Știri
Știri din categoria Externe

Mesajul de „unitate” al echipajului Artemis II vine pe fondul unei misiuni care repune în joc programul lunar al NASA și, implicit, lanțul de investiții și contracte din jurul lui, după cum relatează News. Astronauții întorși din zborul de test în jurul Lunii au descris Pământul ca pe o „barcă de salvare” izolată în întunericul spațiului, într-o conferință de presă organizată în timp ce NASA a celebrat buna desfășurare a misiunii.
Christina Koch a spus că imaginea care a marcat-o nu a fost planeta în sine, ci „întunecimea” din jurul ei, iar mesajul ei a fost unul de solidaritate: umanitatea ca „echipaj” al aceleiași nave. Jeremy Hansen a mers în aceeași direcție, invitând publicul să se recunoască în echipajul misiunii, descris ca o premieră istorică prin componență: o femeie, un afro-american și un non-american (canadian).
Misiunea a plecat pe 1 aprilie din Florida și, potrivit informațiilor din articol, echipajul s-a aventurat mai departe în spațiu decât orice alt om înaintea lor. Astronauții au adus „mii de fotografii” și „sute de gigabytes de date” de la prima călătorie lunară de după ultima misiune Apollo, din 1972.
Victor Glover a descris drept un moment demn de „science-fiction” o eclipsă de Soare văzută „în spatele Lunii”.
Echipajul a fost format din:
Cei patru au devenit primii oameni care au călătorit până la Lună și s-au întors în siguranță pe Pământ după echipajul misiunii Apollo 17, menționat în text ca fiind din decembrie 1970. Călătoria, care a inclus ocolirea Lunii și trecerea „în partea ei întunecată” (care nu se vede de pe Pământ), a însemnat o distanță parcursă de 1.117.659 km.
În același cadru, administratorul NASA, Jared Isaacman, a spus că Artemis II va rămâne un reper și a susținut că misiunea „a ajutat lumea să creadă din nou”.
Recomandate

Distrugerea deliberată a locuințelor din satele de frontieră din sudul Libanului riscă să transforme strămutarea într-un fenomen de durată , pe fondul unei tactici descrise de ONG-uri și academicieni drept „domicid”, potrivit Digi24 . Miza depășește distrugerile punctuale: dacă localități întregi devin nelocuibile, revenirea populației poate fi blocată pe termen lung, cu efecte directe asupra economiei locale și a coeziunii comunităților. O analiză publicată de The Guardian , citată în material, arată că armata israeliană ar fi distrus sate întregi în cadrul invaziei din sudul Libanului, minând locuințe cu explozibili și dărâmându-le prin detonări masive declanșate de la distanță. Sunt menționate trei localități de-a lungul frontierei Israel–Liban — Taybeh, Naqoura și Deir Seryan — iar presa libaneză ar fi raportat detonări masive și în alte sate de frontieră. De ce contează: revenirea acasă devine incertă Demolările ar fi avut loc după ce ministrul israelian al Apărării, Israel Katz , a cerut distrugerea „tuturor caselor” din satele de frontieră, „în conformitate cu modelul folosit în Rafah și Beit Hanoun din Gaza”, pentru a opri amenințările la adresa comunităților din nordul Israelului. În același context, articolul notează că armata israeliană a distrus 90% din locuințele din Rafah, în sudul Fâșiei Gaza. Israelul a declarat că va ocupa „vaste zone” din sudul Libanului, printr-o „zonă de securitate” până la râul Litani, și că persoanelor strămutate nu li se va permite să se întoarcă până când nu va fi garantată siguranța orașelor din nordul Israelului. Aceste poziții au alimentat îngrijorarea privind o strămutare pe termen lung. Acuzații de „domicid” și riscuri de încălcare a legilor războiului Tactica de distrugere în masă a locuințelor a fost descrisă de academicieni drept „domicid” — o strategie de distrugere sistematică a locuințelor civile pentru a face zone întregi nelocuibile, potrivit materialului. Armata israeliană susține că demolările vizează infrastructura Hezbollahului (tuneluri și instalații militare) pe care acuză gruparea că ar fi ascuns-o în locuințe civile. Grupuri pentru drepturile omului afirmă însă că detonările în masă de la distanță ar putea reprezenta o distrugere gratuită, adică o crimă de război, în condițiile în care legile războiului interzic distrugerea deliberată a locuințelor civile, cu excepția cazurilor justificate de necesitate militară legitimă. „Posibilitatea ca Hezbollah să utilizeze unele structuri civile din satele de frontieră ale Libanului în scopuri militare nu justifică distrugerea pe scară largă a satelor întregi de-a lungul frontierei”, a declarat Ramzi Kaiss, cercetător pentru Liban la Human Rights Watch . Impact local: afaceri și comunități „șterse” Materialul descrie și efectul economic imediat asupra comunităților: locuitori care își văd distruse magazinele și proprietăți construite în ani de muncă. Un exemplu este motelul Luna din Naqoura, ridicat în 2012, despre care proprietarul spune că ajungea vara la grad de ocupare de 100% și găzduia turiști străini, libanezi în vacanță și membri ai forțelor ONU aflați în permisie. În paralel, articolul subliniază rolul diasporei: familii împrăștiate în Australia, Africa și Europa, pentru care satele de frontieră rămăseseră un punct de întoarcere sezonieră. Dacă locuințele sunt rase, această „ancoră” dispare, iar revenirea devine, practic, imposibilă. Ce urmează Din informațiile prezentate, direcția imediată depinde de evoluția situației de securitate și de modul în care vor fi evaluate demolările în raport cu dreptul internațional umanitar. În plan practic, dacă accesul persoanelor strămutate rămâne restricționat și localitățile sunt lăsate nelocuibile, sudul Libanului riscă o depopulare prelungită, cu pierderi economice locale și cu efecte sociale greu de reversat. [...]

ONU avertizează că taxarea tranzitului prin Strâmtoarea Ormuz ar încălca dreptul internațional , ceea ce ar putea complica operarea transportului maritim pe una dintre cele mai importante rute pentru petrolul global, potrivit Economedia . Mesajul vizează direct solicitarea Iranului de a introduce taxe pentru navele care trec prin strâmtoare, inclusiv după încheierea războiului. Arsenio Dominguez, șeful ONU pentru afaceri maritime și conducătorul Organizației Maritime Internaționale, a spus într-un interviu pentru Al Jazeera că statele „nu au dreptul” să impună plăți sau taxe pe astfel de strâmtori și a cerut ca aceste inițiative să nu fie urmate, invocând riscul unui precedent „foarte dăunător” pentru transportul maritim global. „Țările nu au dreptul de a introduce instrumente, plăți sau taxe pe aceste strâmtori. Orice introducere de taxe este împotriva dreptului internațional. Și voi face apel la oricine să nu urmeze și să nu utilizeze aceste tipuri de servicii, deoarece este un precedent care ar fi foarte dăunător pentru transportul maritim global.” Contextul politic: negocieri SUA–Iran fără acord Dominguez a făcut declarațiile sâmbătă, în timpul negocierilor maraton dintre oficiali americani și iranieni în Pakistan, care s-au încheiat duminică fără un acord. Printre temele rămase nerezolvate s-a numărat chiar circulația prin Strâmtoarea Ormuz. De ce spune ONU că nu sunt necesare „mecanisme” noi Șeful organismului de supraveghere al ONU a respins și ideea unor noi acorduri pentru administrarea strâmtorii, argumentând că acordul de separare a traficului din 1968 dintre Iran și Oman – care împarte calea navigabilă în linii de transport spre nord și sud – a funcționat fără probleme. „Nu avem nevoie de mecanisme suplimentare după conflict.” Ce propune Iranul și ce a sugerat Trump Potrivit informațiilor prezentate, autoritățile iraniene au cerut dreptul de a impune taxe navelor care tranzitează Strâmtoarea Ormuz și au propus ca plata să se facă în criptomonede, pentru companiile de transport maritim. Președintele american Donald Trump a sugerat, la rândul său, posibilitatea unei „societăți mixte” pentru colectarea plăților de către SUA și Iran. Miza economică: o rută prin care trece 20% din petrolul global Strâmtoarea Ormuz este descrisă ca o rută vitală pentru exporturile de petrol ale țărilor din Golf, pe aici trecând aproximativ o cincime (20%) din petrolul global. Înainte de declanșarea războiului dintre Statele Unite și Israel împotriva Iranului, și Europa importa petrol pe această rută. [...]

China a anunțat 10 măsuri care relaxează parțial barierele comerciale și de mobilitate cu Taiwanul , într-o mișcare cu potențial impact economic direct (turism, transport aerian, vânzări de produse alimentare) și cu condiționări politice explicite, relatează Reuters . Pachetul vine la finalul vizitei în China a lui Cheng Li-wun , președinta Kuomintang (KMT) , cel mai mare partid de opoziție din Taiwan, care s-a întâlnit cu președintele chinez Xi Jinping și a discutat despre „nevoia de pace și reconciliere”. Ce include pachetul de „stimulente” și unde se vede miza economică Potrivit agenției oficiale Xinhua, China a prezentat 10 măsuri care vizează, între altele: relaxarea restricțiilor pentru turiști; reluarea integrală a zborurilor între cele două părți; permisiunea ca persoane din Shanghai și provincia Fujian să viziteze Taiwanul; facilitarea vânzărilor de produse alimentare și a produselor din pescuit, inclusiv printr-un mecanism care să „ușureze” standardele de inspecție; acceptarea difuzării în China a unor producții TV din Taiwan (drame, documentare, animație), cu condiția să aibă „orientare corectă”, „conținut sănătos” și „calitate ridicată”. În același set de măsuri, Xinhua menționează și „explorarea” unui mecanism de comunicare regulată între KMT și Partidul Comunist Chinez. Condiționarea politică și reacțiile din Taiwan Xinhua precizează că mecanismul privind standardele de inspecție pentru produse alimentare și pescărești ar urma să se bazeze pe fundamentul politic al „opunerii independenței Taiwanului”. Consiliul pentru Afaceri Continentale din Taiwan (instituția responsabilă de politica față de China) a transmis că așa-numitele „concesii unilaterale” ale Beijingului sunt „pastile otrăvite” ambalate ca „pachete-cadou generoase”. Autoritățile taiwaneze spun că susțin schimburi „sănătoase și ordonate” peste strâmtoare, dar fără precondiții sau obiective politice. KMT, în schimb, a salutat anunțul Chinei, descriindu-l drept un „cadou” pentru populația Taiwanului. Context: turismul și importurile, puncte de fricțiune după pandemie China refuză să discute cu președintele Taiwanului, Lai Ching-te, pe care îl numește „separatist”, în timp ce Lai respinge pretențiile de suveranitate ale Beijingului asupra insulei guvernate democratic. Beijingul și Taipeiul se acuză reciproc pentru lipsa reluării turismului chinez la scară largă către Taiwan după pandemia de COVID-19. Taiwanul a reclamat anterior și restricții chineze la importurile unor produse agricole și acvatice, despre care spune că, în unele cazuri, au fost justificate prin motive nefondate legate de dăunători și boli. [...]

Negocierile SUA–Iran s-au încheiat fără acord, menținând incertitudinea asupra armistițiului și a riscurilor geopolitice din Orientul Mijlociu , după discuții-maraton la Islamabad , potrivit Libertatea . Vicepreședintele american JD Vance a părăsit deja capitala Pakistanului, iar mesajul transmis public a fost că lipsa unui consens „este o veste mult mai proastă pentru Iran” decât pentru SUA. Iranul a pus eșecul negocierilor pe seama „cererilor nerezonabile” ale părții americane, acuzație formulată de televiziunea de stat de la Teheran (Irib). În paralel, Pakistanul le-a cerut Washingtonului și Teheranului să respecte în continuare armistițiul, în contextul unei încetări a focului de două săptămâni, pe care Islamabadul o consideră esențială chiar și fără un acord final. Miza care a blocat discuțiile: programul nuclear JD Vance a spus că discuțiile au durat 21 de ore și că au existat „discuții substanțiale”, dar fără rezultat. Potrivit acestuia, blocajul a venit din tema programului nuclear iranian, unde Teheranul nu ar fi acceptat concesii, iar Iranul „nu s-a angajat să renunțe la arma nucleară”. „Vestea proastă este că nu am ajuns la un acord. Și cred că aceasta este o veste proastă pentru Iran mult mai mult decât este o veste proastă pentru Statele Unite ale Americii.” Întrebat ce condiții a respins Iranul, Vance a indicat nevoia unui „angajament ferm” că Iranul nu va urmări obținerea unei arme nucleare și nici mijloacele care i-ar permite să o obțină rapid, inclusiv pe termen lung. Ce urmează, potrivit părții americane Vance a afirmat că SUA pleacă de la Islamabad cu „o propunere foarte simplă”, descrisă drept „oferta noastră finală și cea mai bună”, și că rămâne de văzut dacă Iranul o va accepta. Oficialul american a mai declarat că a discutat „în mod constant” cu președintele Donald Trump pe durata negocierilor și că demersul a fost coordonat cu lideri din Apărare și Diplomație, menționând consultări cu Marco Rubio, Pete Hegseth, Scott Bessent și amiralul Brad Cooper (CENTCOM). [...]

Declarațiile premierului israelian Benjamin Netanyahu ridică miza politică înaintea unor discuții Israel–Liban la Washington. Într-un clip publicat de Al Jazeera , Netanyahu apare în fața unei hărți a Orientului Mijlociu și afirmă că șase țări „au vrut să ne stranguleze”, dar „noi le-am strangulat… și mai avem de făcut”. Potrivit materialului, ambasadorii Israelului și Libanului urmează să poarte discuții la Washington DC marți. Înaintea întâlnirii, cele două părți au transmis însă declarații contradictorii despre ce subiecte vor fi abordate. Contextul din clip sugerează o tensiune între mesajul public de forță al premierului israelian și formatul diplomatic al discuțiilor anunțate, cu un grad de incertitudine privind agenda și așteptările celor două delegații. [...]

Pakistan a cerut SUA și Iranului să mențină încetarea focului , după ce discuțiile dintre cele două părți s-au încheiat fără un acord, un semnal că riscul de reluare a ostilităților rămâne ridicat și poate complica stabilitatea regională. Informația este relatată de Al Jazeera . Ministrul pakistanez de Externe, Ishaq Dar , a insistat că SUA și Iran „trebuie să respecte” un acord de încetare a focului, în contextul în care negocierile menite să pună capăt războiului s-au terminat fără o înțelegere. Potrivit materialului, discuțiile au avut loc la Islamabad și s-au încheiat fără un acord. Al Jazeera nu oferă, în acest format, detalii despre conținutul negocierilor sau despre pașii următori. [...]