângă poduri, Ucraina mai susține că a atacat posturi de comandă și control ale dronelor în regiunea rusă Belgorod, în regiunea ucraineană Donețk (ocupată) și în Zaporojie (sud). De asemenea, ar fi fost vizat un post de comandă și observație al forțelor ruse în Donețk. Confirmare privind o rafinărie din Rusia și rezervoare distruse Separat, Statul Major ucrainean a prezentat rezultatele unui atac de duminica precedentă asupra unei rafinării a companiei Slaviansk ECO din regiunea Krasnodar (sudul Rusiei). Conform informării, au fost distruse patru rezervoare cu un volum total de 35.000 metri cubi și au fost avariate alte nouă rezervoare cu un volum total de 30.000 metri cubi, precum și o unitate de rafinare a petrolului. [...]
O anchetă internă a Comisiei Europene confirmă existența unei rețele de spionaj care ar fi operat din reprezentanța Ungariei la Bruxelles și ar fi vizat funcționari ai instituțiilor UE , potrivit G4Media , care citează POLITICO. Documentul ridică o problemă de guvernanță și control instituțional la nivelul UE: Comisia spune că nu a identificat o „încălcare gravă” a securității, dar invocă și „instrumente limitate” care au împiedicat atribuirea responsabilității. Ancheta, datată aprilie, sintetizează concluziile unei investigații conduse de Piotr Serafin, comisarul pentru combaterea fraudei, desemnat să verifice acuzațiile potrivit cărora ofițeri ai serviciilor secrete maghiare detașați la reprezentanța permanentă a Ungariei ar fi încercat să recruteze funcționari UE la mijlocul anilor 2010. Ce spune documentul Comisiei: perioadă, ținte, intensificare Conform documentului, între 2013 și 2016 serviciile secrete maghiare ar fi trimis mai mulți funcționari să lucreze la reprezentanța permanentă de la Bruxelles, iar activitatea lor „a devenit treptat mult mai vizibilă” începând cu 2015. Raportul mai notează că existența rețelei ar fi devenit „cunoscută în cercurile oficialilor maghiari din Europa”, ceea ce „se pare că a afectat eficacitatea” acestor eforturi. În document apare și concluzia: „Din câte știm, aceste activități au încetat în 2016.” În privința modului de operare, documentul arată că ofițerii „și-au folosit funcția oficială” pentru o misiune care „pare să fi depășit” atribuțiile obișnuite ale diplomaților, inclusiv prin contactarea unor funcționari ai Comisiei de naționalitate maghiară pentru a obține informații despre activitatea executivului european pe subiecte de interes pentru guvernul de la Budapesta. Limitările anchetei și implicația de reglementare: fără responsabili identificați Ancheta nu a identificat un responsabil individual și susține că, în condițiile actuale, Comisia nu poate atribui o implicare „care să depășească” pe cea a ofițerilor de informații înșiși, invocând explicit instrumentele limitate de care dispune. În același timp, documentul transmis eurodeputaților menționează că executivul european „nu avea cunoștință” de vreo încălcare „gravă” a securității, iar purtătorul de cuvânt Balazs Ujvari este citat cu poziția exprimată la închiderea anchetei, în aprilie: „Comisia a concluzionat că nu s-a putut identifica nicio încălcare gravă a securității în legătură cu acuzațiile apărute în mass-media.” Context: rolul lui Olivér Várhelyi și reacțiile instituționale În 2015, Olivér Várhelyi a devenit ambasador al Ungariei pe lângă UE și a preluat conducerea reprezentanței permanente; în prezent, el este comisar european pentru sănătate și bunăstarea animalelor, potrivit articolului. Publicația notează că, după apariția în presă a acuzațiilor anul trecut, Várhelyi i-a spus președintei Comisiei, Ursula von der Leyen, că „nu avea cunoștință” de presupusele acțiuni. În ianuarie, interogat de eurodeputați, Várhelyi a negat că ar fi fost abordat pentru a transmite informații secrete. Potrivit articolului, el nu a răspuns unei solicitări de comentariu, iar reprezentanța permanentă a Ungariei nu a răspuns nici ea unei cereri de poziție. [...]
Criza diplomatică dintre Polonia și Ucraina riscă să atingă dosarul de aderare la UE după votul din parlamentul de la Kiev privind ridicarea unui „Panteon” național care ar urma să omagieze și figuri controversate pentru Varșovia, potrivit TVR Info . Șeful administrației prezidențiale poloneze, Zbigniew Bogucki, a catalogat inițiativa drept „provocatoare și foarte greșită”, criticând explicit includerea lui Stepan Bandera , pe care Polonia îl consideră „criminal autor al genocidului împotriva polonezilor” în al Doilea Război Mondial. Ce a decis parlamentul de la Kiev Parlamentul ucrainean a votat miercuri, „fără niciun vot împotrivă”, o lege pentru construirea la Kiev a unui monument numit „Panteon”, descris ca dedicat „celor mai remarcabili reprezentanți ai națiunii ucrainene”. Textul legii invocă obiectivul „formării unei identități naționale”, iar monumentul ar urma să omagieze figuri-cheie din mai multe perioade istorice, începând cu Rusia Kieveană. Conform materialului, în „Panteon” ar urma să fie reînhumate rămășițe ale unor personalități considerate astăzi în Ucraina drept luptători pentru independență, alături de președinții ucraineni. De ce contează: semnalul Poloniei pe tema standardelor UE Tensiunea are o componentă direct legată de parcursul european al Ucrainei. Ministrul polonez al apărării, Wladislaw Kosiniak-Kamysz, a avertizat că această criză poate avea consecințe asupra aspirațiilor europene ale Kievului și a spus că are „impresia că o parte a elitei de la Kiev nu este cu adevărat favorabilă aderării la UE dacă aceasta implică respectarea anumitor standarde europene”. În replică la poziția ucraineană, ministrul polonez a indicat că, dacă Ucraina susține că este liberă să-și omagieze personalitățile istorice, atunci „nimeni nu ar trebui să spună Poloniei” cum să voteze în privința aderării unei țări la UE. Contextul care a amplificat disputa Materialul notează că memorialul Holocaustului Yad Vashem din Israel și-a exprimat îngrijorarea privind rolul lui Andrii Melnik (lider al Organizației Naționaliștilor Ucraineni, decedat în 1964), menționând că acesta a fost „liderul unei mișcări ce a sprijinit și a colaborat cu Germania nazistă”. De asemenea, în „Panteon” ar urma să fie incluși membri ai Armatei Insurecționale Ucrainene (UPA), considerată responsabilă pentru uciderea în masă a polonezilor și evreilor, mai ales în vestul Ucrainei, în timpul ocupației germane din al Doilea Război Mondial. Într-un episod anterior, decizia președintelui Volodimir Zelenski de a decora cu distincția „Eroii UPA” o unitate militară a declanșat un conflict cu Polonia. Ca protest, președintele polonez Karol Nawrocki i-a retras lui Zelenski Ordinul Vulturul Alb , cea mai înaltă distincție poloneză, acordată anterior liderului ucrainean. Ce urmează Din informațiile disponibile, disputa se mută din zona simbolică în cea politică, prin avertismentul explicit al Varșoviei că tensiunile pot influența sprijinul pentru parcursul european al Ucrainei. Nu este precizat un calendar pentru construirea „Panteonului” sau pași concreți de detensionare între cele două capitale. [...]
Volodimir Zelenski ar câștiga primul tur, dar cu un avantaj strâns în turul doi , potrivit unui sondaj citat de Mediafax . Datele indică o competiție mai echilibrată decât în urmă cu un an, într-un context în care Ucraina nu poate organiza alegeri sub legea marțială. Sondajul, realizat de agenția Rating Group și preluat de presa ucraineană, îl creditează pe Zelenski cu 32% din intențiile de vot, nivel descris ca fiind constant. Pe locul al doilea apare Valerii Zalujnîi , fost șef al forțelor armate ucrainene și actual ambasador în Marea Britanie, cu 16% intenție de vot, în scădere cu 9% față de iulie 2025. Pe locul al treilea este Kyrylo Budanov, șeful de cabinet al lui Zelenski, cu 11%. Turul doi: diferență de trei puncte între Zelenski și Zalujnîi Într-un scenariu de tur doi între Zelenski și Zalujnîi, actualul președinte ar obține 42%, iar Zalujnîi 39%, potrivit aceluiași sondaj. Materialul nu include date pentru un eventual tur decisiv între Zelenski și Budanov. Ca termen de comparație, în urmă cu un an, dacă alegerile ar fi avut loc, Zelenski, Zalujnîi și Budanov ar fi fost creditați cu 31%, 25% și, respectiv, 5% în primul tur. De ce contează: sondajele se acumulează, dar alegerile rămân blocate de război Alegerile prezidențiale din Ucraina ar fi trebuit să aibă loc în 2024, însă nu s-au organizat din cauza invaziei Rusiei și a legii marțiale, care interzice scrutinurile pe timp de război. În aceste condiții, mandatul lui Zelenski se prelungește până la organizarea unui nou scrutin. În paralel, Zalujnîi și-a anunțat intenția de a candida și i-a transmis lui Zelenski că este pregătit pentru un scrutin „dacă acesta va avea loc la toamnă”, potrivit informațiilor din articol. Sursa nu oferă însă un calendar oficial al alegerilor. [...]
Uniunea Europeană ia în calcul măsuri suplimentare față de China după informații potrivit cărora militari ruși ar fi fost instruiți în secret pe teritoriul chinez în tehnici de protecție radiologică, chimică și biologică, un subiect cu sensibilitate ridicată pentru securitatea europeană. Detaliile apar într-un material publicat de Antena 3 , care citează Reuters și documente consultate de agenție. Potrivit a doi oficiali europeni și unor documente văzute de Reuters, campania de instruire ar fi fost aprobată personal de ministrul rus al apărării, Andrei Belousov , și ar fi implicat direct cel puțin patru generali ruși și chinezi. Oficialii europeni spun că nivelul de implicare indică importanța pe care Moscova și Beijingul o acordă cooperării militare legate de războiul din Ucraina, ceea ce a alimentat îngrijorări în Europa. Ce ar fi inclus instruirea și când ar fi avut loc Un document clasificat rusesc menționat în material indică o dispoziție internă emisă de Belousov în august 2025, pe baza căreia o delegație a forțelor armate ruse ar fi călătorit în China pentru exerciții organizate în baze ale Armatei Populare de Eliberare (denumirea oficială a armatei chineze). Raportul descrie, între altele, o sesiune de trei săptămâni organizată în noiembrie, la o bază militară din Beijing, axată pe protecția radiologică, chimică și biologică. Documentele citate ar include imagini cu militari ruși la cursuri susținute de un instructor chinez, inclusiv activități precum „recunoaștere chimică”, „recunoaștere radiologică” și măsuri de protejare a sistemelor de ventilație împotriva contaminării, precum și examinarea unui model de reactor nuclear. Unul dintre oficialii europeni citați de Reuters apreciază că includerea componentelor radiologice, biologice și chimice sugerează un caracter strategic al schimburilor, tocmai prin sensibilitatea acestor capabilități pentru armate. Reacții: Beijingul neagă, UE spune că verifică prin canale proprii Ministerul chinez de externe a transmis, potrivit materialului, că poziția Chinei privind războiul din Ucraina a rămas „consecventă” și că „acuzațiile relevante sunt complet nefondate”. China susține că este neutră și se prezintă drept mediator. În paralel, șefa diplomației UE, Kaja Kallas , a declarat pe 15 iunie că Uniunea confirmase prin propriile canale că instruirea ar fi avut loc și că evaluează implicațiile. China a respins declarațiile ei drept „nimic mai mult decât calomnii”, conform aceleiași surse. Kremlinul a refuzat să comenteze un reportaj Reuters anterior pe aceeași temă, dar a denunțat „informațiile false” publicate în Occident. De ce contează pentru UE: securitate vs. relația comercială cu China În interiorul UE, discuțiile se concentrează pe necesitatea unor măsuri suplimentare ca răspuns, în condițiile în care relația cu China este puternic influențată de priorități comerciale. China este un partener comercial important al blocului și a doua cea mai mare economie a lumii, notează materialul. UE a impus deja sancțiuni unor companii chineze despre care afirmă că sprijină efortul de război al Rusiei. Un oficial de la Bruxelles citat de Reuters susține că UE ar trebui să nu mai privească China „în primul rând din perspectivă economică” și să se concentreze pe rolul descris de Kallas drept „sprijin decisiv” pentru războiul Rusiei. Detalii operaționale din documente și disputele din jurul lor Oficiali europeni anonimi citați de Reuters indică drept semnatari ai unui acord din 2 iulie (care ar fi stat la baza instruirii) pe general-maiorul rus Rustam Husainov și pe colonelul superior chinez Sun Dayun. Documentele ruse interne consultate de Reuters ar consemna și evaluări ale instruirii: un raport despre antrenamentele din Nanjing ar fi apreciat nivelul echipamentelor și folosirea simulatoarelor, dar ar fi remarcat explicit lipsa experienței de luptă a Chinei. Separat, Andrei Kartapolov, deputat rus și șef al comisiei pentru apărare, a declarat pentru postul RTVI că reportajul despre instruire este „o prostie completă” și că armata rusă nu are nimic de învățat de la China. În lipsa unor confirmări publice independente ale documentelor menționate, informațiile rămân, în esență, la nivelul relatărilor Reuters bazate pe documente consultate și pe declarații ale unor oficiali europeni. [...]
