Știri
Știri din categoria Externe
Un avion militar rusesc An-26 s-a prăbușit în Crimeea, provocând moartea a 29 de militari, potrivit informațiilor publicate de G4Media, care citează surse ruse și agenții internaționale. Incidentul a avut loc în seara zilei de 31 martie 2026, în jurul orei 18:00, ora locală, când aeronava a pierdut contactul cu radarul, iar echipele de intervenție au fost trimise în zonă.
Potrivit Ministerului Apărării din Rusia, citat de presa de stat, nu existau inițial indicii privind o intervenție externă asupra avionului, ceea ce a condus la ipoteza unei defecțiuni tehnice. Ulterior, canale media apropiate autorităților au confirmat că la bord se aflau 29 de persoane, inclusiv șase membri ai echipajului, toți pierzându-și viața în urma prăbușirii.
Prăbușirea are loc într-un context tensionat în peninsula Crimeea, anexată de Rusia în 2014 și vizată constant de atacuri ucrainene. De altfel, în septembrie 2025, serviciile de informații militare ale Ucrainei (HUR) au anunțat distrugerea a două aeronave de același tip, An-26, în urma unui atac cu drone asupra unor obiective rusești din regiune.
În plus, pe 24 martie 2026, forțele ucrainene ar fi lovit un lansator de rachete hipersonice Zircon în Crimeea ocupată, ceea ce subliniază intensificarea operațiunilor militare în zonă. Cu toate acestea, autoritățile ucrainene nu au comentat incidentul recent al prăbușirii avionului.
An-26 este un avion de transport bimotor, proiectat în perioada sovietică, folosit pe scară largă pentru misiuni logistice militare:
Deși este considerat robust, modelul este vechi, iar incidentele cauzate de defecțiuni tehnice nu sunt rare, mai ales în condiții de utilizare intensă.
În lipsa unor informații suplimentare despre locul exact al prăbușirii și despre circumstanțele precise ale incidentului, ancheta autorităților ruse urmează să stabilească dacă este vorba exclusiv despre o problemă tehnică sau dacă există și alți factori implicați.
Recomandate
Ucraina a lovit Rusia cu peste 500 de drone într-o singură noapte , un atac care ridică presiunea asupra apărării antiaeriene ruse și aduce riscuri operaționale inclusiv în jurul infrastructurii energetice, potrivit Știrile Pro TV . Ministerul Apărării de la Moscova a transmis că apărarea antiaeriană rusă a doborât 556 de drone în intervalul 22:00–7:00, orele locale, la trei zile după atacurile rusești asupra Kievului, când președintele ucrainean Volodimir Zelenski promisese o ripostă. Informațiile sunt consemnate de AFP, citată de publicație. Atacul ar fi vizat 14 regiuni din Rusia. În regiunea Moscova, guvernatorul Andrei Vorobiov a raportat trei morți. În capitala rusă, primarul Serghei Sobianin a declarat că au fost interceptate peste 80 de drone, însă o lovitură a rănit 12 persoane, „mai ales muncitori”, în apropierea unei rafinării. Potrivit aceleiași relatări, producția rafinăriei nu a fost afectată. [...]
O explozie puternică auzită lângă Ierusalim a fost atribuită unui test militar, dar lipsa avertizării a alimentat panica , după ce compania israeliană de apărare Tomer a susținut că autoritățile au fost informate, potrivit G4Media . Incidentul a fost raportat în noaptea de sâmbătă spre duminică în apropierea orașului Beit Shemesh, în vecinătatea Ierusalimului. Videoclipuri apărute pe rețelele sociale arată o minge de foc care luminează cerul, iar persoanele care filmează reacționează panicat, notează Le Figaro, citat de G4Media. Ce spune compania și ce contestă localnicii Tomer, companie care dezvoltă motoare pentru rachete și rachete balistice (inclusiv pentru sistemul de apărare aeriană Arrow ), a transmis într-un comunicat că explozia a fost rezultatul unui test planificat. „Un experiment planificat în prealabil, care a fost realizat conform planului.” Potrivit Times of Israel, citat de G4Media, compania a afirmat că autoritățile au fost informate. În schimb, locuitorii au declarat că nu au primit niciun avertisment prealabil. Context: zonă sensibilă la alerte și incidente În material se arată că testul ar fi implicat combustibili pentru rachete, inclusiv pentru unele cu rază de acțiune de câteva mii de kilometri. Totodată, o explozie „masivă” similară ar fi avut loc la aceeași fabrică în 2021, tot în cadrul unui test planificat, fără victime. Beit Shemesh este prezentat ca un oraș aflat într-un context de securitate tensionat: de la începutul războiului, zona ar fi fost lovită de mai multe ori de rachete lansate de Iran, iar la 1 martie nouă persoane au fost ucise și peste 40 rănite în urma unui tir direct de rachetă balistică iraniană, potrivit informațiilor redate de G4Media. [...]
OMS a ridicat focarul de Ebola din RDC și Uganda la nivel de urgență internațională , o decizie care activează mecanisme de coordonare și răspuns transfrontalier și pune presiune pe capacitatea operațională a sistemelor sanitare din regiune, potrivit news.ro . Organizația Mondială a Sănătății a precizat că focarul, cauzat de virusul Bundibugyo, nu îndeplinește criteriile unei urgențe de tip pandemie. Totuși, extinderea geografică a cazurilor – inclusiv apariția unor confirmări în capitale – a determinat intensificarea măsurilor de control, de la screening la urmărirea contactelor. Ce se știe despre cazuri și răspândire Până sâmbătă, în provincia Ituri din Republica Democratică Congo au fost raportate 80 de decese suspecte, opt cazuri confirmate în laborator și 246 de cazuri suspecte, în cel puțin trei zone sanitare: Bunia, Rwampara și Mongbwalu. În Uganda, în capitala Kampala, au fost raportate vineri și sâmbătă două cazuri confirmate în laborator, aparent fără legătură între ele, inclusiv un deces, la persoane care călătoreau din Republica Democratică Congo. În plus, un alt caz confirmat în laborator a fost raportat în capitala RDC, Kinshasa, la o persoană întoarsă din Ituri. Implicația operațională: răspuns regional și control la frontieră Răspândirea a determinat Africa CDC să avertizeze asupra unei „transmiteri comunitare active”, în timp ce lucrătorii din domeniul sănătății intensifică screeningul și urmărirea contactelor pentru a limita extinderea bolii. Decizia OMS de a declara „urgență de sănătate publică de interes internațional” ridică miza coordonării între autoritățile sanitare din țările afectate și cele din vecinătate, în condițiile în care apariția cazurilor în Kampala și Kinshasa indică un risc operațional mai mare de propagare prin mobilitatea populației. [...]
Atacurile cu drone asupra portului din Odesa și transportului public din Harkov au lovit infrastructură critică , într-o nouă serie de lovituri coordonate ale Rusiei în noaptea de 15 spre 16 mai, potrivit Kyiv Post . În sud, au fost avariate active portuare, iar în Harkov au fost afectate intrări de metrou și rețele de transport, ceea ce ridică miza operațională a campaniei aeriene dincolo de pagubele punctuale asupra locuințelor. Odesa: infrastructură portuară avariată și clădiri civile lovite În regiunea Odesa, administrația militară regională a raportat un atac „în valuri” cu drone, care a vizat atât infrastructura de transport maritim, cât și zone rezidențiale. Conform șefului administrației militare regionale, Oleh Kiper , loviturile au afectat infrastructura portuară, fiind grav avariate un depozit și o clădire administrativă. Tot în Odesa, o dronă a lovit direct un bloc de cinci etaje, provocând distrugeri la fațadă, spargerea ferestrelor și incendii la balcoane și la un magazin de piese auto de la parter. A fost lovită și o casă, iar publicația notează că au existat „cel puțin doi răniți”, în timp ce echipele de intervenție au scos locatari de sub dărâmături. Resturi ale unei drone interceptate au căzut și pe terenul unei instituții de învățământ. Harkov: lovitură în centru, metrou și rețele de transport afectate După atacurile din sud, un alt atac cu drone a vizat dimineața districtul central Șevcenkivski din Harkov. O dronă a detonat pe o arteră principală, rănind cel puțin o persoană și afectând infrastructura de transport. Primarul Ihor Terehov a declarat că explozia a avariat trei intrări de metrou, trei stații de transport public și rețeaua electrică aeriană pentru tramvaie și troleibuze. În același context, este menționată și îndepărtarea resturilor de dronă dintr-un loc de joacă din districtul vecin Kyivskyi. Poltava: locuințe avariate în mai multe districte Atacurile s-au extins și în centrul Ucrainei, în districtele Poltava și Myrhorod. Șeful administrației militare regionale, Vitaliy Diakivnych, a confirmat avarierea mai multor locuințe private. Context: producție recentă de armament și limitele sancțiunilor Kyiv Post plasează loviturile în contextul unei campanii aeriene mai ample asupra orașelor ucrainene. Publicația amintește că operațiunile de salvare din Kiev s-au încheiat recent la o clădire rezidențială din districtul Darnytskyi, unde un atac cu rachetă de joi a ucis 24 de civili, inclusiv trei copii. Comisarul pentru sancțiuni, Vladyslav Vlasiuk, a spus că fragmente recuperate din arme avansate – inclusiv racheta de croazieră Kh-101 folosită în atacul asupra Kievului – indică faptul că acestea ar fi fost fabricate la finalul anului trecut sau chiar la începutul lui 2026. În plus, el a susținut că echipamente rusești nou produse continuă să includă peste 100 de componente fabricate în Occident, inclusiv microcipuri de la mărci americane, olandeze și germane. Vlasiuk a avertizat că folosirea rapidă a armelor „direct de pe linia de asamblare” ar arăta de ce propunerile de încetare a focului pe termen scurt pot fi folosite de Kremlin pentru acumularea de stocuri. [...]
Ucraina își fortifică granița cu Transnistria pe fondul riscului de escaladare regională , după ce Rusia a simplificat acordarea cetățeniei ruse pentru locuitorii regiunii separatiste, o măsură pe care Kievul o leagă de posibile recrutări și de extinderea pretențiilor teritoriale, potrivit Euronews . Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , a spus că Moscova ar urmări să trimită „moldovenii din Transnistria” pe frontul din Ucraina, argumentând că obținerea cetățeniei ruse implică obligații militare. În același timp, Zelenski a prezentat decretul semnat de Vladimir Putin ca pe o încercare de a revendica Transnistria drept teritoriu rusesc și a avertizat că prezența militară rusă și a serviciilor speciale în regiune reprezintă o provocare directă pentru Ucraina. „Este o măsură specifică, ceea ce înseamnă nu doar că Rusia caută în acest fel noi soldați, deoarece cetățenia implică obligația militară, ci și o încercare a Rusiei de a revendica teritoriul Transnistriei ca fiind al său. Trebuie să reacționăm la acest lucru.” Ce măsuri anunță Kievul Zelenski a dispus ca Ministerul ucrainean de Externe să discute „de urgență” cu autoritățile de la Chișinău pentru a pregăti o evaluare comună și „acțiuni comune” față de ceea ce Kievul numește pretențiile Rusiei. Totodată, liderul ucrainean a cerut propuneri de reacție din partea serviciilor speciale și a serviciilor de informații ucrainene. În plan operațional, Ucraina a construit linii de apărare la granița cu Republica Moldova, pe tronsonul transnistrean, pentru a preveni eventuale atacuri ale soldaților ruși aflați în zonă. Contextul deciziei Moscovei și miza de securitate Îngrijorările Kievului au crescut după decretul semnat pe 15 mai de Vladimir Putin, care simplifică procedurile de acordare a cetățeniei ruse pentru locuitorii din Transnistria, inclusiv pentru minori. Autoritățile ruse susțin că măsura urmărește „protejarea drepturilor și libertăților cetățenilor” din Transnistria. Euronews notează că decizia vine imediat după adoptarea, în Rusia, a unei legi care îi permite lui Putin să ordone armatei invadarea oricărui stat pentru a „proteja cetățenii ruși din străinătate”, dacă sunt arestați sau cercetați penal. În acest context, Moscova a comparat recent Republica Moldova cu Donbass înainte de declanșarea războiului din Ucraina. În Transnistria se află „cel puțin 1.500 de soldați ruși”, precum și tehnică militară. Autoritățile Republicii Moldova consideră ilegală prezența trupelor ruse și au cerut în repetate rânduri retragerea lor, solicitări ignorate de Moscova. [...]
Decizia OMS ridică nivelul de alertă și poate declanșa măsuri suplimentare la frontiere și în transport după ce focarul de Ebola din Republica Democrată Congo s-a extins în două capitale, Kinshasa și Kampala, potrivit Mediafax . Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a declarat duminică „urgență de sănătate publică de interes internațional”, cel mai înalt nivel de alertă al agenției ONU, în condițiile în care bilanțul depășește 80 de decese suspecte. Focarul este cauzat de virusul Bundibugyo, o tulpină rară de Ebola, care s-a extins din provincia Ituri (estul RDC) până la Kinshasa și Kampala. OMS a precizat, totuși, că situația „nu îndeplinește criteriile unei urgențe pandemice”. Extinderea în capitale, principalul risc operațional În provincia Ituri, până sâmbătă fuseseră raportate 80 de decese suspecte, opt cazuri confirmate în laborator și 246 de cazuri suspecte, răspândite în cel puțin trei zone sanitare: Bunia, Rwampara și Mongbwalu. Un caz confirmat de laborator a fost raportat în Kinshasa, la o persoană întoarsă din Ituri. În Kampala au fost confirmate două cazuri aparent fără legătură între ele, inclusiv un deces, la persoane sosite din RDC, anunțate vineri și sâmbătă. Publicația notează că extinderea focarului în două capitale, prin călători, ridică semne de alarmă privind capacitatea de control a transmiterii în zone urbane și la frontiere. [...]
