Știri
Știri din categoria Externe
Două atacuri cu drone au provocat un mort și circa 15 răniți în Ucraina chiar înaintea armistițiului de Paște, un nou semnal de fragilitate operațională a unei încetări a focului care ar urma să intre în vigoare sâmbătă după-amiază, potrivit news.ro.
În regiunea Poltava (centrul Ucrainei), o persoană a fost ucisă și alta rănită după ce „un magazin și o cafenea au fost avariate” în urma prăbușirii unei drone, conform șefului administrației militare regionale, Vitalii Diakivnici.
În regiunea Sumî, la granița cu Rusia, lovituri cu drone asupra unor clădiri rezidențiale au rănit 14 persoane, inclusiv un băiat de 14 ani. O femeie de 87 de ani a fost spitalizată, a transmis șeful administrației militare regionale, Oleg Grigorov.
Rusia și Ucraina au convenit asupra unui armistițiu pentru Paștele ortodox, care ar urma să fie în vigoare de sâmbătă, ora 16:00 (ora României), până duminică seara, potrivit Kremlinului.
Pauza planificată vine într-un moment în care eforturile diplomatice conduse de Statele Unite pentru oprirea războiului „care durează de peste patru ani” încetinesc. O încetare similară a focului, anunțată anul trecut de Paștele ortodox, a fost urmată de acuzații reciproce de încălcare, ceea ce ridică semne de întrebare asupra respectării și verificării armistițiului și de această dată.
Recomandate
Riscul de perturbare a fluxurilor energetice prin Strâmtoarea Ormuz rămâne ridicat , în timp ce negocierile SUA–Iran găzduite sâmbătă, 11 aprilie, la Islamabad intră într-o etapă descrisă drept „dificilă”, pe fondul unui armistițiu fragil, potrivit stirileprotv.ro . Discuțiile au loc în Pakistan între oficiali americani și o delegație iraniană, în contextul în care președintele american Donald Trump a avertizat că Teheranul ar avea „o singură șansă” la negociere și a amenințat cu reluarea operațiunilor militare „cu o intensitate și mai mare” dacă nu se ajunge la un acord. În paralel, vicepreședintele JD Vance a transmis că Washingtonul este deschis dialogului, dar a avertizat Iranul să nu încerce să „păcălească” Statele Unite. Ormuz, miza cu efect direct asupra piețelor și logisticii Un punct sensibil rămâne Strâmtoarea Ormuz, rută strategică pentru transportul de petrol. Trump a avertizat Teheranul „să nu perceapă taxe petrolierelor” care tranzitează strâmtoarea, iar un oficial iranian a indicat, la rândul său, intenția de a schimba regimul de control asupra zonei. În acest context, premierul britanic Keir Starmer a discutat cu Trump și a susținut includerea Strâmtorii Ormuz într-un acord permanent, invocând percepția că armistițiul este fragil și că „nu pot exista taxe sau restricții asupra acestei căi navigabile”. Avertisment pentru aviație: risc de penurie de combustibil în Europa O consecință operațională imediată, dacă situația se degradează, este riscul pentru lanțurile de aprovizionare cu combustibil. ACI Europe avertizează că aeroporturile europene ar putea ajunge la o penurie de combustibil pentru avioane dacă Strâmtoarea Ormuz nu va fi redeschisă în trei săptămâni, potrivit unei scrisori adresate comisarului european pentru transporturi. Pozițiile de negociere: condiții iraniene și distanță mare între tabere Teheranul, prin vocea președintelui Parlamentului, a cerut înaintea oricărei negocieri de pace un armistițiu în Liban și deblocarea activelor iraniene înghețate ca urmare a sancțiunilor. SUA și Israel contestă includerea Libanului în acordul de armistițiu, conform materialului. Publicația mai notează că delegația Iranului la Islamabad ar avea 71 de persoane, inclusiv experți tehnici, iar presa internațională citată în articol indică existența unei propuneri iraniene „în 10 puncte”, descrisă ca fiind greu de acceptat de partea americană. Ce urmează Negocierile pornesc cu așteptări prudente și cu avertismente publice de ambele părți. În lipsa unor detalii despre un calendar sau despre puncte de acord, rămâne de urmărit dacă discuțiile de la Islamabad pot stabiliza armistițiul și, mai ales, dacă pot reduce riscul de restricții în Strâmtoarea Ormuz, cu efecte în cascadă asupra energiei și transporturilor. [...]
Cuba respinge presiunea SUA, iar Rusia promite sprijin suplimentar, într-un moment în care criza energetică de pe insulă este amplificată de restricțiile asupra aprovizionării cu petrol , potrivit antena3.ro . Președintele Miguel Díaz-Canel a declarat că nu va demisiona „la presiunea” Washingtonului, în timp ce Moscova transmite că nu își va abandona aliatul și că ajutorul va depăși livrările recente de țiței. Díaz-Canel a făcut afirmațiile într-un interviu televizat acordat NBC News, descris ca primul său interviu televizat pentru un post american. Liderul cubanez a invocat suveranitatea și dreptul la autodeterminare și a susținut că „revoluționarii” nu demisionează. „Suntem un stat liber și suveran. Avem autodeterminare și independență și nu suntem supuși planurilor Statelor Unite.” Presiunea pe energie: „blocadă petrolieră” și întreruperea livrărilor din Venezuela Miza imediată, cu impact direct în economie și funcționarea țării, este energia. Articolul arată că Washingtonul a intensificat presiunea asupra Cubei printr-o politică descrisă drept o „blocadă petrolieră”, inclusiv prin amenințarea cu tarife pentru orice țară care ar încerca să vândă petrol Cubei. În acest context, Cuba se confruntă cu o criză energetică „care a paralizat” insula din ianuarie, după ce principala sursă de aprovizionare din Venezuela a fost întreruptă. Potrivit aceleiași surse, Cuba produce doar 40% din combustibilul pe care îl consumă, ceea ce o face dependentă de importuri. Rusia: sprijin politic și promisiunea unor livrări care „nu se vor limita” la un singur transport Pe fondul tensiunilor dintre Washington și Havana, adjunctul ministrului rus de Externe, Serghei Riabkov, a vizitat Cuba și a avut discuții cu Díaz-Canel. Riabkov a declarat, citat de agențiile de presă ruse, că Moscova nu intenționează să renunțe la interesele sale în emisfera vestică, indiferent de poziția SUA, și că sprijinul pentru Cuba va depăși transportul de petrol trimis luna trecută. „Nu putem trăda Cuba. Este exclus. Nu o putem lăsa singură.” La sfârșitul lunii martie, petrolierul Anatoly Kolodkin a ajuns în Cuba cu 730.000 de barili de țiței, prima livrare de petrol în trei luni, conform articolului. Deși administrația Trump a amenințat cu tarife țările care vând sau furnizează petrol Cubei, la începutul lui ianuarie a permis totuși ca petrolierul să ajungă la destinație. Ce urmează Riabkov a spus că este „prea devreme” pentru a detalia următorii pași, dar a indicat că Rusia nu se va limita la încărcătura deja livrată. În paralel, Díaz-Canel își menține poziția de a nu ceda presiunilor SUA, ceea ce sugerează continuarea confruntării politice, cu efecte directe asupra accesului Cubei la energie și asupra stabilității operaționale a economiei insulare. [...]
Prim-ministrul Pakistanului avertizează că discuțiile SUA–Iran pot decide un armistițiu durabil , într-un mesaj care ridică miza diplomatică pentru întâlnirea programată la Islamabad, cu potențiale efecte asupra stabilității regionale, potrivit aljazeera.com . Shehbaz Sharif a descris viitoarele discuții dintre Statele Unite și Iran drept „make or break” („decisive”), susținând că următoarea etapă a negocierilor va stabili dacă poate fi obținut un armistițiu de durată. Întâlnirea ar urma să aibă loc la Islamabad. Materialul nu oferă detalii despre agenda discuțiilor, nivelul delegațiilor sau calendarul exact al rundelor de negocieri, dincolo de faptul că sunt „upcoming” (în curs de pregătire). De ce contează Prin calificarea negocierilor ca „decisive”, premierul pakistanez semnalează că rezultatul acestei runde ar putea influența direct șansele de a consolida un armistițiu pe termen lung, într-un context în care o încetare a focului rămâne, în formularea sa, dependentă de „următoarea fază” a discuțiilor. Ce urmează Următorul reper este desfășurarea efectivă a discuțiilor SUA–Iran la Islamabad și eventualele concluzii privind posibilitatea asigurării unui armistițiu durabil; sursa nu indică, însă, un termen sau un mecanism de implementare. [...]
Negocierile SUA–Iran riscă să fie amânate sau deturnate de condițiile puse de Teheran , într-un moment în care armistițiul convenit recent este deja contestat de ambele părți și are efecte directe asupra securității energetice, inclusiv prin miza Strâmtorii Ormuz, potrivit digi24.ro . John Bolton, fost consilier pentru securitate națională al lui Donald Trump, susține că Iranul „simte slăbiciune” la Washington și va continua să pună presiune pentru a obține concesii. Declarațiile au fost făcute într-o intervenție la CNN, în contextul discuțiilor programate la Islamabad. Potrivit informațiilor prezentate, o delegație americană urmează să participe la negocieri, formată din vicepreședintele JD Vance, trimisul special Steve Witkoff și Jared Kushner. Discuțiile vin după ce, marți, SUA și Iran au convenit asupra unui armistițiu, însă ulterior s-au acuzat reciproc că nu respectă obligațiile din acord. Condițiile Iranului și riscul de blocaj În paralel, președintele Parlamentului iranian, Mohammad Bagher Qalibaf, a anunțat că nu vor avea loc negocieri până când nu se îndeplinesc două condiții: încetarea focului în Liban; ridicarea blocării activelor Iranului. Conform aceleiași surse, aceste măsuri ar fi fost „convenite de comun acord”, dar nu ar fi fost implementate. Miza operațională: Strâmtoarea Ormuz și armistițiul „fragil” Armistițiul a început marți, când Iranul a redeschis Strâmtoarea Ormuz și a prezentat Statelor Unite un acord de pace în 10 puncte. Ulterior, Teheranul a închis din nou calea navigabilă, invocând atacurile Israelului asupra Libanului, iar prevederile armistițiului ar fi vizat și Libanul. Aici apare și o dispută de interpretare: administrația Trump și premierul israelian Benjamin Netanyahu au afirmat că această condiție (extinderea asupra Libanului) nu făcea parte din acord, în timp ce premierul pakistanez Shehbaz Sharif a insistat că era inclusă. Presiune militară înainte de discuții Pe fondul negocierilor, liderul de la Casa Albă a amenințat că va relua atacurile asupra Iranului dacă nu se ajunge la un acord la Islamabad. În același timp, atacurile Israelului asupra Libanului au continuat, chiar dacă Netanyahu a vorbit despre negocieri de pace cu guvernul libanez, axate pe „dezarmarea Hezbollahului”. În acest cadru, ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a transmis pe X că SUA ar trebui să aleagă între armistițiu și „continuarea războiului prin intermediul Israelului”, susținând că „mingea este în terenul SUA”. Ce urmează Discuțiile față în față de la Islamabad sunt programate pentru sâmbătă, însă desfășurarea lor depinde de modul în care SUA și Iran gestionează divergențele privind condițiile armistițiului și cererile Teheranului legate de Liban și de activele iraniene. [...]
Presa rusă leagă armistițiul SUA–Iran de riscul unui petrol scump prelungit , cu posibile efecte în lanț asupra inflației și costurilor de energie, potrivit adevarul.ro , care trece în revistă reacțiile unor publicații apropiate Kremlinului după conflictul din Iran și mesajele transmise de Donald Trump. În plan politic, publicațiile ruse resping afirmațiile președintelui american privind o „victorie totală” și îl ironizează pe Trump pentru modul în care prezintă încetarea focului. Un ziar notează că liderul de la Casa Albă „a reușit să iasă din capcana pe care singur și-a întins-o”, dar că doar „mintea febrilă a americanului” ar putea vedea în asta „o victorie triumfătoare”. Moskovski Komsomoleț ridiculizează termenii armistițiului propus, mergând până la a sugera, sarcastic, că ar mai lipsi doar ca Trump să vină personal la Teheran „să se târască kilometri întregi” și să-și ceară scuze public. Rossiskaia Gazeta susține, la rândul ei, că războiul ar fi scos la iveală limitele puterii americane și că „aliați și adversari deopotrivă” vor trage concluzii. Miza economică: petrol în jur de 100 de dolari și risc de criză de aprovizionare Dincolo de retorica politică, aceeași sursă consemnează avertismente legate de energie și transport. Presa rusă estimează că prețul petrolului ar putea rămâne ridicat, „în jur de 100 de dolari pe baril” (aprox. 460 lei), iar o eventuală criză de aprovizionare s-ar putea prelungi până la finalul anului. În acest context, Strâmtoarea Ormuz este descrisă ca punct nevralgic, iar Orientul Mijlociu ca „butoi cu pulbere”, în pofida încercărilor de calmare a situației — o combinație care menține volatilitatea și incertitudinea pe piețele de energie. Ce urmează: armistițiu fragil și trafic întârziat prin Ormuz Donald Trump a transmis că forțele americane rămân în stare de alertă și sunt pregătite să reia atacurile dacă încetarea focului nu este respectată. În paralel, Iranul a avertizat că armistițiul ar putea eșua rapid, pe fondul lipsei unor progrese și al continuării operațiunilor militare ale Israel împotriva Hezbollah în Liban. Deși Trump anunțase oprirea ostilităților „în ultimul moment”, luptele au continuat în regiune, iar reluarea completă a traficului prin Strâmtoarea Ormuz întârzie, alimentând incertitudinea globală, inclusiv pe componenta de prețuri la energie și lanțuri de aprovizionare. [...]
Marea Britanie pregătește o nouă rundă de discuții pentru deblocarea Strâmtorii Hormuz , un demers cu miză directă pentru fluxurile globale de petrol și gaze, potrivit politico.eu . Londra va reuni săptămâna viitoare oficiali din 41 de țări, prima întâlnire de acest tip după ce președintele SUA, Donald Trump, a anunțat un armistițiu cu Iranul. Discuțiile vin pe fondul presiunilor puse de Trump asupra aliaților din NATO să vină cu „acțiuni concrete” pentru asigurarea libertății de navigație prin strâmtoare, potrivit a trei persoane informate despre o întâlnire de joi cu secretarul general al NATO, Mark Rutte. Față de prima rundă din 2 aprilie, la care au participat miniștri de externe, întâlnirea de săptămâna viitoare va avea loc la un nivel mai jos, de „director politic” (funcție de conducere în aparatul diplomatic). Un oficial britanic citat sub protecția anonimatului nu a precizat ziua exactă, dar a spus că discuțiile vor urma unor grupuri de lucru multinaționale care ar urma să contureze soluții practice. Ce măsuri sunt pe masă și de ce contează pentru economie Miza imediată este evitarea unor costuri suplimentare și a unor blocaje logistice într-un punct prin care „în mod normal” tranzitează aproximativ o cincime din petrolul și gazele naturale ale lumii, notează publicația. Londra se așteaptă ca discuțiile să acopere atât instrumente economice, cât și opțiuni politice: măsuri economice și politice, inclusiv sancțiuni; cooperare cu Organizația Maritimă Internațională (IMO) pentru eliberarea navelor blocate în Golful Persic. Linia roșie a Londrei: fără „taxe de trecere” pentru transportul maritim Guvernul britanic susține că nu pot exista taxe pentru navele care tranzitează Strâmtoarea Hormuz. Ministrul apărării, John Healey, a avertizat că acceptarea unor plăți „per trecere” de către statele din Golful Persic ar crea un precedent care ar putea fi „folosit și abuzat” în alte zone. În paralel, Trump a avansat anterior ideea implicării SUA în perceperea unor astfel de taxe, dar, după reacții internaționale, a scris joi seară că există informații potrivit cărora Iranul ar percepe taxe și că „mai bine să nu fie așa” și, dacă sunt, „să se oprească acum”. Premierul Keir Starmer a declarat vineri că l-a informat pe Trump despre planuri într-o convorbire de joi și că această coaliție lucrează la un plan „politic și diplomatic”, dar analizează și capabilități militare și logistica necesară pentru a muta efectiv navele prin strâmtoare. [...]
