Știri
Știri din categoria Diverse
Semifinala Argentina–Anglia de la CM 2026 capătă deja tensiune de „derby”, după ce jucătorii și suporterii argentinieni au sărbătorit calificarea provocându-și viitoarea adversară, potrivit news.ro.
Argentina a obținut calificarea în semifinalele Cupei Mondiale după 3-1 cu Elveția, la Kansas City, într-un meci decis în prelungiri. Publicația notează că „Albiceleste” a trecut mai departe „cu multă suferință”, ajutată și de cartonașul roșu primit de Breel Embolo (Rennes), iar golurile din prelungiri au fost marcate de Julian Alvarez și Lautaro Martinez.
În urma rezultatului, Argentina o va întâlni pe Anglia în semifinale, într-un meci programat miercuri seara la Atlanta, cu ora de start 22:00 (ora României), conform informațiilor din articol.
După partidă, Lionel Messi și coechipierii săi au mers pe gazonul stadionului Arrowhead alături de suporteri, unde au cântat scandările obișnuite, dar și una dedicată viitoarei adversare:
„Cine nu sare e englez”
news.ro amintește că rivalitatea sportivă dintre Argentina și Anglia persistă încă de la episodul „mâna” lui Diego Maradona, de la Cupa Mondială din 1986, context care amplifică miza și încărcătura semifinalei de la Atlanta.
Recomandate
Învestirea Guvernului Niculescu pune capăt blocajului politic și deschide etapa deciziilor cu impact economic imediat , în condițiile în care premierul leagă direct cele aproape șase luni de criză de „costuri pentru români”, de la facturi la șomaj, potrivit Digi24 . Luca Niculescu a spus că Executivul își începe activitatea „imediat”, iar prima ședință de Guvern este programată chiar în seara zilei votului. Cabinetul a primit „cu mult peste” pragul de 233 de voturi necesare pentru învestire, iar premierul a mulțumit partidelor și grupurilor parlamentare care au susținut noul Executiv: PSD, PNL, UDMR, minoritățile și parlamentarii care au votat Guvernul. „Este un moment important pentru România, ieșim din șase luni de criză, ne punem imediat pe treabă. Chiar din această seară vom organiza prima ședință de Guvern. Prioritățile sunt cunoscute. România nu mai poate aștepta.” Miza economică: „costuri pentru români” după luni de instabilitate În declarațiile de după vot, Niculescu a încadrat criza politică drept o perioadă cu efecte economice resimțite direct de populație, indicând explicit câteva consecințe. „Încheiem cinci luni și jumătate de criză politică, înseamnă costuri pentru români, pe care le resimt în facturi, creșterea șomajului, situația economică, geopolitică.” Mesajul central al premierului este că România are din nou „un Guvern cu puteri depline”, ceea ce, în logica economică, reduce riscul de amânare a deciziilor și permite reluarea rapidă a activității executive. Ce urmează: prima ședință de Guvern, „chiar în această seară” Premierul a anunțat că noul Executiv va ține prima ședință în aceeași zi cu votul de învestitură. În același timp, Niculescu a descris componența echipei ca fiind mixtă — politicieni, persoane cu experiență și independenți din mai multe medii — și a susținut că vor lucra împreună ca „o echipă”. Articolul Digi24 nu oferă, în fragmentul disponibil, detalii despre măsuri concrete sau un calendar de politici publice; singura certitudine operațională comunicată este începerea imediată a activității guvernamentale prin ședința din această seară. [...]
Nicușor Dan a formalizat instalarea noului Executiv , semnând decretul de numire a Guvernului condus de Luca Niculescu, după votul de încredere din Parlament, potrivit Digi24 . Decizia închide procedural etapa de învestire și permite Guvernului să intre imediat în funcțiune, inclusiv cu primele decizii cu miză economică și bugetară anunțate de premier. Odată cu numirea Cabinetului, președintele a semnat și decretele necesare pentru eliberarea din funcțiile anterioare a două persoane propuse ca miniștri: Sorin Costreie (Educație) și Sebastian-Dănuț Neculăescu (Afaceri Externe). Măsurile sunt parte din pașii administrativi obligatorii pentru preluarea portofoliilor. Schimbări de funcții înainte de preluarea portofoliilor Conform Administrației Prezidențiale, Sebastian-Dănuț Neculăescu a fost rechemat din funcția de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României la NATO și de șef al Delegației Permanente a României la Alianță, fiind propus pentru funcția de ministru al Afacerilor Externe. Valentin-Sorin Costreie a fost eliberat, la cerere, din funcția de consilier prezidențial, începând cu 20 octombrie, după ce a fost propus pentru conducerea Ministerului Educației și Cercetării. În aceeași zi, Nicușor Dan a semnat și decretul de numire a lui Cornel Olendraru în funcția de consilier prezidențial, începând cu 20 octombrie 2026. Votul din Parlament și componența politică a Cabinetului Guvernul condus de Luca Niculescu este format din miniștri PSD și independenți. Cabinetul a primit votul de încredere al Parlamentului cu 280 de voturi „pentru” și 58 „împotrivă”, dintr-un total de 338 de voturi exprimate. Printre portofoliile-cheie pentru economie și buget se regăsesc: Ministerul Finanțelor: Alexandru Nazare (independent) Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului: Daniel Cătălin Zamfir (PSD) Ministerul Energiei: Dumitru Chisăliță (independent) Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: Alexandru Mihai Ghigiu (PSD) Ce urmează: jurământul și prima ședință Ceremonia depunerii jurământului de învestitură este programată marți, de la ora 19:00, la Palatul Cotroceni . Premierul Luca Niculescu a anunțat că prima ședință a Executivului va avea loc tot marți seară, la Palatul Victoria. Învestirea noului Cabinet vine după mai bine de cinci luni de criză politică, iar premierul a spus în Parlament că Guvernul trebuie să înceapă rapid lucrul la prioritățile economice și bugetare ale României. [...]
Uniunea Europeană pregătește o strategie mai dură pentru Arctica , cu măsuri de supraveghere maritimă și protecție a infrastructurii critice, pe fondul temerilor că Rusia și China ar putea transforma noua rută de navigație din Nord într-un „punct de strangulare” pentru comerțul global, potrivit Digi24 . Strategia actualizată urmează să fie prezentată marți și mută accentul UE de la mediu către securitate și control operațional al riscurilor. Planul, descris de șefa diplomației UE, Kaja Kallas , într-un interviu pentru The Times , vizează contracararea eforturilor sino-ruse de a domina Cercul Polar Arctic, în contextul în care retragerea gheții marine face tot mai utilizabilă Ruta Mării Nordului (NSR) de-a lungul teritoriului Rusiei, ca alternativă la traseele tradiționale. Ce include strategia UE: supraveghere, mobilitate militară și protecția cablurilor Potrivit informațiilor prezentate, strategia va include: un centru de supraveghere pentru urmărirea activităților maritime suspecte; sprijin pentru porturi și aeroporturi „de nivel militar”, pentru desfășurarea rapidă a trupelor; un centru pentru monitorizarea și repararea cablurilor submarine de date în caz de sabotaj; un „centru de securitate maritimă”, într-o locație încă nedivulgată, care ar urma să supravegheze „flota ascunsă” a Rusiei și activitățile submarinelor sale. Miza operațională este dublă: pe de o parte, controlul riscurilor de securitate pe o rută comercială emergentă; pe de altă parte, reducerea vulnerabilităților legate de conectivitate (cabluri submarine) într-o zonă în care sabotajul este tratat explicit ca scenariu. De ce contează Ruta Mării Nordului pentru comerț și securitate În material se arată că NSR începe deja să fie folosită de nave comerciale din China și din alte state din Pacific către Europa, iar în lunile de vară călătoriile ar fi „cu cel puțin o treime mai rapide” decât ruta consacrată prin Marea Roșie și Marea Mediterană. În acest context, Kallas susține că UE trebuie să colaboreze cu Statele Unite și Canada pentru a împiedica transformarea rutei într-un punct strategic de blocaj. „Cu astfel de părți interesate, putem împiedica [rivalii noștri] să creeze un nou punct de blocaj [și] să ne asigurăm că această rută rămâne deschisă pentru toată lumea.” Buget și capabilități: spărgătoare de gheață și tehnologii militare pentru Arctica Față de strategia din 2021, axată în principal pe mediu, versiunea actualizată este descrisă ca o declarație de intenție „mult mai marcată” geopolitic. Documentul ar urma să includă: angajamentul de a consolida flota europeană de spărgătoare de gheață; alocarea a 260 de milioane de euro (aprox. 1,3 miliarde lei) pentru tehnologii militare adaptate condițiilor arctice, precum aeronave pentru vreme extremă și senzori cu rază lungă de acțiune. În paralel, capitalele europene sunt îngrijorate că Rusia și China își extind puterea maritimă, inclusiv prin avantajul lor în numărul de spărgătoare de gheață și prin folosirea cercetării polare ca instrument de recunoaștere. Posibilă nuanțare a poziției UE privind forajul în Arctica Kallas „a părut să sugereze” că UE ar putea să-și modereze opoziția față de forajul pentru combustibili fosili în Arctica, pe fondul prețurilor ridicate la petrol și gaze și al riscurilor geopolitice care afectează rutele energetice. „De aceea, desigur, toate țările analizează cu atenție și noile resurse, din care să poată obține această energie. Dar este un echilibru dificil de atins în ceea ce privește protejarea mediului.” Materialul notează și presiunea exercitată asupra Norvegiei (care nu este membră UE, dar este legată economic de piața europeană) în privința exploatării unor rezerve suplimentare. Dependența UE de parteneri și ecoul tensiunilor din jurul Groenlandei UE are o prezență teritorială limitată în Extremul Nord, la zonele nordice ale Finlandei și Suediei, ceea ce o face dependentă de parteneri. În articol sunt menționate recalibrări în relațiile cu: Canada, care negociază un statut de „membru asociat” al UE; Islanda, care a votat împotriva negocierilor de aderare, dar vrea relații economice mai profunde; Norvegia, interesată de o aliniere mai strânsă; Marea Britanie, care oferă o bază pentru misiuni de supraveghere aeriană a Arcticii la RAF Lossiemouth. În același timp, textul amintește că relația transatlantică a fost afectată de disputa legată de Groenlanda, tensiuni care, deși „dezamorsate” printr-un acord, ar fi lăsat urme de durată asupra încrederii dintre aliați. Ce urmează, conform informațiilor din articol: prezentarea, marți, a strategiei actualizate a UE pentru Arctica, care va seta cadrul pentru investiții și coordonare în zona de securitate maritimă, infrastructură critică și capabilități adaptate condițiilor arctice. [...]
DIICOT a declanșat 14 percheziții în Iași într-un dosar care vizează un centru de primire minori, cu acuzații de trafic de minori și droguri , o intervenție cu impact direct asupra funcționării și controlului instituțiilor de protecție a copilului, potrivit Digi24 . Perchezițiile au loc marți, 20 octombrie 2026 , și sunt făcute de procurorii DIICOT – Serviciul Teritorial Iași împreună cu polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Iași. Mandatele vizează domiciliile unor persoane fizice și sediul unui centru de primire minori din județul Iași, într-o cauză ce include acuzații de trafic de minori, deținere de droguri de risc și mare risc pentru consum propriu (fără drept) și trafic de droguri de risc și mare risc. Potrivit DIICOT, ancheta indică faptul că, pe parcursul anului 2026, o minoră de 14 ani, instituționalizată, ar fi fost recrutată și transportată, cu sprijinul altor minore instituționalizate, în locații din localitatea Verșeni și din împrejurimi, unde ar fi fost determinată să întrețină relații sexuale contra cost. Procurorii mai susțin că ar fi existat și alte victime racolate din același centru, în același scop, tot cu sprijinul unor minore instituționalizate. În acest context, „în incinta centrului” ar fi fost introduse cantități de canabis și „substanțe cristaline”, care ar fi fost distribuite pentru consum propriu minorilor instituționalizați, conform comunicării DIICOT. Audierile urmează să se desfășoare la sediul DIICOT – Serviciul Teritorial Iași. În acest stadiu, informațiile prezentate sunt cele comunicate de anchetatori, iar rezultatele perchezițiilor și eventualele măsuri procesuale ulterioare nu sunt detaliate în material. [...]
Circulația pe încă 13 km din A0 Nord va fi deschisă pe 26 octombrie , ceea ce creează o legătură rutieră mai fluidă între marile autostrăzi din jurul Capitalei și reduce presiunea de trafic de pe actuala centură, potrivit Digi24 . Anunțul a fost făcut de Horațiu Cosma , secretar de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, care spune că luni, 26 octombrie, se deschide circulația pe ambele sectoare ale A0 Nord între Afumați, Pantelimon și conexiunea cu Autostrada A2 (spre Constanța). Segmentul are aproximativ 13 km și este împărțit între loturile 3 (Afumați – Pantelimon) și 4 (Pantelimon – Cernica/A2). Impact operațional: conexiuni mai rapide între autostrăzi și ocolirea centurii aglomerate Odată cu deschiderea ambelor loturi, șoferii ar urma să beneficieze de o conexiune continuă pe autostradă între A1, A2, A3 și DN1 la Otopeni, prin sudul, estul și nordul Capitalei, conform declarațiilor oficialului. În termeni practici, deschiderea acestor segmente înseamnă: mai puțină aglomerație pe drumurile din jurul Bucureștiului; legături mai rapide între marile autostrăzi; flexibilitate mai mare pentru transportul de persoane și de marfă; traversarea nordului și estului Capitalei fără dependența de actuala centură, descrisă ca „extrem de aglomerată”. Întârzierea Lotului 3 și solicitarea de penalități Cosma atrage însă atenția că Lotul 3 „trebuia să fie gata cu un an mai devreme” și susține că lucrările „nu au avansat la nivelul așteptărilor”. În acest context, spune că a cerut CNAIR o analiză contractuală și aplicarea penalităților „care se impun” firmelor responsabile de întârziere. Tot el precizează că, pe Lotul 4, lucrările au fost finalizate încă din vară, dar segmentul a rămas nefolosit până la finalizarea sectorului vecin, deoarece nu ar fi fost gândită o descărcare a traficului în DN3. [...]
Ucraina condiționează o pauză de atacuri asupra rafinăriilor rusești de livrări rapide de interceptoare Patriot , pe fondul epuizării stocurilor și al întârzierilor de aprobare din SUA, potrivit Digi24 . Propunerea lui Volodimir Zelenski mizează pe un „troc” cu impact operațional imediat: reducerea presiunii asupra industriei petroliere ruse, în schimbul întăririi apărării aeriene ucrainene într-o perioadă de intensificare a atacurilor. Zelenski a avertizat că Ucraina rămâne fără rachete interceptoare Patriot din lotul furnizat de Statele Unite și a descris ultimul atac nocturn ca incluzând 16 rachete balistice și șase rachete de croazieră. În acest context, liderul de la Kiev spune că ar accepta oprirea, pentru 30 de zile, a loviturilor asupra rafinăriilor rusești, dacă SUA ar furniza în același interval interceptoare Patriot pentru protejarea spațiului aerian ucrainean. „Am putea opri atacurile asupra rafinăriilor de petrol din Rusia timp de 30 de zile, iar în schimb ne-am aștepta ca SUA să ne ajute să ne protejăm spațiul aerian în aceleași 30 de zile (...) prin furnizarea de rachete interceptoare Patriot.” Potrivit lui Zelenski, Washingtonul nu a transmis până acum un semnal că ar fi dispus să accepte această variantă. De ce contează: apărarea aeriană, blocajele de aprobare și riscul pentru infrastructura critică Miza imediată este capacitatea Ucrainei de a respinge rachetele balistice, într-un moment în care atacurile rusești asupra orașelor și infrastructurii energetice se intensifică, înainte de iarnă. Zelenski susține că Pentagonul întârzie livrarea unor rachete deja achiziționate de state europene prin programul PURL (Lista de cerințe prioritare ale Ucrainei) și că un nou pachet ar aștepta aprobarea secretarului american al Apărării, Pete Hegseth. În paralel, aliați europeni care ar vrea să transfere interceptoare din propriile stocuri ar aștepta, la rândul lor, autorizarea SUA. „Rachetele sunt pregătite și ar putea fi deja în Ucraina. Dar, din păcate, aprobarea încă nu a fost acordată.” În același registru, The Washington Post (citat de Digi24) a relatat că administrația Trump nu a autorizat mai multe transferuri planificate de interceptoare Patriot, de fabricație americană, din țări aliate către Ucraina. Context: încercări anterioare de armistițiu energetic și acuzații de decizii politice Zelenski afirmă că Ucraina a propus anterior un armistițiu reciproc privind infrastructura energetică: Kievul ar fi oprit atacurile asupra rafinăriilor rusești dacă Moscova ar fi încetat bombardamentele asupra infrastructurii electrice ucrainene. Potrivit lui, Vladimir Putin ar fi respins propunerea. Liderul ucrainean a mai spus că Ucraina a oprit pentru câteva zile atacurile asupra instalațiilor petroliere rusești, la solicitarea președintelui american Donald Trump, însă Rusia ar fi continuat loviturile asupra infrastructurii energetice ucrainene în acea perioadă. Separat, Zelenski a sugerat că întârzierile și unele restricții neexplicate ar indica o decizie politică de încetinire a sprijinului american, invocând limitări ale serviciilor prin satelit Starlink și Starshield și lipsa unor avertizări timpurii privind lansări de rachete balistice. Administrația Trump a negat că ar fi suspendat schimbul de informații cu Ucraina. Ce urmează Zelenski spune că a discutat situația cu reprezentanții lui Donald Trump duminică, 18 octombrie, și că speră să se întâlnească în zilele următoare, în Norvegia, cu emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner. În lipsa unei decizii rapide privind interceptoarele Patriot, riscul operațional rămâne creșterea vulnerabilității orașelor și a infrastructurii critice ucrainene la atacuri, în timp ce Kievul încearcă să obțină sprijin printr-o formulă de compromis limitată în timp. [...]
