Washingtonul ia în considerare un asalt al trupelor aeropurtate și pușcașilor marini asupra insulei iraniene Kharg - operațiune militară cu potențial impact strategic în Golful Persic

Washingtonul ia în calcul un asalt asupra insulei iraniene Kharg , un punct logistic major pentru exporturile de petrol ale Iranului, potrivit Digi24 , care citează The New York Times. Insula, situată în Golful Persic, este descrisă ca o regiune-cheie prin care ar tranzita 90% din petrolul iranian destinat exportului. Conform relatării, Pentagonul ar fi trimis în zonă trupe suplimentare, iar scenariul discutat ar include Divizia 82 Aeropurtată și Unitatea 31 expediționară a pușcașilor marini. În paralel, Donald Trump ar fi menținut „de o săptămână” o ambiguitate deliberată în declarații privind o operațiune militară care ar viza controlul unui teritoriu de circa 30 de kilometri pătrați asociat acestui flux de export. „Acţiunile de planificare ale armatei sunt prudente”, precizează oficialii americani citaţi sub anonimat de cotidianul american. Articolul indică faptul că, la jumătatea lunii martie, capacitățile militare concentrate pe insulă au fost bombardate într-un raid aerian pe care președintele american l-a descris drept „unul dintre cele mai puternice raiduri aeriene din istoria Orientului Mijlociu”. În continuare, ar fi luată în calcul desfășurarea a 3.000 de militari selectați din forța de reacție rapidă a Diviziei 82 Aeropurtate, o brigadă despre care se afirmă că poate interveni oriunde în lume în 18 ore. În scenariul descris, rolurile ar fi împărțite între forțele aeropurtate și pușcașii marini, cu o succesiune a fazelor operaționale: aproximativ 2.500 de pușcași marini din Unitatea 31 expediționară ar urma să execute asaltul inițial, transportați de nava amfibie USS Tripoli; după cucerirea insulei, geniştii ar repara infrastructura aeroportuară pentru a permite aducerea de întăriri și echipamente grele, inclusiv cu avioane C-130; forțele din Divizia 82 Aeropurtată ar putea fi folosite ulterior pentru a înlocui pușcașii marini, care „nu dispun de rezistența” necesară pentru o prezență prelungită, potrivit aceleiași relatări. Textul mai consemnează că nici Pentagonul, nici Comandamentul Central al SUA nu ar fi dat un ordin, iar acesta din urmă a refuzat să comenteze. Într-o notă separată, se arată că zvonuri despre lupte pe uscat circulă de două săptămâni și sunt puse în legătură cu dificultăți de circulație în strâmtoarea Ormuz, rută prin care ar tranzita 20% din petrolul mondial și 25% din gazul natural lichefiat. Digi24 mai notează, citând Le Figaro, că trimiterea de noi unități ar susține aceste informații: USS Tripoli ar fi plecat din Okinawa (Japonia) pe 11 martie și ar urma să fie însoțit de un al doilea grup amfibiu în jurul navei USS Boxer, care a părăsit San Diego pe 18 martie. [...]