Știri
Știri din categoria Externe
Washingtonul ia în calcul un asalt asupra insulei iraniene Kharg, un punct logistic major pentru exporturile de petrol ale Iranului, potrivit Digi24, care citează The New York Times. Insula, situată în Golful Persic, este descrisă ca o regiune-cheie prin care ar tranzita 90% din petrolul iranian destinat exportului.
Conform relatării, Pentagonul ar fi trimis în zonă trupe suplimentare, iar scenariul discutat ar include Divizia 82 Aeropurtată și Unitatea 31 expediționară a pușcașilor marini. În paralel, Donald Trump ar fi menținut „de o săptămână” o ambiguitate deliberată în declarații privind o operațiune militară care ar viza controlul unui teritoriu de circa 30 de kilometri pătrați asociat acestui flux de export.
„Acţiunile de planificare ale armatei sunt prudente”, precizează oficialii americani citaţi sub anonimat de cotidianul american.
Articolul indică faptul că, la jumătatea lunii martie, capacitățile militare concentrate pe insulă au fost bombardate într-un raid aerian pe care președintele american l-a descris drept „unul dintre cele mai puternice raiduri aeriene din istoria Orientului Mijlociu”. În continuare, ar fi luată în calcul desfășurarea a 3.000 de militari selectați din forța de reacție rapidă a Diviziei 82 Aeropurtate, o brigadă despre care se afirmă că poate interveni oriunde în lume în 18 ore.
În scenariul descris, rolurile ar fi împărțite între forțele aeropurtate și pușcașii marini, cu o succesiune a fazelor operaționale:
Textul mai consemnează că nici Pentagonul, nici Comandamentul Central al SUA nu ar fi dat un ordin, iar acesta din urmă a refuzat să comenteze. Într-o notă separată, se arată că zvonuri despre lupte pe uscat circulă de două săptămâni și sunt puse în legătură cu dificultăți de circulație în strâmtoarea Ormuz, rută prin care ar tranzita 20% din petrolul mondial și 25% din gazul natural lichefiat.
Digi24 mai notează, citând Le Figaro, că trimiterea de noi unități ar susține aceste informații: USS Tripoli ar fi plecat din Okinawa (Japonia) pe 11 martie și ar urma să fie însoțit de un al doilea grup amfibiu în jurul navei USS Boxer, care a părăsit San Diego pe 18 martie.
Recomandate
Iranul refuză armistițiul și exclude negocierile cu SUA , potrivit Libertatea , care citează agenția iraniană semi-oficială Fars. Teheranul consideră „ilogic” să intre într-un proces de discuții cu Washingtonul în actualul context și spune că vrea să își atingă mai întâi obiectivele strategice. Poziția Iranului este atribuită unei surse „familiarizate cu activitățile diplomatice”, citată de Fars și preluată de CNN. Mesajul central este că, în viziunea Teheranului, premisele pentru negocieri nu există atâta timp cât cealaltă parte ar fi încălcat acorduri anterioare. „Iranul nu acceptă un armistițiu. În mod fundamental, intrarea într-un astfel de proces cu cei care au încălcat acordurile nu este logică”. De cealaltă parte, președintele american Donald Trump a declarat că atât SUA, cât și Iranul ar dori „să ajungă la un acord”. Trump a spus că trimișii săi, Steve Witkoff și Jared Kushner, se află în negocieri inițiate, potrivit lui, de partea iraniană, fără să precizeze însă cu cine discută în Iran. În paralel, Washingtonul ar fi transmis Iranului, prin Pakistan, o listă de 15 cerințe. În articol sunt menționate, între acestea, solicitări privind limitarea capabilităților de apărare ale Teheranului, încetarea sprijinului pentru grupări proxy (intermediari locali) și recunoașterea dreptului la existență al Israelului. Consemnează, de asemenea, Wall Street Journal că Iranul ar fi comunicat administrației Trump un set de condiții pentru un eventual acord de încetare a focului, inclusiv: închiderea tuturor bazelor americane din Golful Persic; despăgubiri pentru atacurile asupra Iranului; un nou aranjament pentru Strâmtoarea Ormuz, care ar permite Iranului să colecteze taxe de tranzit; garanții că războiul nu se va relua; ridicarea tuturor sancțiunilor împotriva Iranului; menținerea programului de rachete al Iranului fără discuții pentru limitarea acestuia; încetarea atacurilor israeliene asupra Hezbollah, în Liban. În același timp, Trump ar fi prezentat Iranului o propunere de pace în 15 puncte, iar un element-cheie invocat de liderul american este interdicția ca Iranul să dețină armă nucleară. Potrivit unui raport al New York Times citat de Libertatea, propunerea ar fi fost transmisă prin Pakistan și ar aborda inclusiv programele de rachete balistice și nucleare ale Iranului, în condițiile în care Washingtonul caută o „rampă de ieșire” dintr-un război aflat în a patra săptămână, care s-a extins. [...]
Iranul amenință că va deschide „un nou front” la Bab el-Mandeb în cazul unei invazii terestre americane, o strâmtoare esențială pentru traficul maritim global, relatează HotNews.ro , citând AFP. Bab el-Mandeb leagă Marea Roșie de Golful Aden și este prezentată drept o rută strategică, inclusiv prin rolul de acces către Canalul Suez. Potrivit Agerpres , care preia declarațiile atribuite unei surse militare citate de agenția iraniană Tasnim, Teheranul susține că are „voința” și „capacitatea” de a crea o amenințare credibilă la adresa strâmtorii. Mesajul este formulat în contextul unor tensiuni legate de posibile acțiuni militare americane și de manevre navale în Golful Persic și Marea Oman. „Dacă inamicul va încerca o acțiune terestră pe insulele iraniene sau oriunde în altă parte pe teritoriul nostru, ori va încerca să impună costuri Iranului prin manevre navale în Golful Persic și Marea Oman, noi vom deschide alte fronturi ca ‘surpriză’”, a adăugat responsabilul militar citat de Tasnim. În paralel, președintele Parlamentului iranian, Mohammad-Bagher Ghalibaf, a susținut pe X că „inamici ai Iranului”, cu sprijinul „uneia dintre țările din regiune”, s-ar pregăti să ocupe una dintre insulele iraniene, avertizând că, dacă „vor depăși limitele”, „întreaga infrastructură vitală” a acelei țări ar putea deveni țintă pentru „atacuri neîntrerupte”. Pe partea americană, secretara de presă a Casei Albe, Karoline Leavitt, a reiterat miercuri că orizontul de timp estimat pentru încheierea războiului rămâne de „patru-șase săptămâni”, potrivit CNN . Tot ea a anunțat că vizita președintelui Donald Trump în China, amânată după începutul războiului cu Iranul, este programată pentru 14-15 mai. [...]
Armata SUA susține că a lovit peste 10.000 de ținte în Iran , în contextul escaladării războiului din Orientul Mijlociu, potrivit Digi24 . Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) afirmă, de asemenea, că a distrus două treimi din capacitățile de producție militară ale regimului iranian, iar șeful CENTCOM a transmis mesajul „Nu ne oprim aici”. Evoluțiile vin după ce președintele american Donald Trump a transmis Teheranului un plan de pace în 15 puncte, însă Iranul nu a oferit un răspuns oficial. În același timp, declarațiile oficialilor iranieni sunt prezentate ca fiind contradictorii: seara, ministrul de Externe de la Teheran a respins ideea negocierilor cu SUA, în timp ce la Casa Albă purtătoarea de cuvânt Karoline Leavitt a spus că Trump poartă „discuții productive” cu Iranul, dar este pregătit să „dezlănțuie iadul” dacă nu se ajunge la un acord. Pe frontul din Liban, Hezbollah a respins miercuri orice negociere „sub foc” cu Israelul, relatează AFP, preluată de News.ro, conform informațiilor publicate de Digi24. Liderul grupării, Naim Qassem, a spus că o astfel de negociere ar însemna „capitulare”, în timp ce guvernul libanez face apel la discuții cu Israelul. Hezbollah a mai susținut că a lansat miercuri peste 80 de atacuri împotriva pozițiilor armatei israeliene și a localităților din Israel, cel mai mare număr într-o singură zi de la începutul războiului cu Israelul. Gruparea și-a asumat și atacuri asupra unor localități din nordul Israelului, inclusiv Kiryat Shmona, despre care autoritățile israeliene au spus că nu au produs victime. În paralel, bilanțul citat în material indică efecte umanitare majore: atacurile israeliene ar fi ucis 1.094 de persoane, dintre care 121 de copii, ar fi rănit peste 3.000 de persoane și ar fi provocat strămutarea a peste un milion de persoane începând cu 2 martie, potrivit unui nou bilanț publicat miercuri de Ministerul Sănătății. Principalele elemente noi din relatarea Digi24 pentru „ziua 27” a conflictului includ: planul de pace în 15 puncte transmis de Donald Trump Iranului și lipsa unui răspuns oficial de la Teheran; poziții publice divergente privind negocierile SUA–Iran (ministrul iranian de Externe versus declarațiile Casei Albe); afirmațiile CENTCOM privind peste 10.000 de ținte lovite în Iran și distrugerea a două treimi din capacitățile de producție militară; refuzul Hezbollah de a negocia „sub foc” și intensificarea atacurilor revendicate împotriva Israelului; actualizarea bilanțului victimelor și al strămutărilor, pe fondul continuării atacurilor. [...]
Volodimir Zelenski susține că SUA cer Ucrainei retragerea din Donbas pentru a putea finaliza garanțiile de securitate necesare unui acord de pace, potrivit Biziday , care citează un interviu acordat de liderul ucrainean agenției Reuters. În interviu, Zelenski afirmă că Washingtonul este în prezent mai concentrat pe conflictul cu Iranul, iar președintele american Donald Trump ar presa Kievul să încheie rapid războiul început de Rusia în 2022. Liderul ucrainean leagă această schimbare de priorități de evoluțiile din Orientul Mijlociu și de modul în care acestea influențează deciziile de la Casa Albă. „Orientul Mijlociu are cu siguranță un impact asupra președintelui Trump și cred că și asupra viitoarelor sale măsuri. Din păcate, în opinia mea, președintele Trump alege în continuare să exercite presiuni suplimentare asupra părții ucrainene.” Zelenski a reiterat că Ucraina are nevoie de „garanții sigure de securitate” din partea partenerilor internaționali pentru a preveni reluarea ostilităților de către Rusia, în cazul unui acord de pace. El susține că americanii ar fi dispuși să definitiveze aceste garanții „la nivel înalt” doar după ce Ucraina acceptă să se retragă din Donbas, avertizând că o astfel de mișcare ar slăbi securitatea Ucrainei și, implicit, a Europei, prin cedarea unor poziții defensive puternice către Rusia. Pe fondul avansului lent al Rusiei în estul Ucrainei, analiști militari citați în material apreciază că ar putea fi nevoie de câțiva ani și de o mobilizare semnificativă pentru cucerirea completă a regiunii, care include așa-numita „Centură Fortificată”, o linie de orașe puternic fortificate. În paralel, Zelenski spune că Moscova mizează pe faptul că Washingtonul își va pierde interesul pentru negocieri și se va retrage, în timp ce discuțiile privind documentul bilateral de garanții de securitate, despre care în ianuarie afirma că este „100% gata”, ar mai avea încă elemente de finalizat după recentele întâlniri dintre oficiali americani și ucraineni la Miami. [...]
Casa Albă avertizează că Trump va „dezlănțui iadul” dacă negocierile cu Iranul eșuează , potrivit News.ro , care citează AFP. Mesajul vine pe fondul războiului dintre Statele Unite, Israel și Iran și după ce Teheranul a respins un plan american de pace în 15 puncte, despre care Washingtonul spune că nu a fost confirmat integral. Într-o conferință de presă de miercuri, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a susținut că Iranul „a fost învins militar” și a avertizat că vor urma lovituri mai dure dacă Teheranul „refuză să accepte realitatea actuală” sau face din nou un „calcul greșit”. Ea a insistat că președintele Donald Trump „nu blufează” și este pregătit să escaladeze dacă discuțiile nu duc la un rezultat. „Președintele Trump nu blufează și este pregătit să dezlănțuie iadul. Iranul nu trebuie să facă un calcul greșit din nou”, a declarat Karoline Leavitt. Leavitt a refuzat să dezvăluie numele interlocutorilor iranieni cu care ar negocia administrația Trump și a spus că nu poate oferi detalii, invocând caracterul sensibil al discuțiilor. Totodată, a refuzat să comenteze în concret planul de pace în 15 puncte, respins de Iran, și i-a avertizat pe jurnaliști „să nu publice speculații” despre conținutul acestuia sau despre „planuri de la surse anonime”. Casa Albă susține că negocierile sunt în desfășurare și „productive”, în pofida faptului că Iranul ar dezminți existența lor. În același timp, Leavitt a afirmat că forțele americane sunt „foarte aproape să-și atingă obiectivele principale” în operațiunile militare împotriva Iranului și că vor avea loc alte atacuri dacă discuțiile eșuează, în timp ce Washingtonul spune că eforturile diplomatice se intensifică. [...]
Donald Trump a reprogramat vizita la Beijing pentru 14-15 mai , după amânarea summitului din cauza războiului împotriva Iranului, relatează Digi24 , care citează France 24. Potrivit articolului, întâlnirea cu președintele Chinei, Xi Jinping, fusese planificată inițial pentru finalul lunii martie și începutul lunii aprilie, în cadrul unei vizite menite să relanseze relațiile comerciale dintre cele mai mari două economii ale lumii. Trump a mai spus că îl va găzdui pe Xi și pe soția acestuia la Washington mai târziu în 2026, iar oficialii din cele două țări „finalizează pregătirile” pentru ambele vizite. „Întâlnirea mea cu foarte respectatul președinte al Chinei, președintele Xi Jinping, care a fost inițial amânată din cauza operațiunii noastre militare în Iran, a fost reprogramată și va avea loc la Beijing pe 14 și 15 mai”, a spus Trump pe rețeaua sa Truth Social. Contextul amânării ține de escaladarea din Orientul Mijlociu. Pe 16 martie, Trump declara că a cerut Chinei să amâne întâlnirea pentru a gestiona situația din regiune: „Din cauza războiului vreau să fiu aici, trebuie să fiu aici, simt asta. Așa că am cerut să amânăm întâlnirea cu aproximativ o lună”, le-a spus el jurnaliștilor, conform materialului. Casa Albă nu a indicat explicit dacă reprogramarea sugerează că administrația americană se așteaptă ca războiul cu Iranul să se încheie până în mai. Purtătoarea de cuvânt Karoline Leavitt a afirmat că durata operațiunilor militare a fost estimată la „patru până la șase săptămâni” și că Xi a acceptat cererea de amânare, înțelegând importanța ca președintele SUA să rămână în țară pe durata operațiunilor. În evaluarea unor analiști citați în articol, Beijingul ar putea intra în discuții dintr-o poziție mai puternică, pe fondul presiunilor generate de conflict: tensiuni mai mari în Orientul Mijlociu, scumpirea energiei și riscuri pentru aprovizionarea globală, în contextul blocării Strâmtorii Ormuz. În acest cadru, o vizită în China ar putea deveni o miză diplomatică pentru Washington, iar China ar putea cere concesii în negocieri, inclusiv: reduceri suplimentare de tarife; limitarea presiunilor americane pe alte teme comerciale; discuții legate de accesul la minerale critice. [...]
