Ucraina încearcă să deblocheze negocierile de încetare a focului cu un armistițiu „pe bucăți”, pornind de la infrastructura aeroportuară, o formulă care ar putea crea rapid un rezultat verificabil și ar testa disponibilitatea Moscovei pentru un acord limitat, potrivit Kyiv Post.

Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha, a reluat marți ideea unui „armistițiu la aeroport” ca punct de plecare pentru o încetare a focului „realizabilă”, afirmând că propunerea urmează să fie discutată miercuri cu miniștrii de externe ai UE. Declarațiile au fost făcute în marja forumului „Ucraina-Africa. Trecutul, prezentul și viitorul relațiilor”, iar Sybiha a indicat că formatul exact nu este încă stabilit.

Potrivit acestuia, conceptul ar putea lua și alte forme de încetare limitată a focului – de exemplu pe energie sau pe porturi – cu ideea de a alege „o direcție” și de a încerca rezolvarea ei într-un interval de timp clar definit. Sybiha a spus că o astfel de discuție trebuie purtată și cu partea rusă.

De ce mizează Kievul pe „armistițiul la aeroport”

Propunerea vizează oprirea atacurilor asupra infrastructurii aeroportuare. Rațiunea invocată în material este că Rusia ar putea avea un stimulent să accepte o astfel de înțelegere, în condițiile în care mari hub-uri aviatice rusești – inclusiv aeroportul internațional Șeremetievo din Moscova și Pulkovo din Sankt Petersburg – devin tot mai vulnerabile la lovituri ucrainene cu rază lungă.

Sybiha a mai avansat ideea pe 11 mai, când a cerut explicit implicarea Europei în proces, sugerând inclusiv crearea unei platforme sau a unui grup special al aliaților europeni pentru discuții.

Context: escaladare militară și rolul UE, tot mai disputat

Inițiativa apare pe fondul unei escaladări a războiului, aflat în al cincilea an, notează publicația. În weekend, Rusia a lansat asupra Kievului și regiunii un atac major cu 90 de rachete și 600 de drone, inclusiv racheta strategică Oreșnik. Moscova a sugerat că vor urma lovituri „mai sistematice”, ca represalii pentru un presupus atac ucrainean asupra unui cămin din Starobilsk (Luhansk ocupat) – acuzații pe care Kievul le-a negat.

În paralel, Ucraina și-a intensificat loviturile în adâncime asupra infrastructurii petroliere și militare rusești: materialul menționează cel puțin 10 rafinării lovite în ultimele săptămâni, unele de mai multe ori, și cel puțin 6 oprite doar în luna mai.

Pe plan diplomatic, SUA ar fi recunoscut că discuțiile de pace au stagnat, iar rolul Europei ca posibil mediator este pus sub semnul întrebării. La începutul lunii mai, președintele Consiliului European, António Costa, a spus că UE vede „potențial” pentru viitoare discuții cu Vladimir Putin, iar Kremlinul a transmis că ar fi deschis dacă UE inițiază demersul. Putin l-a propus ulterior pe fostul cancelar german Gerhard Schröder să conducă discuțiile în numele UE, idee respinsă de Bruxelles și Berlin.

Potrivit Politico (citat de Kyiv Post), în UE există diviziuni privind oportunitatea unui dialog cu Putin: unii aliați ai Kievului se opun, argumentând că liderul rus nu ar fi serios în privința unui armistițiu și că discuțiile directe ar slăbi presiunea asupra Rusiei, în timp ce susținătorii ideii invocă nevoia de angajare pentru a obține progrese.

În acest cadru, un „armistițiu limitat” – fie pe aeroporturi, fie pe energie sau porturi – ar funcționa ca un test rapid, cu obiectiv restrâns, pentru a reporni negocierile și a produce un rezultat concret, înaintea unei eventuale discuții mai largi despre încetarea focului.