Știri
Știri din categoria Externe
Un atac cu drone asupra Sankt Petersburgului a perturbat operațiunile locale, inclusiv traficul aerian, chiar în ziua în care se încheie Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg, un eveniment de investiții supranumit „Davosul rus”, potrivit HotNews.
Guvernatorul regiunii Leningrad, Aleksandr Drozdenko, a transmis pe Telegram că „86 de drone au fost doborâte deasupra regiunii Leningrad” și că „operațiunile de luptă continuă”, informație atribuită de publicație agenției AFP. La rândul său, guvernatorul orașului Sankt Petersburg, Aleksandr Beglov, a cerut locuitorilor să rămână în case, afirmând că orașul a fost ținta „unui atac de amploare” cu drone militare.
Aeroportul internațional Pulkovo, aflat la sud de oraș, a anunțat o întrerupere temporară a traficului, fără să precizeze motivul.
Imagini publicate online arată drone de mari dimensiuni, explozii și coloane de fum în zona Sankt Petersburg, inclusiv în apropierea bazei navale Kronstadt. În material sunt incluse postări de pe rețeaua X care surprind momentul impactului și fumul dens din zonă (de exemplu, #SPIEF și postările aici și aici).
Publicația notează că o situație similară a avut loc miercuri, la deschiderea forumului, când drone ucrainene au lovit o instalație petrolieră și aceeași bază militară din apropiere, iar participanții au fost întâmpinați de un nor de fum negru.
Forumul se încheie sâmbătă, la o zi după intervenția lui Vladimir Putin. HotNews amintește și de un „scurt dialog” al președintelui rus cu europarlamentarul Diana Iovanovici-Șoșoacă, într-un episod relatat separat de publicație, aici.
În același context, Kremlinul a amenințat miercuri cu o „ripostă puternică” după atacurile asupra unor ținte din Sankt Petersburg, potrivit unui material anterior al HotNews, aici.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat, conform articolului, că dronele ucrainene au lovit terminalul petrolier și a spus că a fost vizată și o instalație militară din Kronstadt, unde se află elemente ale Flotei Baltice a Rusiei și unități de construcție și reparare a navelor.
Recomandate
Washingtonul pregătește o nouă rundă de discuții cu Rusia după ce emisarul american Steve Witkoff a avut o întâlnire pe care secretarul de stat Marco Rubio o descrie drept „pozitivă” cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit Mediafax . Rubio a spus că discuția dintre Witkoff și Zelenski nu a adus „nimic neașteptat” și că, pe baza ideilor rezultate, emisarul american poate merge la Sankt Petersburg pentru a le prezenta părții ruse, „să vedem dacă reușim să facem niște progrese”, notează AFP, citată de Mediafax. Witkoff este așteptat miercuri în Rusia, la Sankt Petersburg, pentru discuții cu oficiali ruși privind încheierea conflictului. Context: tensiuni recente între Washington și Kiev Demersul diplomatic vine după o săptămână de tensiuni între administrația Trump și Zelenski. În acest context, Rubio a făcut referire și la nemulțumiri exprimate de liderul ucrainean legate de livrarea rachetelor interceptoare pentru sistemele Patriot, accesul la Starlink și întreruperea accesului la informații. În privința Starlink și Starshield, Rubio a susținut că președintele SUA nu are legătură cu deciziile companiei și ale lui Elon Musk. „Președintele nu are nicio legătură cu deciziile luate de Starlink și Starshield, precum și de domnul Musk. Este o companie privată; președintele nu conduce această companie și nu îi poate ordona să facă nimic. Vă spun, nu a existat nicio cunoaștere prealabilă”, a mai spus Marco Rubio. Ce urmează Următorul test al inițiativei este vizita lui Witkoff la Sankt Petersburg și reacția părții ruse la ideile discutate anterior cu Zelenski. În material nu sunt oferite detalii despre conținutul acestor propuneri sau despre un calendar al unor negocieri directe cu Vladimir Putin. [...]
SUA pregătesc o formulă de negocieri la vârf cu Putin, Zelenski și Trump , printr-o inițiativă care ar putea debloca discuțiile pentru un armistițiu, potrivit Politico . Emisarul special american Steve Witkoff urmează să îi propună lui Vladimir Putin discuții directe cu președintele SUA, Donald Trump, și cu președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, într-un efort de a obține o încetare a focului. Ar fi primul summit în acest format de la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina, în 2022. Inițiativa a fost anunțată marți, la o conferință de presă după întâlnirea din Norvegia dintre Zelenski și Witkoff. Premierul norvegian Jonas Gahr Støre, care a găzduit discuțiile, a spus că Witkoff va merge miercuri în Rusia, la Sankt Petersburg , pentru a discuta cu conducerea rusă și pentru a prezenta propuneri privind termenii păcii, inclusiv ideea unei reuniuni trilaterale la nivel de lideri. „Steve Witkoff va zbura mâine la Sankt Petersburg, unde se va întâlni cu conducerea rusă și va face schimb de idei din această întâlnire și din propunerile la care au lucrat colegi europeni și americani și, posibil, va deschide calea către o întâlnire la nivel de lideri.” Miza: armistițiu, dar și condițiile politice ale unui acord Contextul este complicat de faptul că încercările anterioare de a-l aduce pe Putin la o întâlnire față în față cu Zelenski au eșuat, iar Kremlinul a insistat recent că o astfel de întâlnire ar putea avea loc doar la Moscova. Zelenski a descris ziua drept una pozitivă, dar a punctat limitele negocierii: subiectele legate de viitorul teritoriilor ucrainene ar putea fi discutate doar de lideri, iar orice înțelegere de pace ar necesita „garanții de securitate” reale. Totodată, el a spus că un acord ar fi acceptabil doar dacă Ucraina este implicată în proiectarea lui. Întâlnirea din Oslo a avut loc după „zile de tensiuni ridicate” între Ucraina și președintele american, notează publicația. În acest cadru, miza diplomatică imediată este dacă vizita lui Witkoff în Rusia produce un acord de principiu pentru discuții la nivel înalt sau rămâne la stadiul de propunere. [...]
Volodimir Zelenski condiționează oprirea atacurilor asupra rafinăriilor rusești de livrarea de rachete Patriot , într-un semnal că negocierile privind sprijinul militar american intră într-o zonă de „troc” cu impact direct asupra capacității Ucrainei de a-și proteja infrastructura, potrivit Focus . Într-un interviu acordat Bloomberg , președintele ucrainean l-a acuzat pe președintele SUA, Donald Trump, că ar exercita presiuni asupra Kievului pentru a face concesii Rusiei, mergând până la ideea unei „capitulări”. Zelenski a spus că nu crede că acesta este obiectivul partenerilor occidentali, dar a adăugat că „așa arată” situația, în percepția sa. Propunerea Kievului: oprirea loviturilor, în schimbul muniției pentru apărare Zelenski afirmă că a înaintat Washingtonului o propunere legată de condițiile în care Ucraina ar opri atacurile asupra rafinăriilor rusești – o solicitare pe care Trump ar fi formulat-o „de ceva vreme”. Potrivit declarațiilor sale, planul ar fi fost: Ucraina să nu mai lovească „centrale diesel”/instalații de tip diesel din Rusia; în schimb, SUA să furnizeze rachete pentru sistemele Patriot, pentru protejarea infrastructurii ucrainene. Președintele ucrainean susține însă că partea americană ar urmări doar oprirea atacurilor, fără a accepta explicit condiționarea de livrări pentru apărare, și că, dacă Ucraina ar opri loviturile, „vor să ne taie de la ceva” (formulare care, în material, nu este detaliată suplimentar). Context operațional: atacuri cu drone raportate la Sankt Petersburg În paralel, autoritățile ruse au raportat atacuri ucrainene cu „zeci de drone” asupra unor ținte din Sankt Petersburg, inclusiv un terminal petrolier din port și un centru de date. Potrivit agenției de stat Tass, care îl citează pe guvernatorul regiunii Leningrad, Alexander Drosdenko, ar fi fost respinse 126 de drone și nu ar exista victime. Guvernatorul orașului Sankt Petersburg, Alexander Beglov, a declarat – conform aceleiași relatări – că la terminalul petrolier a izbucnit un incendiu. Amploarea pagubelor rămâne neclară, iar în mediul online circulă imagini video care nu au fost confirmate independent. [...]
Restricțiile de viteză „în mișcare” impuse comunicațiilor prin satelit Starlink/Starshield continuă să afecteze capacitatea Ucrainei de a contracara dronele rusești , potrivit evaluării zilnice a Institute for the Study of War publicate de Kyiv Post pentru 20 octombrie 2026. Din perspectivă operațională, limitarea reduce eficiența reacției ucrainene în fața dronelor de atac cu motor cu piston și a celor cu reacție. În aceeași evaluare, ISW notează că forțele ucrainene au publicat detalii suplimentare despre „ Operațiunea Vivaldi ”, descrisă ca o contraofensivă care a perturbat fundamental campania Rusiei în regiunea Donețk, prin înfrângerea cleștelui nordic pe care armata rusă intenționa să îl folosească pentru încercuirea „Fortress Belt” din nord. Elemente operaționale și evoluții pe front ISW consemnează și schimbări de comandă în structurile ucrainene: fostul comandant al Brigăzii 60 Mecanizate Separate „Ingulets”, maiorul Dmytro Rohoziuk, a devenit comandant interimar al Corpului 3 de Armată, în timp ce generalul de brigadă Andrii Bilețkîi continuă să comande „Center Group of Forces” în „Fortress Belt” din Donețk. Pe partea de atacuri aeriene, Rusia a lansat 165 de drone asupra Ucrainei peste noapte, conform punctelor-cheie din evaluare. Context geopolitic cu implicații de securitate Evaluarea mai arată că oficiali de rang înalt de la Kremlin au reafirmat sprijinul pentru Iran și au definit explicit Statele Unite drept adversar pe termen lung al Rusiei. ISW plasează această poziționare în contextul unei concesii unilaterale recente a SUA către Moscova, menționată ca o „derogare” (waiver) pentru exporturile rusești de motorină. Mișcări raportate în teren În sinteza ISW, forțele ucrainene ar fi avansat la est de orașul Sumî, iar forțele ruse ar fi avansat la sud de Orikhiv. Publicația nu oferă, în extrasul disponibil, detalii suplimentare privind amploarea sau confirmarea independentă a acestor avansuri. [...]
NATO își întărește supravegherea în Marea Neagră cu avioane de patrulare maritimă, sisteme radar, drone și personal de informații, pe fondul intensificării atacurilor asupra navelor comerciale, potrivit Mediafax . Miza este una operațională: protejarea rutelor de transport pentru cereale, alte mărfuri agricole și petrol, într-o zonă unde riscurile au crescut rapid în apropierea statelor NATO. Suplimentarea resurselor a fost anunțată după o reuniune a Consiliului Nord-Atlantic , în care ambasadorii statelor membre au discutat despre securitatea Mării Negre. Desfășurarea va include și personal pentru analiza criminalistică a explozibililor, în contextul atacurilor care au vizat nave comerciale ce transportau cereale și alte mărfuri agricole din porturile Ucrainei. Decizia vine după ce alte cinci nave au fost atacate. Armata rusă a declarat că a lovit trei nave de marfă în portul ucrainean Reni și alte două nave aflate în drum spre Odesa. De ce contează pentru transportul comercial Atacurile au amplificat îngrijorările privind siguranța navigației comerciale în apropierea statelor NATO. The Guardian , citat de Mediafax, notează creșterea numărului de victime în rândul marinarilor civili, evoluție care ar fi transformat rutele din Marea Neagră în unele dintre cele mai periculoase din lume, ceea ce a determinat NATO să suplimenteze mijloacele de supraveghere din regiune. Pe lanțul logistic, escaladarea se vede și în costuri: compania de asigurări maritime și analiză de risc Ambrey a declarat că nu se întrevede un sfârșit al amenințărilor la adresa transportului de mărfuri pe Marea Neagră – inclusiv cereale și petrol – și că prețurile asigurărilor pentru traversarea acestor ape au crescut „vertiginos”. România, mai expusă la incidente cu drone Publicația britanică mai arată că România a înregistrat 35 de incursiuni neautorizate ale dronelor în acest an, față de nouă în 2025. Totodată, forțele armate române au doborât șase drone în 2026, comparativ cu niciuna în anul precedent. În evaluarea Ambrey, citată în material, ritmul atacurilor ar fi crescut brusc începând din iulie, iar firma estimează că forțele ruse sunt responsabile pentru 80% dintre acestea. [...]
Declarațiile lui Donald Trump despre Marine Le Pen adaugă un nou strat de tensiune politică într-un moment în care Franța intră într-o perioadă de volatilitate înaintea prezidențialelor din 2027 , pe fondul protestelor violente din țară, potrivit Mediafax . Președintele american a spus marți, în Biroul Oval, că lidera extremei drepte franceze este „vocea conservatoare” a Franței, dar a evitat să precizeze dacă o va susține explicit în cursa prezidențială din 2027. Declarațiile sunt relatate de AFP, citată de Mediafax. Mesajul lui Trump: „tratată foarte nedrept” și „justiția ca armă politică” Întrebat de un jurnalist AFP dacă o va susține pe Le Pen, Trump a afirmat că nu o cunoaște și nu a întâlnit-o, însă a adăugat că, în opinia sa, aceasta a fost tratată „foarte nedrept”. Totodată, el a spus că i se pare că justiția a fost folosită ca „armă politică” împotriva ei. Trump a legat evaluarea sa de contextul recent din Franța, afirmând că, după revoltele din țară, Le Pen este „cu siguranță vocea conservatoare”. Contextul juridic al lui Le Pen și miza din 2027 Marine Le Pen, în vârstă de 58 de ani, a fost condamnată de o instanță franceză în martie 2025 pentru fapte de corupție. Inițial, i s-a interzis să ocupe funcții publice timp de cinci ani, însă o instanță de apel i-a deschis anul acesta calea pentru a candida la alegerile prezidențiale din 2027, când se încheie mandatul lui Emmanuel Macron . Protestele din Franța, folosite în campania americană Potrivit materialului, Trump a invocat în repetate rânduri violențele din Franța pentru a critica imigrația și stânga politică din SUA, în perspectiva alegerilor pentru Congres programate în noiembrie. În același registru, Trump a descris situația din Franța drept o „adevărată revoluție” care „continuă” și, la un miting electoral în Kansas, a susținut că țara este „cucerită, jefuită și incendiată de migranți, jihadiști și comuniști”. De ce contează Intervenția lui Trump amplifică polarizarea în jurul subiectelor imigrației și ordinii publice, într-un moment în care Franța se apropie de un ciclu electoral cu miză mare. În același timp, declarațiile indică faptul că evoluțiile interne din Franța sunt deja folosite ca argument politic în campania din SUA, ceea ce poate crește presiunea publică și mediatică asupra actorilor politici francezi înainte de 2027. [...]
