Știri
Știri din categoria Externe
Două atacuri cu drone au provocat un mort și circa 15 răniți în Ucraina chiar înaintea armistițiului de Paște, un nou semnal de fragilitate operațională a unei încetări a focului care ar urma să intre în vigoare sâmbătă după-amiază, potrivit news.ro.
În regiunea Poltava (centrul Ucrainei), o persoană a fost ucisă și alta rănită după ce „un magazin și o cafenea au fost avariate” în urma prăbușirii unei drone, conform șefului administrației militare regionale, Vitalii Diakivnici.
În regiunea Sumî, la granița cu Rusia, lovituri cu drone asupra unor clădiri rezidențiale au rănit 14 persoane, inclusiv un băiat de 14 ani. O femeie de 87 de ani a fost spitalizată, a transmis șeful administrației militare regionale, Oleg Grigorov.
Rusia și Ucraina au convenit asupra unui armistițiu pentru Paștele ortodox, care ar urma să fie în vigoare de sâmbătă, ora 16:00 (ora României), până duminică seara, potrivit Kremlinului.
Pauza planificată vine într-un moment în care eforturile diplomatice conduse de Statele Unite pentru oprirea războiului „care durează de peste patru ani” încetinesc. O încetare similară a focului, anunțată anul trecut de Paștele ortodox, a fost urmată de acuzații reciproce de încălcare, ceea ce ridică semne de întrebare asupra respectării și verificării armistițiului și de această dată.
Recomandate
Șefa diplomației UE avertizează că Rusia încearcă să fractureze poziția europeană prin împingerea Uniunii într-o dezbatere despre „cine vorbește” cu Moscova, în locul unei abordări comune, potrivit Digi24 . Kaja Kallas a spus că UE nu ar trebui să cadă în „capcana” de a discuta numirea unui mediator european pentru războiul din Ucraina. Declarațiile au fost făcute la sosirea la o reuniune informală a miniștrilor de externe ai UE, la Limassol, în Cipru. Kallas a susținut că Rusia ar încerca să dicteze din start cine este „potrivit” pentru discuții, ceea ce ar muta presiunea pe statele membre și ar alimenta divergențe interne. „Cred că aceasta este o capcană pe care Rusia vrea să ne-o întindă: să discutam despre cine vorbeşte cu ei, când ei deja aleg cine este potrivit şi cine nu.” „Să nu cădem în capcana asta. Negocierile sunt întotdeauna un efort de echipă.” De ce contează: riscul de fragmentare a deciziei UE Miza, din perspectiva conducerii diplomației europene, este ca UE să evite o negociere „pe bucăți”, în care actorii externi pot exploata diferențele dintre capitale. În logica exprimată de Kallas, discuția despre un „mediator” poate deveni un instrument de divizare, dacă Moscova ajunge să valideze sau să respingă interlocutori înainte ca UE să-și fixeze o poziție comună. Context: avertismente despre escaladare și presiunea de pe front Într-un interviu acordat publicației The Wall Street Journal , Kallas a mai spus că strategia lui Vladimir Putin ar putea include escaladarea conflictului cu țările NATO, posibil în legătură cu perspectiva unei noi mobilizări în Rusia. Ea a descris acest scenariu drept „un moment foarte periculos”, în care ar putea fi schimbat „caracterul liniar” al războiului. Totodată, Digi24 notează că, potrivit estimărilor serviciilor de informații occidentale, trupele ruse din Ucraina pierd aproximativ 35.000 de soldați în fiecare lună, un nivel care ar depăși capacitatea Kremlinului de a compensa pierderile prin recrutări pe bază de contract și voluntariat. Altă temă abordată: războiul Iran–SUA Separat de dosarul Ucraina, Kallas a declarat că „nu este în interesul nimănui” ca războiul dintre Iran și Statele Unite să continue, în condițiile în care președintele american Donald Trump a avertizat asupra unei reluări a ostilităților dacă negocierile eșuează. [...]
Italia își recalibrează relația cu SUA și Israel , iar schimbarea de ton poate complica atât poziționarea Romei în UE, cât și discuțiile despre eventuale sancțiuni cu efecte economice directe, potrivit Digi24 . Semnalele au devenit mai vizibile după ce premierul Giorgia Meloni a criticat atacurile lui Donald Trump la adresa Papei Leon al XIV-lea, pe care le-a numit „inacceptabile”, și după ce a ignorat apelul liderului american privind o intervenție militară împotriva Iranului pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz. În paralel, Roma și-a înăsprit discursul față de Israel, pe fondul tensiunilor cu guvernul condus de Benjamin Netanyahu. Ce a declanșat tensiunile cu Washingtonul Discuțiile despre o posibilă schimbare de direcție în politica externă a Italiei au fost relansate în contextul unor fricțiuni recente cu Donald Trump, considerat apropiat ideologic de Meloni. În material este menționat explicit episodul în care Meloni a reacționat public la atacurile lui Trump la adresa Papei, precum și refuzul de a urma linia cerută de acesta în dosarul Iran–Strâmtoarea Ormuz. Miza economică a unui conflict diplomatic cu Israelul: sancțiunile Pe relația cu Israelul, tensiunile au fost alimentate de solicitarea unor sancțiuni europene împotriva ministrului israelian al Securității Naționale, Itamar Ben-Gvir , după apariția unui videoclip în care acesta ironiza activiști încătușați ai Flotilei Global Sumud. În Italia, tema sancțiunilor a generat și o dezbatere internă legată de efectele economice. Senatorul Claudio Borghi (Liga) a criticat ideea unor sancțiuni economice împotriva Israelului, invocând riscul ca măsura să lovească inclusiv în Italia, în condițiile în care țara are excedent comercial în relația bilaterală. „Sancţiunile economice tind să se întoarcă împotriva celor care le impun. Problema este că Italia are excedent comercial în relaţia cu Israelul, ceea ce înseamnă că, practic, ne-am sancţiona singuri.” Presiune politică internă asupra lui Meloni Pe fondul acestor episoade, opoziția a folosit momentul pentru a contesta strategia premierului. Deputatul Arturo Scotto (Partidul Democrat) a susținut, într-o dezbatere la Roma, că apropierea de Trump a vulnerabilizat-o politic pe Meloni. „Când te comporţi ca un chelner, şeful ajunge să te trateze ca pe un chelner. Exact asta i s-a întâmplat Giorgiei Meloni. Când a încercat să se distanţeze puţin de Donald Trump, acesta i-a reamintit cine este şeful.” În forma prezentată, materialul indică o repoziționare în discurs și în gesturi politice, fără a detalia măsuri concrete deja adoptate de Italia; rămâne de văzut dacă schimbarea de ton se va traduce în decizii la nivel european, în special pe tema sancțiunilor și a relației UE–Israel. [...]
Comisia Europeană vrea să deschidă pe 16 iunie primul „grup” de capitole de negociere pentru aderarea Ucrainei și a Republicii Moldova la UE, un pas procedural care poate debloca formal discuțiile după luni de blocaj politic, potrivit Digi24 . Propunerea Comisiei ar urma să fie prezentată la Bruxelles, în Consiliul Afaceri Generale , la o reuniune a miniștrilor europeni. Calendarul descris ar permite ca liderii UE să aprobe măsura două zile mai târziu, la Consiliul European , tot la Bruxelles. Miza imediată este una de reglementare și guvernanță: deschiderea unui „cluster” (grup) înseamnă intrarea într-o etapă structurată a negocierilor, organizată pe pachete tematice de legislație europeană, care necesită acordul unanim al tuturor celor 27 de state membre. Ce a blocat până acum și ce se schimbă la Budapesta Până acum, progresul Ucrainei a fost blocat în principal de Ungaria, unde Viktor Orbán a împiedicat constant avansarea dosarului. După alegerile parlamentare din martie, Orbán a fost înlăturat, iar noul guvern a transmis semnale de „abordare mai moderată”, notează publicația. În acest context, Péter Magyar, noul prim-ministru al Ungariei, este așteptat la Bruxelles vineri și ar urma să își condiționeze sprijinul de solicitări legate de deblocarea fondurilor europene înghețate anterior pe fondul încălcărilor legislației UE sub guvernarea Orbán. Cum funcționează „clusterele” și de ce contează primul pas Negocierile de aderare sunt împărțite în șase „clustere”, care grupează capitole din legislația UE pe domenii tematice. Deschiderea fiecărui cluster cere unanimitate, iar vetourile pot opri procesul dacă statele membre consideră că țările candidate dau înapoi la reforme. Primul cluster vizează „pilonii democratici, economici și instituționali” ai UE. Deși este primul care se deschide, este și ultimul care se închide, ceea ce îl transformă într-un filtru de durată pentru restul negocierilor. Potrivit calendarului menționat, restul clusterelor ar urma să fie deschise pentru Ucraina și Republica Moldova în iulie. Termenii aderării rămân în discuție Deși procesul este conturat, „termenii exacți” ai aderării celor două țări sunt încă negociați. În acest context, Digi24 amintește că Friedrich Merz, cancelarul Germaniei, a sugerat recent o formulă de „membru asociat” pentru Ucraina, fără drept de vot deplin, idee respinsă ulterior de Kiev. Separat, ministrul norvegian de Externe, Espen Barth Eide, a respins sugestiile privind o eventuală aderare a Ucrainei la Spațiul Economic European (SEE) ca etapă intermediară spre UE, descriind aranjamentul drept „foarte ciudat” și exprimând rezerve privind recomandarea unei astfel de soluții. [...]
Ucraina își extinde „zona de drone”, iar Rusia ia în calcul limitarea exporturilor de combustibili , într-un semn că loviturile asupra rafinăriilor și presiunea pe logistică încep să producă efecte care depășesc strict frontul, potrivit Kyiv Post , care publică evaluarea din 27 mai a Institute for the Study of War (ISW) . ISW notează că Ucraina derulează cu succes campanii de lovituri cu drone atât la distanță medie, cât și pe linia frontului, ceea ce „limitează” capacitatea Rusiei de a transporta personal către front și de a aproviziona și susține pozițiile din prima linie. În evaluare, analiștii descriu o „zonă adâncă” de activitate a dronelor, de la distanța intermediară până la contactul direct, care ar reduce eficiența mișcărilor rusești. Efect operațional: mobilizarea suplimentară nu garantează rezultate Un punct central al evaluării este că impactul unei posibile chemări involuntare în rezervă (o mobilizare forțată) rămâne neclar, în condițiile în care Rusia are nevoi crescânde de personal, iar loviturile ucrainene cu drone „inhibă” deplasarea trupelor ruse către linia frontului. ISW apreciază că o mobilizare suplimentară nu ar îmbunătăți „material” performanța pe câmpul de luptă dacă Rusia nu reușește mai întâi să contracareze operațiunile ucrainene cu drone. Separat, evaluarea menționează că recrutarea internă pe bază de contract a Kremlinului „continuă să arate semne de tensiune”, pe fondul pierderilor ridicate pe câmpul de luptă. Efect economic: Moscova ar putea restricționa temporar exporturile de motorină și combustibil de aviație ISW mai arată că guvernul rus ar lua în calcul impunerea unei restricții temporare asupra exporturilor de motorină și combustibil de aviație, după „câteva luni” de lovituri ucrainene asupra rafinăriilor de petrol din Rusia. Evaluarea nu oferă detalii despre amploarea sau durata unei astfel de măsuri, dar semnalul este relevant pentru piețe: o limitare a exporturilor ar indica presiuni asupra lanțului intern de producție și distribuție a combustibililor. Situația de pe front și atacuri aeriene În plan tactic, ISW consemnează avansuri ucrainene în regiunea Sumî și în direcțiile Harkiv și Borova, în timp ce forțele ruse ar fi avansat în direcția Pokrovsk. Totodată, Rusia a lansat 163 de drone către Ucraina peste noapte, potrivit evaluării. Ce urmează, în logica raportului: dacă Ucraina menține presiunea cu drone asupra logisticii și infrastructurii energetice, Rusia ar putea fi împinsă către măsuri administrative (precum restricții la export) și către ajustări operaționale pentru protejarea transporturilor către front, însă ISW subliniază că eficiența unor soluții precum mobilizarea suplimentară rămâne incertă în absența unui răspuns la „zona” de drone creată de Ucraina. [...]
Statele Unite au vizat din nou amenințări cu drone lângă Strâmtoarea Ormuz , într-o acțiune pe care o descriu drept „strict defensivă”, un semnal de tensiune operațională într-un punct-cheie pentru transportul global de petrol, potrivit Agerpres . Un oficial american, sub protecția anonimatului, a declarat miercuri seară că armata SUA a doborât patru drone iraniene și a lovit o bază la sol în sudul Iranului, fiind a doua operațiune americană de acest tip din cursul săptămânii, conform AFP. „Aceste acțiuni au fost măsurate, strict defensive și desfășurate cu intenția de a menține armistițiul.” Ce a lovit armata SUA, potrivit oficialului american Oficialul citat a precizat că dronele doborâte reprezentau o „amenințare în zona Strâmtorii Ormuz”. Totodată, armata americană ar fi lovit „o stație de control la sol din Bandar Abbas ” care, potrivit aceleiași surse, ar fi amenințat să lanseze o a cincea dronă. Confirmări din teren și cronologia raportată în Iran Presa iraniană a relatat anterior că trei explozii puternice au fost auzite în apropiere de Bandar Abbas joi, în jurul orei 1:30, ceea ce corespunde cu miercuri, ora 22:00 GMT (joi, ora 1:00 în România). De ce contează: presiune pe un nod critic pentru comerțul energetic Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute maritime pentru exporturile de petrol. Orice escaladare militară în proximitate poate amplifica riscurile pentru navigație și poate alimenta volatilitatea pe piețele energetice, chiar și în absența unor întreruperi efective ale traficului. În acest stadiu, informațiile disponibile se limitează la declarațiile oficialului american și la relatările presei iraniene despre explozii. [...]
Tensiunile din Strâmtoarea Ormuz cresc riscul de blocaj pe ruta petrolului , după ce armata iraniană a tras focuri de avertisment asupra unor nave care încercau să traverseze zona, potrivit Mediafax . Patru nave ar fi încercat să treacă prin Strâmtoarea Ormuz și să intre în Golful Persic „fără a se coordona” cu forțele de securitate responsabile de strâmtoare, au relatat mai multe publicații afiliate statului iranian, citând o sursă militară, potrivit CNN. Conform relatărilor, navele au fost avertizate, iar după ce ar fi ignorat avertismentul, s-au tras focuri de avertisment care le-au forțat să se întoarcă. Agenția iraniană Tasnim, afiliată Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC), a susținut anterior că Marina IRGC a tras un foc de avertisment asupra unui „petrolier american”, determinându-l să se întoarcă. În același timp, Tasnim a mai relatat că, „ca răspuns”, armata americană ar fi tras asupra unei zone aride din apropierea orașului Bandar Abbas, descris ca un oraș strategic, unde au fost raportate explozii joi dimineață devreme. Ce se știe din partea SUA și ce lipsește din confirmări independente Un oficial american a declarat pentru CNN că armata americană a doborât patru drone iraniene și a lovit o stație de control terestră iraniană din Bandar Abbas, care ar fi urmat să lanseze o a cincea dronă. Pe de altă parte, UKMTO (autoritatea maritimă care monitorizează riscurile pentru navigație) nu notificase încă niciun incident privind nave care să fi raportat că au fost atacate cu focuri de armă, conform informațiilor citate de Mediafax. Context: escaladare în jurul strâmtorii În primele ore ale dimineții de marți, SUA au lansat, de asemenea, „atacuri de autoapărare” care au vizat baze de lansare a rachetelor și ambarcațiuni iraniene din jurul Strâmtorii Ormuz, mai notează aceeași sursă. Pentru companiile de transport și pentru piețele energetice, astfel de episoade sporesc riscul operațional pe una dintre cele mai sensibile rute maritime din lume, chiar și atunci când informațiile rămân parțial neconfirmate de organismele de monitorizare a navigației. [...]
