Știri
Știri din categoria Externe
Argentina s-a calificat în finala Cupei Mondiale după două goluri pe final, întorcând scorul în fața Angliei, un rezultat care schimbă direct configurația ultimului act și pune presiune pe Spania înaintea meciului decisiv, potrivit The Jerusalem Post.
Campioana en titre a câștigat cu 2-1 semifinala de la Atlanta Stadium (Atlanta, Georgia), după ce a fost condusă din minutul 55. Enzo Fernandez a egalat în minutul 85, iar Lautaro Martinez a marcat golul victoriei în primele două minute ale prelungirilor, la șapte minute după reușita egalizatoare.
Argentina o va întâlni pe Spania duminică, la East Rutherford, New Jersey, cu șansa de a câștiga al patrulea titlu mondial. Pentru Spania, miza este dublă: poate rupe egalitatea cu Italia în privința numărului de trofee și poate cuceri al doilea titlu, după cel din 2010. În finală, Spania intră cu o serie de 37 de meciuri fără înfrângere (30 de victorii și șapte egaluri).
Anglia a deschis scorul prin Anthony Gordon (min. 55), după o fază construită de Morgan Rogers și Declan Rice. Deși a rezistat mai bine de 80 de minute, echipa lui Thomas Tuchel a cedat sub presiunea tot mai mare a Argentinei, care a terminat meciul cu 15 șuturi, față de cinci ale Angliei.
Portarul Jordan Pickford a avut intervenții importante, inclusiv o paradă înainte de minutul 70 și o respingere care a precedat egalarea, însă finalul a fost decis de două faze în care Lionel Messi a fost decisiv la pasă: assist la golul lui Fernandez și o nouă pasă transformată cu capul de Martinez.
Lionel Messi a ajuns la opt goluri și patru pase decisive la acest Mondial și, după cele două assisturi din semifinală, la un record de 12 pase decisive în carieră la Cupa Mondială, conform relatării.
Căpitanul Harry Kane a spus că echipa a încercat să conserve avantajul după 1-0, dar nu a fost suficient la acest nivel.
„Am jucat bine în cea mai mare parte a meciului. După ce am făcut 1-0, am părut că încercăm doar să ținem de rezultat.”
„La acest nivel, nu e suficient… în final, n-a fost de ajuns.”
Anglia nu a mai ajuns într-o finală de Cupă Mondială din 1966. Pentru locul trei, englezii vor juca împotriva Franței sâmbătă, la Miami.
Recomandate
Extinderea operațiunii ucrainene „MoLoChKa” în Marea Neagră riscă să lovească direct fluxurile comerciale ale Rusiei , după ce dronele Kievului au vizat peste noapte 20 de nave rusești, într-o nouă etapă a campaniei maritime, potrivit HotNews . Miza este controlul rutelor de transport din bazinul Mării Negre și al coridorului care leagă Marea Azov de restul traficului maritim, într-un moment în care ambele părți își intensifică atacurile asupra porturilor și navelor. În paralel, Rusia a continuat atacurile asupra regiunii Odesa pentru a cincea zi consecutivă, vizând infrastructură civilă, industrială și portuară, iar un atac cu rachete asupra unei clădiri rezidențiale de șapte etaje a ucis trei persoane și a rănit cel puțin alte trei, potrivit autorităților ucrainene citate în material. De ce contează: presiune pe logistica și exporturile Rusiei Comandantul forțelor ucrainene de drone, Robert „Magyar” Brovdi , a transmis pe Telegram că „acum” operațiunea s-a mutat în Marea Neagră și a susținut că, în această lună, 116 nave au fost lovite în Marea Azov. Publicația notează că este vorba despre o etapă nouă a campaniei ucrainene cu drone maritime, informație preluată și de The Kyiv Independent . Contextul economic este relevant: Marea Azov este descrisă ca o cale navigabilă vitală, folosită ca rută pentru aproximativ un sfert din exporturile de grâne ale Rusiei, iar Strâmtoarea Kerci este singura ieșire maritimă din Marea Azov către Marea Neagră. Efecte deja vizibile: restricții de navigație în Marea Azov Surse citate de Reuters au declarat că atacurile ucrainene au forțat Rusia să restricționeze transportul maritim în Marea Azov, iar restricțiile erau încă în vigoare marți. În același timp, Moscova acuză Kievul că lovește navele și califică aceste atacuri drept „terorism”, prin vocea ministrului de Externe Serghei Lavrov, în timp ce Ministerul Agriculturii din Rusia a recunoscut că exporturile ar putea fi redirecționate către alte rute. Lovituri asupra porturilor ucrainene și impact în lanț asupra exporturilor Kievului Pe partea ucraineană, atacurile rusești asupra porturilor din zona Odesa – care gestionează o parte importantă din cerealele și alte mărfuri ale țării – au consecințe operaționale directe. Kernel, cel mai mare exportator de cereale din Ucraina, și-a suspendat operațiunile în portul Cernomorsk după atacuri, iar un alt atac a avariat un terminal de ulei vegetal din regiunea Odesa, conform informațiilor din material. Ministerul rus al Apărării a susținut că a lovit ținte din porturile Odesa și Chornomorsk și patru nave despre care afirmă că livrau mărfuri pentru forțele ucrainene în porturile Chornomorsk și Dnipro-Buh. Separat, guvernatorul Oleh Kiper a spus că o navă civilă sub pavilionul Insulelor Marshall a fost avariată într-un atac asupra infrastructurii portuare. Ce urmează Din datele prezentate, confruntarea se mută tot mai mult pe axa „porturi–rute comerciale–nave”, cu efecte care depășesc planul militar: restricțiile de navigație și redirecționarea exporturilor pot schimba costurile și timpii de transport, atât pentru Rusia, cât și pentru Ucraina, într-o zonă care rămâne critică pentru comerțul regional cu cereale și produse agricole. [...]
Rusia avertizează că ar trata o forță occidentală post-pace în Ucraina drept „țintă militară legitimă” , o poziționare care ridică miza de securitate pentru statele europene ce discută trimiterea de trupe și complică orice arhitectură de garanții după un eventual acord, potrivit HotNews . Moscova a transmis miercuri că orice forță multinațională desfășurată în Ucraina de aliații Kievului, în cazul unui acord de pace, ar fi „inacceptabilă” și ar fi considerată o amenințare directă la adresa Rusiei, relatează Reuters, citată de publicație. Mesajul vizează explicit statele din așa-numita „Coaliție a Voinței”, care s-au reunit la Paris și și-au reafirmat intenția de a pregăti o astfel de desfășurare după încetarea ostilităților. Linia roșie trasată de Moscova: intervenție străină și escaladare Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova , a spus că trimiterea de contingente militare ale „Coaliției a Voinței” ar echivala, „de facto”, cu o intervenție străină și cu o escaladare a amenințărilor la adresa securității Rusiei. „Repet: acest lucru ar echivala, de facto, cu o intervenție străină și cu o escaladare a amenințărilor la adresa securității Rusiei. Am considera astfel de unități drept ținte militare legitime.” În paralel, aliații occidentali au anunțat că în lunile următoare ar urma să aibă loc exerciții pentru a demonstra capacitatea de acțiune a forței planificate, denumită Forța Multinațională pentru Ucraina (MNF-U). Presiune și pe alte fronturi: Armenia și statele baltice Materialul trece în revistă și alte episoade recente în care Rusia a ridicat tonul față de state din vecinătate sau din spațiul euro-atlantic. În cazul Armeniei, Moscova a acuzat Erevanul că i-a oferit președintelui ucrainean Volodimir Zelenski o „platformă pentru remarci antirusești”, pe fondul răcirii relațiilor dintre cei doi aliați tradiționali. Contextul include tensiunile crescute după recucerirea Nagorno-Karabah de către Azerbaidjan în septembrie 2023, în pofida prezenței forțelor ruse de menținere a păcii. Totodată, este menționat un avertisment al ambasadorului Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia, care a susținut că Moscova ar avea informații despre intenția Ucrainei de a lansa drone militare din Letonia și din alte state baltice, afirmând că apartenența la NATO nu ar proteja aceste țări de represalii. Letonia a respins acuzațiile ca „pură ficțiune” și a convocat șeful interimar al misiunii ruse, formulând un „protest categoric”. SUA, prin ambasadorul adjunct la ONU, Tammy Bruce, au avertizat că ONU „nu este un loc pentru amenințări” împotriva unui membru al Consiliului și au reiterat angajamentele NATO, în condițiile în care articolul 5 prevede apărarea colectivă. De ce contează Prin calificarea explicită a unei eventuale forțe occidentale în Ucraina drept „țintă militară legitimă”, Rusia încearcă să descurajeze din start opțiunile de garantare a securității Ucrainei după un acord și să crească riscul perceput pentru statele europene care ar participa. În același timp, episoadele invocate în articol sugerează o extindere a presiunii politice și diplomatice și către alte capitale, de la Erevan la state membre NATO din regiunea baltică. [...]
SUA își reia blocada navală în Strâmtoarea Hormuz și lansează noi lovituri asupra Iranului , într-o escaladare care ridică riscurile pentru transportul comercial și exporturile energetice din Golf, potrivit The Jerusalem Post . Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a anunțat că a inițiat marți o nouă rundă de lovituri împotriva Iranului, cu obiectivul de a continua degradarea „capabilităților iraniene folosite pentru a ataca transportul comercial în Strâmtoarea Hormuz”. Ulterior, CENTCOM a confirmat că blocada a fost reinstaurată. Lovituri „la periferia Hormuz”, cu evitarea țintelor majore Conform unei surse familiarizate cu operațiunea, citată de publicație, armata americană lovește ținte asociate amenințărilor din zona strâmtorii, dar „evită deliberat” infrastructura majoră, centrele mari de comandă și control și oficiali iranieni de rang înalt. Aceeași sursă a precizat că loviturile sunt concentrate pe: amenințări de-a lungul strâmtorii; sisteme de armament capabile să vizeze nave; „periferia Hormuz”, fără extindere „dincolo de aceasta”, cu excepții rare. În paralel, media de stat iraniană a susținut că un proiectil american ar fi explodat în apropierea unei facilități de apă și electricitate de pe insula Kish. Alte explozii au fost auzite pe insula Qeshm, potrivit agenției Fars, afiliată IRGC, însă cauza lor nu este cunoscută, notează publicația. Efecte regionale: alerte în Kuweit și Bahrain, navă lovită și răniți Pe fondul tensiunilor, forțele armate ale Kuweitului au anunțat că au acționat împotriva unor „ținte aeriene ostile” în spațiul lor aerian, descrise ca amenințări cu rachete și drone. La scurt timp, Ministerul de Interne din Bahrain a comunicat că în țară au sunat sirenele de avertizare. Kuweitul a mai transmis că o navă a marinei sale a fost vizată într-un atac pe care l-a atribuit Iranului, patru militari fiind răniți și aflați în stare stabilă după tratament. Armata kuweitiană a precizat că a detectat și interceptat, în atacurile de marți, o rachetă balistică, cinci rachete de croazieră și 33 de drone, care au vizat mai multe facilități „vitale și civile”, iar resturile au provocat pagube materiale. Blocada: „Nicio navă nu va ieși și nicio navă nu va intra” Cea mai importantă consecință operațională rămâne blocada navală americană asupra Iranului, programată să înceapă la ora 23:00, ora Israelului (23:00 și în România), potrivit unui oficial american citat de publicație: „Nicio navă nu va ieși și nicio navă nu va intra.” Pentru companii, miza imediată este continuitatea rutelor de transport printr-un punct critic pentru comerțul maritim și energie, într-un context în care orice restricție sau incident poate amplifica întârzierile, costurile de asigurare și volatilitatea piețelor. Teheranul amenință exporturile de energie, Washingtonul păstrează canalul diplomatic Gărzile Revoluționare iraniene (IRGC) au transmis, prin media de stat, că atât timp cât „acțiunile rele” ale SUA continuă, „nici măcar o picătură de petrol și gaze” nu va fi exportată din regiune. IRGC a mai afirmat că acțiunile SUA vor întârzia redeschiderea Strâmtorii Hormuz și că atacurile asupra a ceea ce a descris drept facilități americane din Kuweit și Bahrain ar fi fost un răspuns la atacurile SUA asupra Iranului. În același timp, administrația Trump ar continua să semnaleze că negocierile rămân posibile, potrivit unor surse citate de publicație. Donald Trump a declarat marți că a oferit Iranului „o șansă să facă o înțelegere”, dar că „au tras primii”. Un oficial diplomatic citat a susținut că Washingtonul transmite în continuare mesaje către Teheran că există „încă ceva de discutat”, în timp ce loviturile nu ar depăși „o anumită linie”. Reuters a contribuit la acest material, potrivit sursei. [...]
Retragerea completă a trupelor SUA din Irak până la 30 septembrie 2026 mută presiunea de securitate pe autoritățile de la Bagdad , care leagă calendarul plecării de dezarmarea milițiilor pro-iraniene, potrivit Adevărul . Decizia a fost confirmată de președintele american Donald Trump și de premierul irakian Ali al-Zaidi, după o întâlnire la Casa Albă. Anunțul închide o misiune militară americană de peste două decenii în Irak. Ali al-Zaidi a spus că retragerea va fi finalizată până la sfârșitul lunii septembrie, conform unui calendar stabilit anterior de cele două state. Donald Trump a argumentat că Washingtonul nu mai vede necesară menținerea unei prezențe militare în Irak. „Nu considerăm că mai avem nevoie de prezență militară acolo. Suntem acolo pentru a ajuta Irakul dacă are nevoie, dar nu cred că acest lucru va fi necesar.” Retragerea este deja în curs, cu baze predate irakienilor Procesul a început deja, iar în ianuarie militarii americani au părăsit baza Ain al-Assad, descrisă drept una dintre cele mai importante facilități militare utilizate de SUA în Irak, predând controlul forțelor de securitate irakiene. În ultimele luni, efectivele au fost reduse treptat. Din aproximativ 2.500 de militari desfășurați în Irak, o parte au rămas în regiunea autonomă Kurdistan (baza din Erbil), precum și în apropierea aeroportului din Bagdad și în Zona Verde a capitalei, relatează Agerpres . Bagdad condiționează calendarul de dezarmarea milițiilor Guvernul irakian susține că retragerea este corelată cu dezarmarea milițiilor cu influență militară și politică semnificativă, sprijinite de Iran. Potrivit premierului Ali al-Zaidi, procesul ar trebui finalizat până la 30 septembrie, dată după care grupările armate nu ar mai avea dreptul să funcționeze. Miza imediată este capacitatea autorităților irakiene de a impune această dezarmare: cele mai puternice miliții au respins până acum măsura, ceea ce complică tranziția de securitate odată cu plecarea completă a trupelor americane. [...]
Beijingul își intensifică demersurile de a controla succesiunea lui Dalai Lama , într-o mișcare cu implicații de reglementare și politică externă care poate escalada tensiunile diplomatice în Asia și cu SUA, potrivit Adevărul . Pe fondul vârstei de 91 de ani a liderului spiritual tibetan, disputa se concentrează pe cine are autoritatea finală asupra recunoașterii viitoarei reîncarnări: instituția religioasă tibetană sau statul chinez. Dalai Lama (Tenzin Gyatso) a reafirmat anul trecut că succesorul va fi identificat exclusiv prin metode religioase tradiționale, care includ o comisie de căutare, interpretarea textelor sacre, viziuni și semne spirituale, urmate de testarea copiilor selectați prin recunoașterea unor obiecte ale predecesorului. În replică, autoritățile chineze susțin că decizia aparține guvernului central și cer aplicarea metodei „urnei de aur”, un sistem de tragere la sorți introdus în secolul al XVIII-lea de dinastia Qing, dintr-o listă preaprobată de stat. Dalai Lama respinge această procedură, argumentând că ar permite manipularea politică a rezultatului. Riscul unui „dublu” Dalai Lama și precedentul Panchen Lama Observatorii politici citați în material avertizează că ingerința Beijingului ar putea produce doi lideri spirituali concurenți: unul „oficial”, recunoscut de statul chinez, dar respins de comunitatea tibetană, și un altul ales prin metode tradiționale, probabil în afara Chinei. Ca precedent, articolul amintește cazul din 1995, când băiatul recunoscut de Dalai Lama drept Panchen Lama (al doilea lider religios ca importanță în Tibet) a dispărut împreună cu familia sa și a fost înlocuit de autoritățile chineze cu un candidat propriu, fără legitimitate în rândul credincioșilor. Control religios, legislație și presiune externă Miza Beijingului este legată și de consolidarea controlului asupra Tibetului, într-un context în care China urmărește obiective strategice și economice în regiune, inclusiv securitatea frontierelor cu India, transferul de energie produsă în Tibet către provinciile estice industrializate și accesul la minerale considerate critice pentru industria tehnologică. În plan intern, articolul descrie o înăsprire a politicilor de stat după 2014, sub eticheta „sinicizarea religiilor”, care presupune alinierea doctrinelor religioase la ideologia de stat, restricționarea predării limbii tibetane și extinderea supravegherii în masă. În plus, este menționată o nouă lege privind „unitatea etnică”, care ar extinde jurisdicția Chinei la nivel internațional, permițând urmărirea în justiție a persoanelor din afara țării care critică politicile etnice ale Beijingului. Ce tensiuni pot urma Succesiunea riscă să devină un dosar diplomatic major. India, unde se află guvernul tibetan în exil și unde ar putea fi identificat viitorul succesor, ar urma să fie supusă unei presiuni crescute din partea Beijingului, alături de alte state majoritar budiste din regiune (Nepal, Bhutan, Mongolia). În relația cu SUA, materialul notează, citând The Telegraph, că legislația americană ( Tibetan Policy and Support Act ) prevede sancțiuni economice și diplomatice împotriva oficialilor chinezi care intervin direct în numirea liderilor religioși tibetani, ceea ce poate amplifica fricțiunile bilaterale dacă Beijingul încearcă să impună un succesor recunoscut de stat. [...]
China a dus disputa cu SUA în Consiliul de Securitate al ONU , pe fondul acuzațiilor privind embargoul asupra houthi , într-un schimb de replici care adâncește tensiunile diplomatice într-un dosar cu implicații directe pentru securitatea rutelor maritime din Marea Roșie, potrivit Agerpres . Reprezentantul permanent adjunct al Chinei la ONU, Sun Lei, a acuzat marți Statele Unite că au „aruncat Orientul Mijlociu într-o prăpastie” prin lansarea războiului împotriva Iranului, într-o discuție din Consiliul de Securitate despre rebelii houthi din Yemen. El a susținut că Washingtonul poartă „o responsabilitate incontestabilă” pentru situația din Yemen și din Marea Roșie. Diplomatul chinez a afirmat că SUA „obstrucționează eforturile” Consiliului de a pune capăt ostilităților, de a proteja populația din Gaza și de a preveni escaladarea tensiunilor în regiune. În același context, Sun Lei a spus că, „fără autorizația Consiliului de Securitate” și în timp ce negocierile dintre SUA și Iran erau în desfășurare, americanii au lansat atacuri militare împotriva Iranului. Acuzații americane: încălcarea embargoului asupra armelor pentru houthi Declarațiile Chinei au venit după ce ambasadorul SUA la ONU, Mike Waltz, a acuzat Beijingul că a încălcat embargoul asupra armelor impus rebelilor houthi. Waltz a afirmat că „state precum Iranul și, într-o oarecare măsură, companii și entități chineze” au încălcat rezoluția 2216 „fără consecințe reale”. Rezoluția 2216, adoptată de Consiliul de Securitate al ONU în 2015, cere ca houthi să înceteze ostilitățile și să se retragă din teritoriile ocupate în Yemen. Documentul prevede: embargo asupra armelor împotriva grupării și a aliaților acesteia; sancțiuni individuale, inclusiv înghețarea activelor și interdicții de călătorie. Schimb de replici și mesajul Beijingului După un schimb de replici descris ca „aprins”, Sun Lei a reiterat că SUA ar trebui „să își examineze propriile acțiuni”, în loc „să încerce să defăimeze alte țări și să arunce vina asupra lor”. Din informațiile disponibile în material nu reiese dacă reuniunea s-a încheiat cu o decizie sau cu pași concreți în Consiliul de Securitate, însă episodul indică o escaladare a confruntării politice dintre Beijing și Washington pe tema Yemenului, Mării Roșii și a respectării regimului de sancțiuni ONU. [...]
