Știri
Știri din categoria Externe
Un avion cargo folosit de Amazon a ieșit de pe pistă la Miami, iar aeroportul a ajuns să închidă toate pistele și căile de rulare, blocând temporar operațiunile, potrivit News.
Incidentul a avut loc duminică, 6 septembrie, în jurul orei 14:00, ora locală (aprox. 21:00, ora României), când zborul 7598 al companiei 21 Air a depășit pista după aterizarea pe Aeroportul Internațional din Miami, conform unui comunicat al Administrației Federale a Aviației (FAA). Aeronava era un Boeing 767-300 și decolase de pe Aeroportul Internațional Luis Muñoz Marín din San Juan, Puerto Rico.
Aeroportul Internațional din Miami a transmis că aeronava „Prime Air” a depășit pista diagonală și a rămas imobilizată în zona de nord-vest a aeroportului. În comunicatul citat de News se precizează că, începând cu ora 15:00, „toate pistele și căile de rulare de la MIA sunt închise” și că este în vigoare o interdicție de decolare.
În imaginile apărute online se vede fum gros, iar intervenția a fost preluată de serviciul de pompieri și salvare din Miami-Dade (MDFR), potrivit aceleiași informări.
Înregistrările centrului de control al traficului aerian de pe LiveATC.com indică faptul că aeronava a depășit capătul pistei și „ar fi lovit” și un vehicul aflat pe o cale de acces din perimetrul aeroportului. News notează această informație ca fiind rezultatul înregistrărilor audio, fără a indica o confirmare separată a pagubelor.
Recomandate
Votul României pentru o rezoluție ONU privind „corectarea hărților” a deschis un nou front diplomatic , după ce Ucraina a protestat că noua reprezentare cartografică promovată la ONU arată Crimeea separat de restul Ucrainei, potrivit Mediafax . Ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu , spune că România a votat „pentru” și insistă că „Crimeea este în Ucraina”. Într-o postare pe X, Țoiu afirmă că România a susținut rezoluția Adunării Generale a ONU care promovează o reprezentare „mai exactă” a lumii pe hărți și argumentează că felul în care sunt desenate hărțile influențează percepțiile. În același mesaj, ea leagă „corectarea distorsiunilor istorice” de exemple precum dimensiunea Africii și statutul Crimeei. De ce a reacționat Ucraina Ucraina s-a abținut la votul din 4 septembrie, după ce noua hartă, bazată pe proiecția „Equal Earth” (un tip de proiecție cartografică ce urmărește să redea mai fidel suprafețele), a reprezentat Crimeea cu gri, într-o culoare diferită de cea a restului Ucrainei. Deși Crimeea nu este colorată la fel ca Rusia, reprezentarea cromatică sugerează o separare față de Ucraina, notează articolul. În context, Mediafax amintește că Rusia a ocupat și a anexat ilegal Crimeea în 2014, însă peninsula rămâne teritoriu ucrainean în dreptul internațional, potrivit The Kyiv Independent. Deputata ucraineană Kira Rudik a criticat reprezentarea, numind-o „rușinoasă”. Ce prevede rezoluția și cum s-a votat Rezoluția „Correct the Map ”, propusă de Togo cu sprijinul Uniunii Africane, a fost adoptată cu 164 de voturi pentru. Ucraina s-a abținut, alături de Estonia, Georgia, Lituania, Moldova și Serbia, iar Statele Unite au fost singura țară care a votat împotrivă. Documentul susține renunțarea treptată la proiecția Mercator, folosită de aproape 500 de ani, în favoarea unor reprezentări care redau mai fidel suprafața continentelor. Un exemplu menționat este diferența de scară dintre Africa și Groenlanda, care pe Mercator pot părea apropiate ca dimensiune, deși Africa este în realitate de aproximativ 14 ori mai mare. Rezoluția ONU nu obligă statele să renunțe la proiecția Mercator și nu modifică statutul juridic al teritoriilor sau frontierele recunoscute internațional. [...]
Scăderea popularității lui Trump înainte de „midterms” ridică riscuri economice și comerciale , pe fondul nemulțumirilor legate de costul vieții și de escaladarea războiului comercial cu Canada, potrivit news.ro . Cu mai puțin de două luni înainte de alegerile intermediare din noiembrie, un sondaj național realizat de Focaldata arată că 33% dintre alegătorii înregistrați din SUA aprobă activitatea lui Donald Trump ca președinte. Nivelul este descris ca un minim istoric în seria de sondaje în care Financial Times a adresat această întrebare începând din luna mai și este cu 3 puncte procentuale sub luna precedentă, conform nv.ua, citat de news.ro. În interiorul electoratului republican, gradul de aprobare a scăzut cu peste 2 puncte procentuale, la 72%, un nou minim în sondajele Financial Times. Economia și costul vieții, în centrul nemulțumirilor Sondajul indică o deteriorare a percepției asupra economiei: aproape două treimi dintre alegătorii înregistrați spun că economia SUA merge într-o direcție greșită. Totodată, 57% afirmă că situația lor financiară s-a înrăutățit sub președinția lui Trump, față de 53% luna trecută. În rândul republicanilor, doar 53% declară că aprobă politicile economice și de ocupare a forței de muncă ale lui Trump, în scădere cu aproape 8 puncte procentuale față de luna precedentă. Tarifele cu Canada și efectele de preț, un factor de presiune Un alt element major este politica comercială. Potrivit sondajului, 56% dintre alegători — inclusiv 60% dintre independenți și aproape o treime dintre republicani — nu aprobă decizia recentă de a impune o taxă vamală de 50% asupra mărfurilor canadiene în valoare de aproximativ 20 de miliarde de dolari (aprox. 90 miliarde lei). Măsura a determinat Canada să introducă tarife de retorsiune de până la 50% asupra importurilor din SUA, ceea ce a escaladat războiul comercial și a amplificat temerile privind creșterea prețurilor de consum, mai notează materialul. Context politic: presiune pe republicani înainte de alegeri Publicația mai arată că aceste rezultate sunt o veste proastă pentru Casa Albă, în condițiile în care republicanii încearcă să își păstreze controlul asupra Camerei Reprezentanților și Senatului la alegerile de la jumătatea mandatului din noiembrie, considerate în mod tradițional un test al administrației aflate la putere. În același context, news.ro menționează și războiul cu Iranul, despre care afirmă că, în ultimele șase luni, a contribuit la creșterea costurilor de împrumut pentru SUA și la scumpiri la combustibil și bunuri de consum. Materialul nu oferă însă valori numerice pentru aceste evoluții. [...]
Escala portavionului USS Abraham Lincoln în Thailanda a adus în economie circa 100 de milioane de baht , înainte ca nava să plece spre portul de origine din San Diego, potrivit G4Media , care citează AFP via Agerpres. Portavionul cu propulsie nucleară a părăsit duminică portul Laem Chabang , după o escală începută miercuri – prima oprire la țărm după 286 de zile petrecute pe mare, o durată considerată excepțional de lungă și care a alimentat controverse în SUA privind condițiile de viață la bord. Cei aproximativ 5.000 de membri ai echipajului au avut cinci zile de odihnă în Pattaya, stațiune aflată la sud de Bangkok. Nava a plecat în jurul orei 11:00, ora locală (06:00, ora României), spre San Diego, au relatat jurnaliștii AFP. Impact local: cheltuieli estimate la 2,6 milioane de euro Primarul din Pattaya, Poramase Ngampiches, a estimat că militarii americani au cheltuit în jur de 100 de milioane de baht, echivalentul a 2,6 milioane de euro (aprox. 13 milioane de lei), în perioada petrecută în oraș, în extrasezon turistic. Potrivit aceleiași surse, o parte importantă din timp a fost alocată cumpărăturilor și vizitării obiectivelor turistice. Pe fondul reputației orașului, asociată inclusiv cu turismul sexual, autoritățile thailandeze au desfășurat anterior sosirii o represiune la scară largă împotriva prostituției, însă primarul a negat o legătură între acțiune și vizita portavionului. Ordine publică și controverse în SUA privind condițiile la bord Șeful poliției din Pattaya, Anek Srathongyoo, a declarat pentru AFP că nu au existat incidente grave și că nu s-au făcut arestări în cele cinci zile. Doi marinari au fost trimiși înapoi la bord după o altercație „la beție”, joi dimineață devreme. În SUA, membri democrați ai Congresului au cerut luna trecută o anchetă privind condițiile de la bord, invocând relatări despre penurie de alimente și produse de igienă, probleme la instalațiile sanitare și crize grave de sănătate mintală. Președintele Donald Trump a respins criticile, iar portavionul USS Abraham Lincoln a fost între timp înlocuit în Orientul Mijlociu de USS George Washington. [...]
Moscova condiționează un posibil summit Putin–Trump–Xi de o agendă clară , semnalând că o întâlnire la vârf ar avea loc doar dacă părțile pot defini dinainte mizele și rezultatele așteptate, potrivit Agerpres . Viceministrul rus de externe Serghei Riabkov a declarat că Rusia „nu a exclus” posibilitatea unei întâlniri trilaterale între președinții Rusiei, SUA și Chinei. În același timp, el a precizat că, înainte de „pregătirile propriu-zise”, este necesar să fie înțeles care va fi agenda reuniunii. Oficialul rus a indicat că discuția despre format depinde de „substanța întâlnirii” și de ceea ce se poate aștepta „ca rezultat”. Ce ar însemna, practic, „agenda” pentru a trece la pregătiri Din declarațiile lui Riabkov reiese că Moscova nu tratează întâlnirea ca pe un obiectiv în sine, ci ca pe un instrument care trebuie să producă rezultate definite. În acest cadru, condiția invocată este una operațională: stabilirea temelor și a așteptărilor înainte de a începe organizarea. Contextul: fereastra APEC din noiembrie La începutul lunii, consilierul Kremlinului Iuri Ușakov a vorbit despre posibilitatea unei întâlniri între Vladimir Putin, Donald Trump și Xi Jinping în marja summitului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC), programat în noiembrie, la Shenzhen, în China. Informația este atribuită de Agerpres agenției ruse TASS, citată de Reuters . [...]
Kievul a extins negocierile de pace într-un format SUA–Europa , după ce președintele Volodîmîr Zelenski a trecut, duminică, la o a treia rundă de discuții la care participă reprezentanți ai Marii Britanii, Franței și Germaniei, pe lângă emisarii speciali ai președintelui american Donald Trump, potrivit Kyiv Post . Miza imediată este conturarea unei înțelegeri „durabile și juste”, care să blocheze reluarea agresiunii ruse, într-un moment în care Washingtonul și Moscova au avut deja contacte directe. Zelenski a spus că, după două runde bilaterale cu emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner, discuțiile au fost extinse într-o a treia sesiune, cu participarea reprezentanților celor trei capitale europene. Președintele ucrainean a mulțumit delegației americane pentru deplasarea la Kiev, pe care a descris-o drept prima vizită oficială a celor doi emisari în capitala Ucrainei, și a insistat asupra alinierii cu partenerii europeni. „Suntem foarte recunoscători că europenii sunt cu noi astăzi și că suntem în cercul unor astfel de națiuni. Pentru noi, este foarte important să facem totul astfel încât acest război să se încheie. Aici, suntem cu toții de aceeași parte.” De ce contează: formatul lărgit crește presiunea pentru un cadru comun Trecerea la un format care include simultan SUA și principalele puteri europene sugerează o încercare de a evita negocieri fragmentate și de a construi o poziție comună a aliaților în jurul condițiilor unui acord. Zelenski a reiterat că obiectivul este încetarea războiului printr-o soluție „dreaptă”, care să prevină „permanent” o nouă agresiune rusă. Context: contactele SUA–Rusia și armistițiul limitat pe Kiev Potrivit articolului, aceste consultări au loc după o întâlnire de trei ore și 10 minute între președintele rus Vladimir Putin și emisarii americani, la Kremlin, sâmbătă seara, 5 septembrie. În cadrul discuțiilor de la Moscova, oficiali ruși ar fi abordat propuneri de reglementare și proiecte comerciale bilaterale, iar Putin ar fi acceptat oprirea loviturilor asupra Kievului pentru trei zile, respingând însă un armistițiu mai larg pe linia frontului. Cine a participat la primirea delegației americane la Kiev La sosirea emisariilor americani în gara centrală din Kiev, aceștia au fost întâmpinați de oficiali ucraineni de rang înalt, inclusiv: Kyrylo Budanov, șeful Biroului Președintelui; Sergiy Kyslytsya, prim-adjunct al șefului Biroului; Rustem Umerov, șeful Serviciului de Informații Externe (SZRU); Davyd Arakhamia, lider de grup parlamentar. O conferință de presă era programată pentru mai târziu în cursul zilei, după încheierea celor două runde inițiale de discuții cu delegația americană, conform aceleiași surse. [...]
Posibila preluare a unui land de către AfD ridică riscul de frânare a investițiilor în estul Germaniei, pe fondul avertismentelor venite de la Berlin înaintea alegerilor regionale din Saxonia-Anhalt, potrivit news.ro . Scrutinul de duminică este descris drept unul „crucial”, care ar putea duce la preluarea controlului asupra unui land (stat federativ) de către extrema dreaptă germană pentru prima dată din 1945. În Saxonia-Anhalt, Alternativa pentru Germania (AfD) conduce în sondaje cu 40–43%, în timp ce conservatorii cancelarului Friedrich Merz sunt cotați la 22–24%, potrivit ultimelor măsurători citate de AFP. Avertismentul economic al cancelarului: investițiile, în centrul mizei În contextul avansului AfD, Friedrich Merz a avertizat în ultimele zile asupra unor „daune (economice) considerabile” în cazul unei victorii a partidului. Mesajul vizează direct percepția investitorilor și capacitatea landului de a atrage proiecte industriale noi. „Nu-mi pot imagina că investitorii internaţionali ar dori să vină să inaugureze o nouă fabrică alături de un ministru-preşedinte din partea AfD.” Pentru mediul de afaceri, o schimbare de putere la nivel regional ar putea însemna creșterea incertitudinii politice și reputaționale, într-o zonă oricum mai vulnerabilă economic decât vestul Germaniei. De ce câștigă AfD teren în est Articolul plasează ascensiunea AfD într-un trend mai lung: partidul a înregistrat un avans electoral în ultimii ani, iar lidera sa, Alice Weidel, a obținut locul al doilea la alegerile federale din 2025. AfD a ieșit pe primul loc în majoritatea circumscripțiilor din fosta Germanie de Est, descrisă ca fiind mai săracă decât restul țării. Nathalie Le Bouëdec, profesoară de istorie și civilizație germană la Universitatea Bourgogne-Europe, a explicat pentru BFM că partidul capitalizează pe experiențe și sentimente negative legate de perioada de după reunificare, precum șomajul, declinul economic și dispariția unor repere de viață, dar și pe un sentiment de „nerecunoaștere” resimțit de o parte dintre foștii est-germani. Ce urmează Miza imediată este rezultatul alegerilor regionale din Saxonia-Anhalt, care poate produce o premieră politică post-1945 la nivel de land. Dincolo de semnalul politic, avertismentele guvernului federal indică o preocupare explicită: efectul asupra investițiilor și asupra atractivității economice a regiunii, într-un moment în care diferențele de dezvoltare între est și vest rămân un subiect sensibil în Germania. [...]
