Știri
Știri din categoria Externe
Atacul israelian care a ucis fiul negociatorului-șef al Hamas riscă să complice discuțiile pentru menținerea armistițiului și trecerea la faza a doua a planului pentru Gaza, în condițiile în care lideri ai grupării se află la Cairo pentru a încerca să protejeze înțelegerea cu Israelul, relatează Reuters.
Potrivit unui oficial Hamas, Azzam Al-Hayya, fiul lui Khalil Al-Hayya – negociatorul-șef al Hamas în discuțiile mediate de SUA privind viitorul Gazei – a murit joi, după ce a fost rănit într-un atac israelian miercuri noaptea. Armata israeliană nu a răspuns unei solicitări de comentariu.
Reuters notează că acesta este al patrulea fiu al lui Khalil Al-Hayya ucis în atacuri israeliene. Liderul Hamas, care are șapte copii, ar fi supraviețuit mai multor tentative de asasinat: un atac în Doha, anul trecut, care a vizat conducerea Hamas, i-a ucis un fiu, iar alți doi fii ar fi fost uciși în atacuri în Gaza în 2008 și 2014.
Episodul are loc în timp ce lideri Hamas și ai altor facțiuni palestiniene poartă discuții la Cairo cu mediatori regionali și cu emisarul principal al așa-numitului „Board of Peace”, Nickolay Mladenov, pentru a împinge planul pentru Gaza al președintelui american Donald Trump în a doua fază, potrivit unor oficiali citați de Reuters.
Planul, acceptat de Israel și Hamas în octombrie, prevede retragerea trupelor israeliene din Gaza și demararea reconstrucției, în paralel cu depunerea armelor de către Hamas. Dezarmarea rămâne însă un punct sensibil în negocieri, în contextul eforturilor de a implementa planul și de a consolida armistițiul din octombrie, care a oprit doi ani de război.
Într-o declarație pentru Al Jazeera, făcută după atacul de miercuri noaptea, dar înainte ca moartea fiului să fie anunțată, Khalil Al-Hayya a acuzat Israelul că încearcă să submineze eforturile mediatorilor de a avansa planul pentru Gaza.
„Aceste atacuri și încălcări sioniste indică în mod clar că ocupația nu vrea să respecte o încetare a focului sau prima fază.”
Un oficial Hamas a declarat pentru Reuters că gruparea i-a transmis lui Mladenov că nu va intra în „discuții serioase” despre implementarea fazei a doua înainte ca Israelul să își îndeplinească obligațiile din prima fază, inclusiv oprirea completă a atacurilor.
De la intrarea în vigoare a acordului de încetare a focului, cel puțin 830 de palestinieni au fost uciși, potrivit medicilor locali citați de Reuters, în timp ce Israelul afirmă că militanții au ucis patru soldați israelieni în aceeași perioadă. Israelul susține că loviturile sale urmăresc să împiedice tentative ale Hamas și ale altor grupări militante de a ataca forțele israeliene.
Recomandate
Declarațiile lui Trump ridică din nou riscul de escaladare în dosarul Iran, cu potențiale efecte asupra piețelor energetice , în condițiile în care negocierile rămân în desfășurare, potrivit Agerpres . Președintele american Donald Trump a acuzat duminică Iranul că „își bate joc” de Statele Unite „de decenii” și a promis că „ei nu vor mai râde foarte mult timp”, conform materialului care citează AFP. În același context, Trump nu a comentat informația potrivit căreia Iranul ar fi răspuns planului american care vizează să pună capăt „într-un mod durabil” războiului, menționează Agerpres. Articolul integral este marcat ca fiind disponibil doar abonaților, astfel că detalii suplimentare despre conținutul planului sau despre răspunsul Teheranului nu sunt accesibile din textul furnizat. [...]
Teheranul ridică miza negocierilor cu SUA, pe fondul unui răspuns transmis Washingtonului printr-un mediator pakistanez, iar mesajele publice ale conducerii iraniene indică o linie dură care poate complica orice dezescaladare rapidă în regiune, potrivit Digi24 . Președintele iranian Masoud Pezeshkian a susținut că discuțiile despre „dialog sau negocieri” nu echivalează cu „capitulare sau retragere”, într-o postare pe X, relatare atribuită de Digi24 CNN, preluată de News.ro. El a adăugat că obiectivul ar fi „apărarea drepturilor națiunii iraniene” și a intereselor naționale „cu o forță hotărâtă”. În același registru, un membru al Comisiei de securitate a parlamentului iranian, Ebrahim Rezaie , a afirmat că „timpul lucrează împotriva americanilor” și că, în opinia sa, „cea mai bună opțiune” pentru SUA ar fi „să se predea și să facă concesii”, invocând necesitatea adaptării la o „nouă ordine regională”. Vicepreședintele parlamentului, Ali Niksad, descris ca susținător al liniei dure, a declarat la rândul său că Statele Unite și-ar fi încercat „norocul împotriva unui Iran mare și puternic” și că ar trebui „să accepte consecințele”. Ce se știe despre răspunsul Iranului și ce urmează Digi24 notează că presa de stat iraniană a oferit puține detalii despre răspunsul transmis printr-un mediator pakistanez, limitându-se la ideea că, „potrivit cadrului propus”, negocierile din această etapă s-ar concentra pe „problema încetării războiului în regiune”. În lipsa unor informații publice suplimentare despre conținutul răspunsului și despre calendarul discuțiilor, rămâne neclar dacă schimbul de mesaje va duce la negocieri efective sau va alimenta, prin retorică, o poziționare și mai rigidă a părților. [...]
Franța încearcă să reducă riscul unei escaladări în Strâmtoarea Ormuz , după ce Iranul a amenințat cu un „răspuns decisiv și imediat” în cazul unei desfășurări navale franceze și britanice, potrivit Digi24 . Președintele Emmanuel Macron a spus că Parisul „nu a avut niciodată în vedere” o desfășurare militară în strâmtoare, ci o misiune de securizare „coordonată cu Iranul”, cu obiectivul de a menține libertatea de navigație. Declarațiile au fost făcute la Nairobi, în timpul unei conferințe de presă, în contextul în care Parisul și Londra au anunțat trimiterea unor nave militare în regiune. Macron a insistat că nu a fost vorba de o decizie de desfășurare, ci de pregătirea pentru o eventuală punere în practică a unei misiuni. Miza: traficul maritim și fluxurile de energie Macron a afirmat că Franța își menține poziția de a se opune „oricărei blocade din partea oricui”, fie americană, fie iraniană, și că respinge „impunerea unei taxe din partea oricui”, în numele libertății de navigație. Totodată, liderul francez a descris o „misiune ad hoc”, realizată împreună cu britanicii, care ar fi reunit 50 de țări și organizații internaționale, cu scopul de a asigura reluarea traficului maritim „cât mai repede”, inclusiv pentru transporturi de: îngrășăminte, hrană, hidrocarburi. Contextul diplomatic și semnalul militar În a doua zi a turneului său în Africa, Macron a susținut că „întregul continent african este în prezent victima blocadei” asupra strâmtorii, pe unde tranzitează, în mod obișnuit, o parte importantă din petrolul exportat din Orientul Mijlociu. Franța a anunțat săptămâna trecută că portavionul „Charles-de-Gaulle” a traversat Canalul Suez pentru a fi pregătit în cazul punerii în practică a misiunii menționate. Informațiile despre reacția lui Macron și despre amenințarea Iranului sunt atribuite agenției France Presse, preluată de Agerpres, conform aceleiași surse. [...]
Germania transmite că nu vede o bază credibilă pentru negocieri UE–Rusia , respingând ideea ca fostul cancelar Gerhard Schröder să joace un rol de mediator în discuții despre pacea din Ucraina, potrivit Antena 3 . Mesajul Berlinului indică o linie de prudență instituțională: fără semnale concrete din partea Moscovei, orice „format” de dialog riscă să fie tratat ca instrument politic, nu ca negociere. Propunerea a fost atribuită președintelui rus Vladimir Putin, în contextul în care președintele Consiliului European, Antonio Costa , a spus recent că există „potențial” ca Uniunea Europeană să negocieze cu Rusia și să discute viitoarea arhitectură de securitate a Europei. Putin a afirmat că, dacă astfel de discuții ar avea loc, Schröder ar fi mediatorul său preferat. De ce respinge Berlinul: „nu e credibil” fără schimbări din partea Rusiei Un oficial german, citat de Reuters sub condiția anonimatului, a spus că oferta nu este credibilă, argumentând că Rusia „nu și-a schimbat nicio condiție”. Același oficial a indicat și un posibil test inițial al intențiilor Moscovei: disponibilitatea de a prelungi un armistițiu de trei zile. În aceeași logică, oficialul a susținut că Putin ar fi făcut „o serie de oferte false” cu scopul de a diviza alianța occidentală. Condiția pusă de guvernul german: coordonare cu UE și Ucraina Un purtător de cuvânt al guvernului german a declarat că Berlinul nu a văzut semne că Moscova ar fi interesată de „negocieri serioase” și a punctat că orice discuții cu Uniunea Europeană ar trebui coordonate îndeaproape cu statele membre și cu Ucraina. Contextul sensibil: legăturile lui Schröder cu Rusia și episodul Baku Antena 3 amintește că, după plecarea din funcție în 2005, Gerhard Schröder a preluat rapid conducerea unui consorțiu controversat de gazoduct germano-rus, ceea ce i-a adus critici dure în Germania pentru apropierea de Putin. În plus, publicația menționează un scandal politic izbucnit anul trecut, după ce parlamentul german a deschis o investigație privind un deputat SPD, pe fondul unor presupuse discuții secrete cu apropiați ai lui Putin la Baku. Ralf Stegner, membru al comisiei parlamentare de control din Bundestag, a participat la o reuniune în aprilie 2025, alături de politicieni SPD și CDU; printre interlocutori s-ar fi numărat Viktor Zubkov (Gazprom) și Valeri Fadeev, aflat pe lista de sancțiuni a UE. În ansamblu, reacția Berlinului sugerează că, în lipsa unor pași verificabili din partea Rusiei, Germania nu validează nici ideea unui mediator asociat cu Moscova, nici perspectiva unor discuții UE–Rusia care să ocolească coordonarea cu Ucraina și statele membre. [...]
Benjamin Netanyahu spune că războiul cu Iranul nu e încheiat, iar miza rămasă este „retragearea” uraniului îmbogățit , potrivit HotNews , care citează un extras dintr-un interviu acordat postului CBS. Mesajul indică faptul că, din perspectiva Israelului, obiectivul operațional se mută de la lovituri militare la controlul efectiv al materialelor nucleare și al infrastructurii de îmbogățire. Netanyahu a afirmat că războiul „a permis îndeplinirea multor lucruri”, dar „nu s-a terminat”, deoarece „rămân încă materiale nucleare – uraniu îmbogățit – care trebuie retrase din Iran”. În aceeași logică, premierul israelian a spus că mai există și „instalații de îmbogățire” care trebuie „destructurate”. Întrebat cum ar putea fi „extras” uraniul din Iran, Netanyahu a răspuns că Israelul ar urma să meargă „acolo” și să îl ia. „O să mergem acolo şi o să-l luăm.” Ce schimbă declarația: de la conflict la o problemă de control și implementare Dincolo de retorică, declarația mută accentul pe o chestiune concretă: cine și cum ar putea pune mâna pe stocurile de uraniu îmbogățit și cum ar fi neutralizate instalațiile de îmbogățire. În termeni operaționali, asta sugerează că Israelul condiționează ideea de „final” al războiului de o acțiune fizică asupra materialelor și infrastructurii, nu doar de degradarea lor prin atacuri. Netanyahu a legat această posibilă acțiune de un eventual acord și de o implicare americană, invocând o discuție cu președintele Donald Trump. „Dacă ajungem la un acord, o să mergem acolo şi o să-l luăm. De ce nu? E cea mai bună soluţie.” Ce urmează, potrivit informațiilor disponibile HotNews relatează că declarațiile provin dintr-un extras al interviului difuzat duminică. Nu sunt oferite detalii despre cadrul unui posibil „acord”, despre mecanismul concret de „retrageare” a uraniului sau despre calendar, astfel că rămâne neclar în ce condiții ar putea fi implementată o astfel de operațiune și cine ar participa efectiv. [...]
Donald Trump a indicat că operațiunile SUA în Iran ar putea continua încă „două săptămâni”, sugerând o prelungire a prezenței militare pentru lovirea „tuturor țintelor” rămase, potrivit HotNews . Mesajul vine într-un moment în care Teheranul spune că a transmis un răspuns la ultima propunere americană pentru încheierea conflictului declanșat de Israel și SUA pe 28 februarie, ceea ce complică perspectiva unei dezescaladări rapide. Declarațiile au fost făcute într-un interviu înregistrat în această săptămână și difuzat duminică, în care Trump a susținut că iranienii ar fi „învinși pe plan militar”, dar a adăugat că acest lucru „nu înseamnă că ei și-au spus ultimul cuvânt”. Ce înseamnă „încă două săptămâni” în logica operațională invocată de Trump Trump a lăsat să se înțeleagă că armata americană ar putea „rămâne pe teren încă două săptămâni pentru a lovi toate țintele”. Tot el a afirmat că SUA ar fi atins „probabil” 70% dintre țintele avute în vedere, dar că ar mai exista altele care ar putea fi lovite, descriind etapa rămasă drept „tușa finală”. În același context, Iranul a anunțat duminică faptul că a trimis un răspuns la ultima propunere americană privind încheierea conflictului, informație relatată separat de HotNews în alt material. Atac la NATO , pe fondul conflictului În interviu, Trump a criticat din nou aliații din NATO, comparând Alianța Nord-Atlantică cu „un tigru de hârtie” și reclamând că aliații „nu au fost acolo pentru a ajuta”. Declarațiile adaugă o dimensiune politică externă suplimentară, în timp ce Washingtonul discută, în paralel, o posibilă ieșire negociată din conflict. [...]
