Știri
Știri din categoria Externe
Arabia Saudită este aproape să intre în conflictul împotriva Iranului, potrivit Antena 3 CNN, care relatează despre o înăsprire a poziției aliaților SUA din Golful Persic după atacuri repetate ce le-au afectat economiile și pe fondul riscului ca Teheranul să câștige influență pe termen lung asupra Strâmtorii Ormuz, rută esențială pentru transportul de energie.
În acest context, prințul moștenitor Mohammed bin Salman ar fi hotărât să restabilească „descurajarea” și s-ar apropia de o decizie de a se alătura atacurilor, potrivit unor surse citate de The Washington Post, menționate în material. Textul arată că pașii recenți ai statelor din Golf sprijină capacitatea SUA de a desfășura lovituri aeriene și deschid o nouă presiune asupra finanțelor Iranului, fără ca monarhiile din regiune să fi trecut, deocamdată, la o implicare militară deschisă.
Un element concret prezentat este acordul recent al Arabiei Saudite de a permite forțelor americane să utilizeze baza aeriană King Fahd, în vestul Peninsulei Arabice, potrivit unor persoane familiarizate cu decizia. Regatul anunțase anterior că nu va permite folosirea infrastructurii sau a spațiului aerian pentru atacuri asupra Iranului, însă strategia de a rămâne în afara conflictului ar fi fost subminată de atacuri cu rachete și drone atribuite Iranului asupra unor obiective energetice și asupra capitalei Riad.
În paralel, Emiratele Arabe Unite iau măsuri care vizează active și instituții asociate iranienilor, într-un demers ce poate afecta accesul Teheranului la valută și la rețelele globale de comerț. Potrivit sursei, au fost închise Spitalul Iranian și Clubul Iranian din Dubai, iar autoritățile sanitare din Dubai au confirmat că unitatea medicală nu mai este operațională; guvernul EAU a transmis că anumite instituții legate direct de regimul iranian și de Garda Revoluționară vor fi închise în cadrul unor măsuri țintite. Materialul menționează și că aceste închideri au fost raportate anterior de AFP.
Deși statele din Golf au declarat public că nu vor participa la atacuri asupra Iranului și nu vor permite folosirea spațiului lor aerian, articolul susține că situația din teren este mai nuanțată: imagini verificate de Storyful ar sugera că unele lansări de rachete sol-sol folosite împotriva Iranului au avut loc din Bahrain. Totodată, oficiali americani au declarat că cinci avioane de realimentare ale Forțelor Aeriene SUA au fost lovite și avariate la sol la baza aeriană Prince Sultan din Arabia Saudită, în urma unui atac cu rachete iraniene, iar armata SUA a refuzat să precizeze dacă statele arabe participă la operațiuni, indicând că acestea trebuie să vorbească în nume propriu.
În fundal, miza economică rămâne Strâmtoarea Ormuz: potrivit textului, Iranul ar fi blocat canalul prin atacuri asupra navelor și ar fi sugerat inclusiv taxe de tranzit, în timp ce atacurile asupra infrastructurii energetice din regiune alimentează presiunea asupra liderilor din Golf să răspundă.
Recomandate
Atacurile SUA–Iran pun din nou sub semnul întrebării redeschiderea Strâmtorii Ormuz , un obiectiv declarat al Washingtonului, într-un moment în care negocierile pentru oprirea războiului stagnează, potrivit Agerpres . Armata americană a anunțat că a lansat sâmbătă și duminică un nou val de lovituri „defensive” asupra sudului Iranului, al treilea în ceva mai mult de o săptămână. Țintele au fost sisteme de radar și de control al dronelor în orașul Goruk și pe insula Qeshm, în Strâmtoarea Ormuz, potrivit Comandamentului american pentru Orientul Mijlociu (Centcom), care a comunicat informația pe X. Centcom susține că operațiunile au fost un răspuns la „acțiuni agresive” ale Iranului, inclusiv distrugerea unei drone americane MQ-1 care opera deasupra apelor internaționale. La scurt timp, Gardienii Revoluției iranieni au afirmat că au atacat o bază folosită de armata SUA pentru lovituri asupra teritoriului iranian, fără să precizeze localizarea. Separat, armata din Kuweit a anunțat că s-a confruntat cu un atac cu drone și rachete. Armistițiul din 8 aprilie, din nou contestat Washingtonul și Teheranul s-au acuzat reciproc și joi că au încălcat armistițiul în vigoare din 8 aprilie, după lovituri americane asupra sudului Iranului urmate de un atac asupra Kuweitului. În paralel, informații apărute în presa americană în weekend despre noi exigențe ale Washingtonului față de Teheran au redus așteptările privind un acord rapid, după ce Donald Trump alimentase anterior speranțele unui compromis. Negocierile: propunere de prelungire cu 60 de zile și condiții legate de Ormuz În contextul în care cele două părți păreau să se apropie de un acord, New York Times a relatat sâmbătă că președintele american și-ar fi înăsprit propunerea și ar fi trimis Teheranului o nouă versiune a unui posibil protocol de acord, fără alte detalii. Potrivit Axios, Trump urmărește două priorități: oprirea programului nuclear iranian și reluarea traficului maritim în Strâmtoarea Ormuz. CBS a relatat duminică seară că noua propunere americană ar include: prelungirea armistițiului cu 60 de zile; clauze privind redeschiderea Ormuz; un cadru pentru reluarea negocierilor pe dosarul nuclear. Iranul a transmis că nu va accepta un acord fără garanții privind „drepturile poporului iranian”, prin vocea principalului negociator, Mohammad Bagher Ghalibaf , care este și președintele parlamentului. Teheranul își revendică dreptul la un program nuclear civil și neagă că urmărește arma atomică, în pofida suspiciunilor SUA și ale altor țări. În același timp, Iranul vrea ca dosarul nuclear să fie abordat ulterior, în cazul unui acord, și cere ridicarea imediată a sancțiunilor care îl afectează. [...]
Escaladarea militară SUA–Iran pune din nou presiune pe fluxurile energetice din Strâmtoarea Hormuz , după ce Washingtonul a lovit ținte militare iraniene, iar Kuweitul a raportat tiruri cu drone și rachete, potrivit NPR . În contextul unui armistițiu fragil, Iranul își menține controlul asupra strâmtorii, ceea ce continuă să perturbe aprovizionarea globală cu energie. Atacurile vin după ce Teheranul a doborât în weekend o dronă americană MQ-1 Predator, iar armata SUA spune că a răspuns prin bombardarea unor situri iraniene de radar și control al dronelor. Iranul a recunoscut că a lansat o lovitură de represalii, în timp ce autoritățile din Kuweit au anunțat că au încercat să intercepteze atacuri aeriene asupra teritoriului lor. Ce a lovit SUA și de ce Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a transmis că loviturile au avut loc sâmbătă și duminică, în zona orașului Geruk și pe insula Qeshm. Potrivit armatei americane, operațiunea a vizat apărarea aeriană iraniană, o stație de control la sol și două drone de atac „cu sens unic” (drone kamikaze), considerate o amenințare pentru navele care tranzitează apele regionale. CENTCOM a descris acțiunea drept un răspuns la „acțiuni agresive” ale Iranului, inclusiv doborârea dronei MQ-1, despre care SUA afirmă că opera deasupra apelor internaționale. Armata americană a precizat că nu au existat militari americani răniți. Kuweit: interceptări după tiruri cu drone și rachete Kuweitul a anunțat că, luni dimineață devreme, apărarea sa antiaeriană a deschis focul pentru a intercepta drone și rachete. În paralel, Gardienii Revoluției (forța paramilitară a Iranului) au susținut, într-un comunicat preluat de agenția de stat IRNA, că forțele SUA ar fi vizat un turn de telecomunicații și că Iranul a răspuns cu un atac, fără a preciza explicit locația — formulare care, potrivit relatării, ar putea face trimitere la incidentul din Kuweit. Kuweitul găzduiește U.S. Army Central, comandamentul avansat al armatei americane pentru Orientul Mijlociu, ceea ce ridică miza operațională a oricărei deteriorări a securității în zonă. De ce contează economic: Strâmtoarea Hormuz rămâne punctul critic Schimbul de lovituri are loc pe fondul negocierilor pentru prelungirea unui armistițiu, însă Iranul își menține „strânsoarea” asupra Strâmtorii Hormuz. NPR notează că, înainte de perturbări, prin acest culoar îngust trecea aproximativ o cincime din petrolul și gazele naturale tranzacționate la nivel global, ceea ce explică sensibilitatea imediată a piețelor la orice escaladare. Pe lângă energie, presiunea se extinde și asupra altor lanțuri de aprovizionare: publicația menționează impactul asupra îngrășămintelor chimice și riscurile de penurie alimentară, în condițiile în care regiunea Golfului produce 30% din îngrășămintele chimice tranzacționate la nivel global. Negocieri sub foc și incertitudini Potrivit materialului, SUA și Iranul susțin că negocierile continuă, inclusiv pe tema stocului iranian de uraniu îmbogățit. În weekend, SUA au tras o rachetă în camera motoarelor unei nave cargo sub pavilion Gambia care încerca să spargă blocada porturilor iraniene. Președintele Donald Trump s-a întâlnit vineri cu consilieri, dar, conform relatării, nu a decis încă dacă merge mai departe cu un acord de prelungire a armistițiului și de redeschidere a strâmtorii, iar Iranul a spus că înțelegerea nu este finalizată. Într-o postare de luni dimineață pe Truth Social, Trump s-a declarat optimist în privința discuțiilor, fără să abordeze direct schimburile de foc în desfășurare. [...]
Iranul își reia capacități militare-cheie după loviturile SUA , un semnal că armistițiul rămâne fragil și că riscul de noi întreruperi în Strâmtoarea Hormuz – rută esențială pentru transportul de petrol – nu dispare, potrivit Libertatea . În materialul de tip „livetext”, publicația notează că Iranul a redeschis o parte dintre bazele subterane bombardate de Statele Unite și „are din nou controlul asupra unui arsenal de rachete”, în timp ce Washingtonul și Teheranul au raportat un nou schimb de lovituri, pe fondul stagnării negocierilor. Strâmtoarea Hormuz rămâne miza cu impact economic Potrivit informațiilor prezentate, discuțiile dintre SUA și Iran nu au reușit să producă un acord care să „redeschidă Strâmtoarea Hormuz”, descrisă ca fiind esențială pentru aprovizionarea cu petrol. În acest context, orice deteriorare a situației de securitate menține presiunea pe lanțurile de aprovizionare și pe prețurile energiei, chiar dacă articolul nu oferă estimări sau scenarii de piață. Schimburi de lovituri și acuzații privind încălcarea armistițiului Armata americană a anunțat că a efectuat „atacuri de autoapărare” asupra unor radare și sisteme de control al dronelor iraniene din sudul țării, menționând că acestea au venit ca răspuns la doborârea unei drone americane MQ-1. La rândul său, Ministerul de Externe al Iranului a acuzat că SUA „continuă să încalce armistițiul”, iar purtătorul de cuvânt Esmaeil Baqaei a spus că Teheranul va lua „orice măsuri considerăm necesare pentru a apăra securitatea națională a Iranului”. În paralel, Gărzile Revoluționare iraniene au susținut că au vizat o „bază aeriană de la care a pornit atacul” folosită de armata americană, fără să precizeze locația. Legătura cu frontul din Liban complică negocierile Un alt element care blochează un acord mai larg, conform relatării, este condiționarea pusă de Iran: Teheranul afirmă că un armistițiu în Liban rămâne „o condiție esențială” pentru orice înțelegere care să vizeze încheierea războiului cu SUA. Între timp, Israelul a anunțat reluarea atacurilor asupra suburbiilor sudice ale Beirutului și intenția de a crea o zonă controlată de armată în jurul râului Litani, în timp ce Uniunea Europeană a cerut Israelului să „oprească escaladarea militară” în Liban. Ce urmează, pe baza informațiilor disponibile Din datele prezentate în „livetext” rezultă două direcții imediate: pe de o parte, continuarea schimburilor punctuale de lovituri și a acuzațiilor privind armistițiul; pe de altă parte, presiunea diplomatică legată de Liban, care rămâne o condiție explicită invocată de Iran pentru un acord mai amplu. În lipsa unor detalii despre calendarul negocierilor sau despre parametrii unui posibil acord, evoluția rămâne dificil de anticipat. [...]
Escaladarea dintre SUA și Iran menține riscul de șoc pe rutele energetice , în condițiile în care cele două părți au reluat atacurile reciproce, iar armistițiul fragil și redeschiderea Strâmtorii Ormuz rămân blocate, potrivit Digi24 . Președintele american Donald Trump a transmis luni un mesaj public de calmare, în timp ce tensiunile militare continuau să crească. El a susținut că situația „se va rezolva” și că Teheranul ar fi interesat de un acord, îndemnând populația să „stea liniștită și să se relaxeze”, relatează The Independent, citat de Digi24. „Stați liniștiți și relaxați-vă, totul se va rezolva bine până la urmă - așa se întâmplă întotdeauna!” Atacuri și acuzații, pe fondul armistițiului fragil În paralel cu mesajul de la Washington, Garda Revoluționară Iraniană a anunțat că a vizat o bază aeriană folosită într-un atac american asupra unui turn de telecomunicații de pe Insula Sirik. Tot luni, Kuweitul a raportat că a interceptat rachete. SUA au afirmat că au efectuat în weekend „lovituri de autoapărare” asupra unor site-uri iraniene de control al radarelor și dronelor, ca răspuns la acțiuni „agresive” ale Teheranului. Comandamentul Central al SUA a mai transmis, într-o postare pe X, că Iranul a doborât o dronă americană MQ-1 care opera deasupra apelor internaționale. De ce contează: Strâmtoarea Ormuz rămâne închisă pentru transportul internațional Miza economică imediată este legată de transportul maritim internațional: cele două țări au continuat atacurile în ultima săptămână după ce nu au reușit să semneze un acord pentru prelungirea armistițiului și pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz, un punct-cheie pentru fluxurile de energie și comerț. Pe plan politic, președintele Parlamentului iranian, Mohammed Bagher Ghalibaf, a acuzat SUA de încălcarea armistițiului după schimburile de lovituri din weekend. Într-o postare pe X, el a invocat blocada navală impusă de SUA și „escaladarea crimelor de război” comise de Israel în Liban ca „dovezi” ale nerespectării armistițiului de către SUA. „Fiecare alegere are un preț, iar factura va veni la scadență. Totul se va aranja.” În lipsa unui acord pentru armistițiu și pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz, riscul operațional pentru transportatori și pentru lanțurile de aprovizionare rămâne ridicat, iar orice nou episod de escaladare poate amplifica volatilitatea în piețele de energie. [...]
România duce incidentul dronei din Galați în Consiliul de Securitate ONU , într-o mișcare cu miză de securitate și de reglementare internațională, după ce o dronă de proveniență rusească s-a prăbușit pe un bloc și a explodat, rănind doi civili, potrivit Libertatea . Reuniunea de urgență este programată luni, 1 iunie 2026, la ora 15.00 (ora New York), într-o sesiune specială la care va participa și ministrul afacerilor externe, Oana Țoiu. Ambasadorul României la ONU, Cornel Feruță, a spus că Bucureștiul a declanșat consultări imediat după incident și a cerut convocarea Consiliului de Securitate. „Imediat după incidentul dronei ruseşti care a explodat pe clădirea de apartamente din Galaţi, România a declanşat consultări la ONU şi a solicitat o reuniune a Consiliului de Securitate, în baza articolelor 34 şi 35 din Carta Naţiunilor Unite (...). Solicitarea României a fost sprijinită de parteneri şi aliaţi”, a transmis Cornel Feruță. Ce urmărește România la ONU: activarea mecanismelor din Carta ONU Cererea României se bazează pe articolele 34 și 35 din Carta ONU, care permit Consiliului de Securitate să investigheze situații ce pot pune în pericol pacea și securitatea internațională și dau dreptul statelor membre să sesizeze astfel de cazuri. În argumentația prezentată, Cornel Feruță a indicat că intruziunea dronei și explozia într-o zonă dens populată, cu răniți, reprezintă „încălcări grave” ale Cartei ONU și ale dreptului internațional. Context: incidentul și reacțiile oficiale Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, s-a declarat „alarmat” de incident, potrivit ambasadorului României la ONU, care a amintit și poziția acestuia de condamnare a atacurilor împotriva civililor și infrastructurii civile. Președintele Nicușor Dan a publicat imagini cu fragmente din dronă și inscripțiile de pe acestea și a afirmat că drona este „fără dubiu” de proveniență rusească. El a mai spus că raportul tehnic și concluziile vor fi transmise structurilor specializate ale NATO și Uniunii Europene. „România nu va ignora şi nu va minimaliza niciun incident care pune în pericol viaţa cetăţenilor săi”, a transmis Nicușor Dan. Date tehnice comunicate de MApN Ministerul Apărării a anunțat că, în noaptea de 29 spre 30 mai, o dronă rusească a lovit un bloc din Galați, iar impactul a fost urmat de explozie și incendiu într-un apartament de la etajul 10. După analiza fragmentelor, MApN a indicat că a fost vorba despre o dronă kamikaze Geran-2, de fabricație rusească, cu o încărcătură de luptă de tip High-Explosive de 30 de kilograme, care a explodat la impact. Potrivit ministerului, probele sunt identice cu resturi de drone recuperate anterior în localități precum Ceatalchioi, Galați, Grindu sau Luncavița. Separat, Generali România a anunțat că îl va despăgubi pe proprietarul apartamentului cel mai grav afectat, locuința fiind asigurată printr-o poliță facultativă, iar compania a început procesul de despăgubire. Incidentul este prezentat drept unul dintre cele mai grave episoade produse pe teritoriul României de la începutul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, în condițiile în care drona a lovit o clădire locuită și a rănit civili. [...]
Avertismentul UE privind o posibilă agresiune rusă împinge Europa spre investiții mai rapide în apărare , inclusiv prin reducerea barierelor interne care blochează producția și achizițiile militare, potrivit Știrile Pro TV . Comisarul european pentru Apărare, Andrius Kubilius , spune că Rusia ar putea fi pregătită să atace state membre NATO vecine și că Moscova își construiește rezerve militare pentru un posibil conflict viitor. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației spaniole El Mundo , pe fondul avertismentelor venite din partea serviciilor occidentale de informații. „Ceea ce spun serviciile noastre de informații este că Putin ar putea fi pregătit pentru o agresiune militară împotriva unor state NATO vecine.” De ce contează pentru economie: presiune pe bugete și pe industria de apărare Kubilius susține că producția de armament a Rusiei nu se va opri nici dacă războiul din Ucraina se încheie și că nu tot ce produce Moscova ajunge pe front, o parte fiind direcționată către stocuri strategice. În acest context, comisarul avertizează că Europa s-ar putea confrunta, în viitor, cu „o armată rusă testată în luptă”, inclusiv cu capacități extinse de utilizare a dronelor, în timp ce experiența statelor europene rămâne limitată. „Dacă va veni pacea – și ne dorim asta – producția lor de armament nu se va opri.” Blocajele UE: piață fragmentată, certificări nevalabile și lipsă de contracte Oficialul european argumentează că Uniunea Europeană trebuie să accelereze investițiile în apărare și să își consolideze capacitățile militare, mai ales în condițiile în care Statele Unite își reduc treptat prezența militară pe continent. În același timp, el critică fragmentarea industriei europene de apărare: lipsa unei piețe unice funcționale, certificări și teste care nu sunt recunoscute între state, dificultăți la transferurile intra-UE și plângeri ale industriei legate de absența contractelor și garanțiilor pe termen lung. Kubilius mai atrage atenția asupra limitărilor „producției de vârf” – producție tehnologic avansată, dificil de extins rapid. „Rusia continuă să ne depășească în materie de producție (...) Transferurile în interiorul UE sunt un coșmar.” Ce urmează: mai multă responsabilitate europeană și adaptare la „războiul dronelor” Kubilius afirmă că Washingtonul a transmis deja că europenii trebuie să își asume responsabilitatea principală pentru apărarea convențională a Europei. În acest cadru, el vorbește despre necesitatea unei forțe europene comune de reacție rapidă, care să poată înlocui capacitățile oferite în prezent de armata americană. În paralel, comisarul spune că industria europeană trebuie să se adapteze la realitățile războiului modern, inclusiv la producția de drone ieftine și eficiente, folosite pe scară largă în Ucraina. [...]
