Știri
Știri din categoria Externe
Două atacuri cu drone au provocat un mort și circa 15 răniți în Ucraina chiar înaintea armistițiului de Paște, un nou semnal de fragilitate operațională a unei încetări a focului care ar urma să intre în vigoare sâmbătă după-amiază, potrivit news.ro.
În regiunea Poltava (centrul Ucrainei), o persoană a fost ucisă și alta rănită după ce „un magazin și o cafenea au fost avariate” în urma prăbușirii unei drone, conform șefului administrației militare regionale, Vitalii Diakivnici.
În regiunea Sumî, la granița cu Rusia, lovituri cu drone asupra unor clădiri rezidențiale au rănit 14 persoane, inclusiv un băiat de 14 ani. O femeie de 87 de ani a fost spitalizată, a transmis șeful administrației militare regionale, Oleg Grigorov.
Rusia și Ucraina au convenit asupra unui armistițiu pentru Paștele ortodox, care ar urma să fie în vigoare de sâmbătă, ora 16:00 (ora României), până duminică seara, potrivit Kremlinului.
Pauza planificată vine într-un moment în care eforturile diplomatice conduse de Statele Unite pentru oprirea războiului „care durează de peste patru ani” încetinesc. O încetare similară a focului, anunțată anul trecut de Paștele ortodox, a fost urmată de acuzații reciproce de încălcare, ceea ce ridică semne de întrebare asupra respectării și verificării armistițiului și de această dată.
Recomandate
Donald Trump a încercat să reducă miza politică a vizitei șefului CIA la Moscova , descriind deplasarea drept „semi-rutină” și sugerând că discuțiile au fost strict între servicii, într-un moment în care Casa Albă caută în continuare o ieșire din războiul din Ucraina , potrivit G4Media . Într-un interviu acordat comentatorului conservator Glenn Beck, președintele SUA a spus că vizita rară a directorului CIA la Moscova a alimentat „numeroase speculații”, dar a insistat că nu a avut legătură nici cu Iranul, nici cu amenințările rusești la adresa NATO. „A fost un fel de semi-rutină. Urăsc să îi dezamăgesc pe oameni.” Ce spune Washingtonul și ce confirmă Kremlinul Trump a susținut că deplasarea nu a vizat subiectele vehiculate public, afirmând, când a fost întrebat despre Iran și NATO: „Nu a fost acolo pentru niciunul dintre lucrurile pe care le menționați.” Dinspre Moscova, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că John Ratcliffe a venit pentru discuții „între serviciile de informații” și că nu s-a întâlnit cu președintele Vladimir Putin. De ce contează: controlul așteptărilor în jurul Ucrainei Mesajul public al lui Trump pare construit pentru a tempera așteptările legate de o posibilă „descoperire” diplomatică imediată. Totuși, președintele SUA a legat vizita de obiectivul mai larg al opririi războiului, afirmând că și-ar dori ca acesta „să se oprească” și că „ar putea rezulta ceva” din deplasarea directorului CIA. Contextul rămâne unul de rezultate limitate: încercările anterioare ale lui Trump de a pune capăt conflictului, inclusiv un summit organizat în Alaska cu Vladimir Putin „în urmă cu puțin peste un an”, nu au dus până acum la un deznodământ, potrivit aceleiași relatări. [...]
Escaladarea loviturilor asupra infrastructurii de carburanți mută presiunea pe lanțurile de aprovizionare , cu efecte mai vizibile în Rusia decât în Ucraina, potrivit unei analize preluate de G4Media din BBC. Rusia a intensificat în ultimele luni atacurile cu drone asupra benzinăriilor ucrainene, în timp ce Kievul își concentrează loviturile asupra rafinăriilor și infrastructurii petroliere rusești. În Harkov, autoritățile le cer șoferilor să alimenteze rapid și să părăsească stațiile, după ce două benzinării au fost lovite luni de drone. Primarul Ihor Terekhov a avertizat populația să nu rămână în stațiile de alimentare mai mult decât este necesar. În urma atacurilor de luni, două persoane au fost rănite, iar săptămâna trecută trei oameni au murit într-un atac asupra unei benzinării din apropierea orașului Kryvyi Rih. Potrivit lui Oleksandr Sirenko, analist la institutul ucrainean Nafto Rynok, Rusia a lovit până acum cel puțin 246 de benzinării din Ucraina. Centrul pentru Reziliență Informațională a verificat în iulie 114 atacuri asupra unor stații de alimentare, față de 66 în luna precedentă. Ucraina: distrugeri locale, dar piața rămâne funcțională Campania rusă s-a intensificat din aprilie, mai ales în regiunile apropiate de front, pe fondul trecerii la drone Shahed „mai mari și mai puternice”, spune Sirenko. El indică și costul acestor drone, estimat la 20.000–50.000 de dolari (aprox. 92.000–230.000 lei) bucata, susținând că într-un caz o benzinărie a fost lovită de cinci astfel de drone. În unele zone, impactul operațional este sever: pe anumite tronsoane dintre Harkov și Dnipro nu ar mai funcționa nicio benzinărie, iar în jurul localității Opishnya (regiunea Poltava) toate stațiile ar fi fost distruse. Autoritățile au început să depoziteze cantități mici de carburant în mai multe locații, pentru a limita pierderile dintr-un singur atac. În regiunea Herson, aproape jumătate dintre benzinăriile din teritoriile controlate de Ucraina și-au încetat activitatea, iar cele rămase sunt atacate cu drone „aproape în fiecare zi”, potrivit lui Oleksandr Tolokonnikov, adjunctul șefului administrației regionale. Totuși, raportat la ansamblul pieței, efectul ar fi rămas limitat: un raport al Băncii Naționale a Ucrainei indică faptul că aproximativ 4% dintre stațiile de alimentare au fost avariate sau distruse. Pierderile ar fi fost compensate în mare parte de creșterea vânzărilor în regiunile mai îndepărtate de front și de granița cu Rusia, iar Ucraina își poate susține aprovizionarea și prin importuri rutiere cu autocisterne, fără dependență la fel de mare de rafinării mari și depozite centralizate. Rusia: loviturile asupra rafinăriilor se văd în penurii În Rusia, efectele atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor și altor obiective energetice sunt descrise ca fiind mai pronunțate, cu penurii de combustibil în numeroase regiuni. Publicația rusă Izvestia relata, potrivit datelor citate de BBC, că benzina era disponibilă la doar 28% dintre benzinăriile din Rusia. Diferența este pusă și pe seama structurii pieței: Rusia se bazează pe o rețea importantă de rafinării și infrastructuri de depozitare, în timp ce Ucraina poate compensa mai ușor pierderile locale prin importuri și redistribuirea carburanților. Efecte imediate: costuri de operare mai mari și schimbări de comportament Atacurile au forțat operatorii să-și adapteze funcționarea. Lanțul BRSM Nafta a pierdut opt benzinării și reconstruiește alte două care au fost lovite; compania a construit adăposturi din beton în apropierea stațiilor și le-a protejat cu plase anti-drone. În unele locații, programul a fost redus, iar numărul angajaților prezenți simultan a fost diminuat. Poliția ucraineană recomandă șoferilor să părăsească imediat benzinăriile la alerte aeriene și, dacă e necesar, să-și abandoneze temporar mașinile. Un reprezentant al poliției din regiunea Dnipropetrovsk a transmis: „Îți poți repara mașina, dar nu-ți vei recupera viața.” [...]
Disputa simbolică SUA–Canada se adâncește după ce premierul canadian Mark Carney a reacționat public la un decret semnat de președintele american Donald Trump privind redenumirea Lacului Ontario, potrivit Agerpres . Carney a transmis, într-un mesaj în limba franceză pe contul său de X, că lacul „se numește Lacul Ontario – astăzi și pentru totdeauna”, după ce Trump a semnat un decret care, potrivit acestuia, îi schimbă numele în „Lacul America”, notează AFP. În mesajul său, premierul canadian a legat episodul de o schimbare mai amplă pe care o vede în Statele Unite, enumerând „relațiile lor comerciale, politica lor externă, monumentele lor naționale, hidronimele lor” (hidronimele sunt denumiri geografice ale apelor). Carney a invocat și argumentul istoric, afirmând că numele Lacului Ontario, situat la granița americano-canadiană, „datează de mai bine de 400 de ani, cu mult înainte de Confederația Canadiană și de Declarația de Independență a Statelor Unite ale Americii”. [...]
O lege irlandeză din 1634 blochează în practică acțiunile colective europene împotriva Big Tech , pentru că interzice finanțarea litigiilor de către terți și face aproape imposibilă susținerea costurilor în procese complexe, potrivit Antena 3 , care citează Politico. Miza este una de reglementare, cu efect economic direct: fără bani pentru litigii, dreptul consumatorilor la despăgubiri rămâne, în multe cazuri, doar teoretic. În UE, drepturile pentru acțiuni colective au fost consolidate prin Directiva din 2020 privind „acțiunile în reprezentare ”, apărută în contextul scandalului „Dieselgate”. În SUA, astfel de procese au dus la despăgubiri de miliarde de dolari, inclusiv în cazul Volkswagen, care a plătit 9,5 miliarde de dolari (aprox. 43,7 miliarde lei) consumatorilor americani, notează materialul. De ce contează Irlanda pentru procesele împotriva Big Tech Problema, arată Politico, este că multe dintre marile companii tehnologice au sediile europene în Irlanda, iar legislația locală interzice ca un terț să finanțeze un proces dacă nu este implicat direct sau nu are un „interes legitim”. În același timp, directiva UE permite inițierea acțiunilor colective doar de organizații non-profit, care depind adesea de finanțare externă pentru a acoperi costurile ridicate ale litigiilor. Irlanda este prezentată ca singura țară din UE cu o asemenea restricție, bazată pe concepte juridice introduse în legislația irlandeză în 1634. Efectul practic: activiștii și organizațiile de drepturi au dificultăți majore în a strânge fonduri pentru procese de amploare împotriva Big Tech. Costurile litigiilor și blocajul de finanțare Până acum, în Irlanda a fost introdusă o singură acțiune colectivă de acest tip: Irish Council for Civil Liberties a deschis anul trecut un proces împotriva Microsoft, vizând sistemul de publicitate online. Organizația a finanțat cazul din bugetul propriu, alimentat din donații și granturi filantropice. Johnny Ryan, director în cadrul organizației, spune că un astfel de litigiu costă „cel puțin un milion de euro” (aprox. 5 milioane lei) doar în primă instanță și că, fără posibilitatea de a strânge fonduri, nu pot fi deschise mai multe procese. „Un litigiu complex de acest tip în Irlanda costă cel puțin un milion de euro doar în primă instanță. Nu putem deschide mai multe procese dacă statul nu ne permite să strângem fondurile necesare.” Avocatul irlandez Gerard Rudden susține că firmele Big Tech au resurse „practic nelimitate” pentru litigii, iar interdicția de finanțare face „pur și simplu imposibilă” o acțiune colectivă europeană deschisă în Irlanda împotriva unor companii precum Meta, Google sau Microsoft, din cauza costurilor. Ce ar putea urma: reanalizarea regulilor și presiunea UE Un purtător de cuvânt al Departamentului pentru Întreprinderi, Comerț și Ocuparea Forței de Muncă din Irlanda a declarat (sub rezerva anonimatului) că Law Reform Commission urmează să publice în cursul acestui an un raport privind posibile modificări. O eventuală schimbare ar trebui decisă de Ministerul irlandez al Justiției. Ministrul irlandez al justiției, Jim O’Callaghan, s-a declarat „foarte reticent” față de introducerea finanțării litigiilor de către terți, invocând riscul „transformării justiției într-o marfă” și posibilitatea ca finanțatorii să ia o parte semnificativă din despăgubiri — un model asociat cu numărul mare de acțiuni colective din SUA. În paralel, Comisia Europeană spune că este în „contact strâns” cu statele membre, inclusiv Irlanda, și evaluează aplicarea directivei. Comisia amintește că, atunci când un stat interzice finanțarea de către terți, trebuie să se asigure că cheltuielile de judecată nu devin un obstacol pentru entitățile autorizate să introducă acțiuni colective. Guvernul irlandez a plafonat la 25 de euro (aprox. 125 lei) taxa pe care un consumator o poate plăti pentru a se alătura unei acțiuni colective și, „în săptămânile următoare”, ar urma să elimine taxele Înaltei Curți (de regulă de câteva sute de euro, în funcție de documente) pentru organizațiile non-profit autorizate, potrivit aceleiași surse. [...]
Israelul le-a transmis SUA că programul-pilot din sudul Libanului „a eșuat”, acuzând armata libaneză că nu acționează împotriva infrastructurii Hezbollah , potrivit The Jerusalem Post . Mesajul a fost trimis pe canale de securitate, iar miza imediată este blocarea extinderii programului către alte zone-pilot, pe fondul nemulțumirii Israelului față de modul în care Beirutul își aplică angajamentele. Publicația notează că programul a început să fie implementat după semnarea unui memorandum de înțelegere între Beirut și Ierusalim, însă Israelul a furnizat Washingtonului informații despre activitățile armatei libaneze și a susținut că operațiunile acesteia împotriva infrastructurii și operativilor Hezbollah sunt insuficiente. Ce reproșează Israelul armatei libaneze Potrivit unor oficiali de securitate citați, armata libaneză nu ar distruge infrastructura „teroristă” pe baza coordonatelor furnizate de Forțele de Apărare ale Israelului (IDF), deși ar cere în continuare coordonate suplimentare. În evaluările prezentate, șeful Statului Major al armatei libaneze, Rudolf Haykal, ar continua să coopereze cu Hezbollah, ar evita confruntarea cu comandanții organizației în sudul Libanului și ar fi ineficient în percheziții, identificarea infrastructurii și găsirea armelor. De ce contează: extinderea programului, pusă în așteptare Un oficial de securitate citat de publicație afirmă că „nu există fricțiune reală” între armata libaneză și Hezbollah și că organizația nu ar permite colectarea armelor sau distrugerea infrastructurii sale. În același registru, oficialul susține că armata libaneză ar fi „mai concentrată pe coordonare” decât pe aplicarea efectivă a măsurilor, ceea ce explică, în această versiune, de ce Israelul „nu se grăbește” să accepte noi zone-pilot. Context regional invocat în evaluări În același material se menționează o evaluare potrivit căreia Iranul, care ar fi oferit anterior sprijin semnificativ Hezbollah, este în prezent concentrat pe „propriile lupte pentru supraviețuire” și nu se grăbește să vină în ajutorul organizației. Publicația nu oferă detalii suplimentare despre baza acestei evaluări. În lipsa unor rezultate considerate credibile de partea israeliană, semnalul transmis SUA indică faptul că următorul pas — extinderea programului-pilot — rămâne incert și condiționat de schimbări operaționale în teren. [...]
Un vot pe 29 august poate închide vânătoarea comercială de balene din Islanda , dacă țara reia drumul către aderarea la UE și, implicit, către reguli care interzic uciderea cetaceelor, potrivit Politico . Miza este una de reglementare, cu efect direct asupra unei industrii deja contestate și descrise ca neprofitabile în ultimul deceniu. Kristján Loftsson , principalul acționar al Hvalur hf . și figura centrală a vânătorii de balene din Islanda, conduce singura flotă comercială activă din țară. Compania operează intermitent din 1947 și, în sezonul de vară, cele două nave ale sale, Hvalur 8 și Hvalur 9, au vânat balene cu înotătoare (fin whales), depășind 50 de capturi până acum, arată publicația. De ce contează referendumul: regulile UE ar elimina practic vânătoarea Pe 29 august, islandezii votează dacă repornesc negocierile de aderare la Uniunea Europeană. Un vot „da” ar redeschide calea către apartenența la bloc și către aplicarea Directivei Habitate a UE, care interzice capturarea sau uciderea tuturor cetaceelor (categorie ce include balenele, delfinii și marsuinii). Pentru Loftsson, aderarea ar însemna „aproape sigur” sfârșitul vânătorii, în condițiile în care chiar și politicieni din tabăra „nu” admit că o derogare ar fi improbabilă. Sondajele descrise de Politico indică o cursă strânsă, cu „da” ușor în față. O activitate economic marginală, dar cu încărcătură politică În plan economic, vânătoarea de balene nu pare să aibă o bază solidă. Un raport guvernamental a constatat că operațiunile Hvalur au generat o pierdere de aproximativ 3 miliarde de coroane islandeze (echivalentul a 21 milioane euro, aprox. 105 milioane lei) în perioada 2011–2021, conform documentelor citate în articol. În plus, consumul intern este redus: „islandezii, în general, nu mănâncă carne de balenă”, iar practica este controversată inclusiv în interiorul țării. Hvalur a oprit vânzările către Japonia, invocând lipsa profitabilității, și a analizat inclusiv posibilitatea de a vinde carnea ca materie primă pentru hrană destinată porcilor și vitelor. Totuși, tema a devenit un simbol în dezbaterea despre controlul resurselor maritime. Politico notează că pescuitul rămâne un pilon al economiei, reprezentând aproape o zecime din PIB, iar o parte a opoziției față de UE leagă vânătoarea de balene de ideea păstrării politicilor naționale în apele islandeze. Adaptare de business: suplimente cu fier din carne de balenă În fața presiunilor și a lipsei de profit, Loftsson caută noi utilizări comerciale pentru carne: Hvalur vrea să macine carnea de balenă cu înotătoare și să o vândă ca supliment cu fier, sub formă de capsule de 500 mg, primul lot fiind așteptat anul viitor. El își justifică pariul prin amploarea anemiei la nivel global și prin faptul că suplimentele sintetice ar fi greu de digerat, potrivit declarațiilor din articol. Ce urmează Dacă referendumul va duce la reluarea negocierilor de aderare, vânătoarea comercială de balene intră într-o zonă de risc structural: nu doar din cauza presiunii publice, ci printr-un posibil angajament de aliniere la legislația UE care interzice explicit uciderea cetaceelor. În acest scenariu, soluțiile comerciale alternative ale Hvalur ar putea deveni secundare față de o schimbare de regim de reglementare care ar închide activitatea de bază. [...]
