Știri
Știri din categoria Externe
Atacurile cu drone și artilerie au lovit din nou zone civile de ambele părți ale graniței Rusia–Ucraina, semn al unei escaladări operaționale care împinge tot mai mult conflictul spre ținte din proximitatea așezărilor și infrastructurii locale, potrivit CNN.
În regiunea rusă Briansk, la graniță, un atac ucrainean cu dronă a ucis două persoane aflate într-o mașină, într-un sat din apropierea frontierei, a transmis pe Telegram guvernatorul interimar al regiunii, Egor Kovalciuk.
Ministerul rus al Apărării, citat de agențiile de presă ruse, a afirmat că 124 de drone ucrainene au fost doborâte deasupra unor regiuni ale Rusiei într-un interval de 12 ore, între 08:00 și 20:00 (ora locală). Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a publicat o serie de informări despre interceptarea unor drone care se îndreptau spre capitală, iar o numărătoare neoficială a agențiilor ruse a indicat 24 de astfel de interceptări pe parcursul zilei.
De partea ucraineană, guvernatorul regiunii Dnipropetrovsk, Oleksandr Ganzha, a spus că un total combinat de peste 40 de lovituri cu drone și tiruri de artilerie a ucis o persoană și a rănit alta în apropiere de Nikopol. Orașul este situat pe malul opus al fluviului Nipru față de centrala nucleară Zaporijjea, aflată sub control rusesc, și este descris ca o țintă frecventă a atacurilor ruse.
În zonele ocupate de Rusia din regiunea Donețk, Denis Pușilin, liderul instalat de Moscova, a declarat pe Telegram că două persoane au fost ucise în urma unor atacuri ucrainene cu drone în orașele Horlivka și Makiivka.
Informațiile provin din declarații ale oficialilor locali și din comunicări ale instituțiilor implicate, iar CNN precizează că relatarea este bazată pe un material Reuters. În lipsa unor evaluări independente prezentate în aceeași relatare, amploarea totală a pagubelor și bilanțul complet al victimelor nu pot fi verificate din aceste date.
Recomandate
Vizita de ultim moment a ministrului iranian de Externe Abbas Araghchi la Bagdad vine pe fondul presiunilor SUA asupra Irakului să limiteze milițiile pro-iraniene și al zvonurilor despre un raid în Zona Verde , potrivit The Jerusalem Post . Deplasarea este programată duminică, conform agenției iraniene semi-oficiale Mehr News Agency, care îl citează pe purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe de la Teheran, Esmaeil Baghaei. Publicația notează că anunțul a fost făcut abia sâmbătă seara, ceea ce poate indica fie o reacție la un eveniment urgent, fie o preocupare legată de expunerea publică a vizitei, în condițiile în care astfel de deplasări sunt, de regulă, planificate din timp. Presiune externă și tensiuni interne: de ce contează vizita Vizita are loc după ce secretarul de stat american Marco Rubio a evidențiat amenințarea reprezentată de milițiile susținute de Iran în Irak. În paralel, la Bagdad circulă zvonuri despre o acțiune a forțelor de securitate în Zona Verde, în contextul unei posibile campanii anticorupție. Țintele nu sunt confirmate: unele speculații indică partide arabe sunnite, altele politicieni cu legături cu Iranul. În acest cadru, miza operațională pentru guvernul irakian este dublă: controlul asupra grupărilor armate non-statale și gestionarea tensiunilor politice interne, într-un moment în care relația cu Washingtonul rămâne sensibilă. Ce urmărește guvernul irakian și ce cer americanii Potrivit articolului, premierul irakian Ali al-Zaidi încearcă să arate că poate „ține în frâu haosul” și să limiteze influența milițiilor sprijinite de Iran. În același timp, Zaidi ar urmări să meargă în Statele Unite în iulie, iar reducerea puterii acestor grupări este prezentată ca un element important al presiunii americane asupra Irakului. Publicația mai arată că americanii vor ca Zaidi să dezarmeze aproximativ o duzină de miliții, majoritatea sancționate de SUA ca organizații teroriste. Context regional: atacuri și condamnări în Golf Vizita lui Araghchi are loc „într-o criză regională”, pe fondul condamnărilor venite din partea Kuweitului și Bahrainului față de „agresiunea iraniană”, menționează articolul. În plus, la o reuniune a Consiliului de Cooperare al Golfului (GCC) în Bahrain, miniștrii au condamnat atacurile „proxi-urilor iraniene” din Irak asupra statelor din Golf, inclusiv atacuri cu drone care ar fi afectat infrastructură civilă și securitatea energetică. În același comunicat citat de publicație, miniștrii au cerut guvernului irakian să ia măsuri pentru siguranța misiunilor diplomatice, în linie cu obligațiile internaționale ale Irakului. Ce se știe oficial despre agenda lui Araghchi Baghaei a declarat că Araghchi va discuta cu oficiali irakieni de rang înalt despre relațiile bilaterale și despre evoluții regionale și internaționale. Publicația precizează că nu este clar dacă zvonurile legate de Zona Verde, pelerinajele și alte evoluții recente sunt direct conectate cu vizita sau dacă scopul principal este consolidarea parteneriatului Teheran–Bagdad. [...]
Escaladarea SUA–Iran readuce riscul de blocaj în Strâmtoarea Ormuz , după ce Donald Trump a acuzat Teheranul că a încălcat armistițiul și a avertizat că Washingtonul ar putea intensifica ofensiva militară, potrivit Euronews . Miza imediată este securitatea navigației comerciale prin Ormuz, un punct-cheie pentru transporturile de petrol. Într-un mesaj publicat pe Truth Social, Trump a susținut că forțele americane au bombardat instalații de depozitare a rachetelor și dronelor, precum și radare de coastă iraniene, ca răspuns la o nouă încălcare a încetării ostilităților. Președintele SUA a avertizat că, dacă atacurile continuă, SUA ar putea „definitiva pe cale militară” operațiunile începute, până la punctul în care Republica Islamică „va înceta să existe”. Atacuri raportate de CENTCOM și incidentul cu petrolierul M/T Kiku Cu câteva ore înaintea postării lui Trump, Comandamentul Central al Statelor Unite (CENTCOM) a anunțat o nouă serie de atacuri asupra mai multor ținte militare din Iran, ca răspuns la un atac cu dronă atribuit Teheranului asupra petrolierului M/T Kiku, sub pavilion panamez, în timp ce nava naviga prin Strâmtoarea Ormuz. În comunicatul citat de Euronews, CENTCOM a precizat că ofensiva a vizat: infrastructură de supraveghere militară; sisteme de comunicații; poziții de apărare aeriană; facilități de depozitare a dronelor; capacități pentru desfășurarea minelor navale. Context: primul schimb după memorandumul din 17 iunie Trump a acuzat anterior Iranul că a încălcat „nesăbuit” armistițiul, după lansarea a „cel puțin patru drone de atac unidirecțional” împotriva navelor care tranzitau Strâmtoarea Ormuz. Potrivit informațiilor din material, acestea sunt primele schimburi între cele două părți după ce SUA și Iran au semnat, pe 17 iunie, un memorandum de înțelegere pentru încetarea ostilităților și pentru asigurarea liberei navigații prin Ormuz, în paralel cu negocieri pentru un acord final privind programul nuclear iranian. [...]
Turcia încearcă să repornească canalul de negociere Ucraina–Rusia , oferindu-se să găzduiască o nouă rundă de discuții, într-un moment în care presiunea politică internă din Rusia pare să împingă Kremlinul spre escaladare, nu spre compromis, potrivit Kyiv Post . Ministrul turc de Externe, Hakan Fidan , a declarat pe 27 iunie că Ankara este pregătită să aducă din nou delegațiile Ucrainei și Rusiei „la masa negocierilor”, insistând că obiectivul este încheierea războiului prin dialog și „pe baza dreptului internațional”. „Ne străduim să încheiem cât mai curând posibil războiul Rusiei împotriva Ucrainei prin dialog și pe baza dreptului internațional.” De ce contează: Turcia vrea să reia rolul de mediator, dar contextul s-a înăsprit Miza propunerii este reactivarea unui format de discuții care, în trecut, a produs un rezultat concret: ultima rundă majoră găzduită de Turcia, în mai și iunie 2025, s-a încheiat cu un schimb de prizonieri „1.000 la 1.000”, notează publicația. În același timp, șansele unei reluări rapide a negocierilor sunt complicate de evoluțiile din Rusia, unde vocile naționaliste pro-război cer o linie mai dură și renunțarea la canalele diplomatice. Context: Kievul își fixează prioritățile înainte de summitul NATO de la Ankara Propunerea Turciei vine pe fondul unei intensificări a demersurilor diplomatice ale Ucrainei. În discursul său de seară din 27 iunie, președintele Volodîmîr Zelenski a indicat prioritățile Ucrainei înaintea summitului NATO programat la Ankara, pe 7–8 iulie: sisteme avansate de apărare antiaeriană, reziliență energetică și menținerea presiunii internaționale asupra Rusiei. Zelenski a susținut, potrivit sursei, că „mingea este acum în terenul Moscovei” și că Rusia trebuie să facă un pas către pace și să scoată războiul din Ucraina. Tot în perspectiva summitului, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a spus că aliații ar urma să anunțe contracte noi în domeniul apărării de „zeci de miliarde de dolari” (adică zeci de miliarde de dolari, echivalent de ordinul sutelor de miliarde de lei, la cursuri curente), ca semnal de sprijin pe termen lung pentru Kiev. Presiune în Rusia: apeluri la escaladare după lovituri ucrainene cu drone În Rusia, comentatori și bloggeri pro-război cer intensificarea operațiunilor și susțin că diplomația a eșuat, pe fondul unor lovituri ucrainene cu drone care au ajuns adânc pe teritoriul rus, inclusiv la Moscova și Sankt Petersburg, potrivit materialului. Publicația menționează și declarații ale unor voci radicale, inclusiv omul de afaceri naționalist Konstantin Malofeev, care a pus public problema utilizării armelor nucleare tactice. În pofida acestor presiuni, Kremlinul nu ar fi renunțat formal la canalele diplomatice și nu ar fi susținut folosirea armelor nucleare, mai arată sursa. În acest context, oferta Turciei de a găzdui negocieri apare ca o încercare de a menține deschisă o pistă diplomatică, chiar dacă dinamica politică de la Moscova pare să împingă în direcția opusă. [...]
Bombardamentele SUA în Iran pentru a doua zi amplifică riscul de escaladare în Golful Persic , după ce Bahrain a activat sirenele de raid aerian, iar armata Kuweitului a anunțat că apărările sale aeriene răspund la „amenințări ostile cu rachete și drone”, potrivit Al Jazeera . Loviturile americane au vizat orașul Sirik, Bandar-e Lengeh și insula Qeshm, în a doua zi de bombardamente asupra Iranului. Contextul imediat indicat de publicație este un atac cu dronă asupra unei nave comerciale în apropierea Strâmtorii Hormuz , un punct-cheie pentru transportul global de petrol. Ce s-a întâmplat și unde se extinde tensiunea Pe lângă țintele din Iran, semnalele de alertă din statele din Golf sugerează o deteriorare rapidă a situației de securitate în regiune: în Bahrain au fost auzite sirene de raid aerian; în Kuweit, armata a transmis că apărările aeriene reacționează la „amenințări ostile cu rachete și drone”. De ce contează: presiune pe rutele maritime din jurul Strâmtorii Hormuz Faptul că escaladarea este legată de un incident în apropierea Strâmtorii Hormuz ridică miza pentru comerțul maritim și lanțurile de aprovizionare, într-o zonă prin care trece o parte importantă din exporturile de energie. În acest stadiu, informațiile disponibile din sursă nu includ evaluări ale pagubelor sau un calendar al unor pași următori, dar indică o creștere a riscului operațional pentru navigație și pentru infrastructura din statele din Golf. [...]
SUA au reluat loviturile asupra Iranului , după ce un petrolier a fost atacat în Strâmtoarea Hormuz , într-o escaladare care pune din nou presiune pe una dintre cele mai importante rute globale de transport al energiei, potrivit The Jerusalem Post . Loviturile vin la doar două săptămâni după semnarea unui acord de pace interimar menit să oprească un conflict vechi de patru luni, acord pe care ambele părți se acuză reciproc că l-ar fi încălcat. Armata americană a transmis că a lovit Iranul din nou la câteva ore după incidentul cu petrolierul, descris drept cea mai gravă escaladare de la încheierea înțelegerii. Strâmtoarea Hormuz revine în centrul riscului operațional pentru transportul de energie Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a anunțat că forțele sale au efectuat noi lovituri după ce un petrolier sub pavilion Panama ar fi fost atacat sâmbătă dimineață de o dronă iraniană. CENTCOM a motivat acțiunea ca răspuns direct la „agresiunea iraniană continuă împotriva transportului comercial” și a precizat că țintele au inclus facilități iraniene de: supraveghere militară; comunicații; apărare antiaeriană; depozitare de drone; amplasare de mine. Un oficial american din domeniul apărării a declarat ulterior, potrivit Fox News (citat de Reuters), că loviturile asupra țintelor iraniene s-au încheiat. Atacuri asupra navelor și creșterea nivelului de alertă maritimă Atacul de sâmbătă asupra petrolierului a urmat unui incident de joi, când o navă cargo a fost atacată, eveniment care a declanșat actuala rundă de escaladare. Pe fondul acestor episoade, Iranul ar încerca să-și reafirme controlul asupra celei mai importante rute maritime de transport al energiei, rută care începuse să se redeschidă după luni de perturbări, potrivit relatării. Agenția britanică UKMTO (United Kingdom Maritime Trade Operations) a transmis că petrolierul lovit sâmbătă a suferit avarii la punte, iar întreg echipajul este în siguranță. În paralel, Joint Maritime Information Center – administrat de o coaliție de marine care protejează navigația – a ridicat nivelul amenințării de securitate în urma incidentelor recente. Reacții și acuzații reciproce, pe fondul unui armistițiu fragil În Iran, televiziunea de stat IRIB, citând o sursă militară, a relatat că zgomotele de explozii auzite în apropiere de Sirik (sudul Iranului) ar fi legate de impactul mai multor proiectile asupra unui turn de telecomunicații, fără alte detalii. Iranul nu a comentat direct rapoartele despre atacuri specifice asupra navelor, însă televiziunea de stat a susținut că Gardienii Revoluției au tras „focuri de avertisment” către nave neprecizate care ar fi încercat să tranziteze canale neaprobate de Iran, ceea ce ar determina alte nave să solicite permise iraniene înainte de traversarea strâmtorii. În același timp, Ministerul iranian de Externe a afirmat că a lansat atacuri „defensive” asupra unor ținte militare „legate de SUA”, iar Bahrain – care găzduiește cartierul general regional al Marinei americane – a raportat un atac cu dronă iraniană. Armata SUA nu a răspuns imediat acestor informații, conform materialului. [...]
Respingerea de către Hezbollah a acordului-cadru SUA–Israel–Liban complică implementarea și crește riscul de blocaj politic la Beirut , într-un moment în care documentul ar urma să deschidă calea către retrageri și măsuri de securitate pe teren. Potrivit News , liderul Hezbollah, Naim Qassem , a calificat acordul semnat vineri de Liban cu Israelul, sub egida Statelor Unite, drept „o greșeală gravă” și l-a denunțat ca fiind „nul și neavenit”. Într-un comunicat, Qassem a susținut că înțelegerea „umilește” Libanul și reprezintă o renunțare la suveranitate, acuzând Guvernul libanez că ar „legitima” prin acest acord ocupația israeliană. „Acordul-cadru de la Washington este umilitor, rușinos și reprezintă o abandonare a suveranității” De ce contează: acordul riscă să rămână fără susținere internă Poziția Hezbollah este relevantă pentru aplicarea practică a acordului, în condițiile în care gruparea are o influență majoră în arhitectura de securitate și în echilibrul politic intern al Libanului. Contestarea publică a documentului de către liderul său indică un potențial conflict între direcția asumată de Guvern și poziția uneia dintre cele mai puternice forțe armate și politice din țară. Qassem a afirmat că ar trebui aplicate, în schimb, „prevederile protocolului acordului iraniano-american”, referindu-se la un text semnat de Statele Unite și Iran la 17 iunie, în vederea unei încetări a Războiului din Iran, care ar include și o încetare a ostilităților în Liban. „Acest acord este nul și neavenit, iar prevederile protocolului acordului iraniano-american sunt cele care trebuie să fie aplicate” Ce urmează Din informațiile disponibile în material, nu reiese o reacție a Guvernului libanez sau a părții israeliene la declarațiile lui Qassem. În lipsa unor clarificări oficiale, respingerea acordului de către Hezbollah sugerează că implementarea ar putea întâmpina rezistență internă, cu efect direct asupra stabilității de securitate și a capacității statului libanez de a aplica angajamentele asumate. [...]
