Știri
Știri din categoria Executări silite
Primăria Predeal a început executarea silită pentru o restanță de 280,52 lei, un caz care arată cum procedurile fiscale locale (poprirea) se aplică automat, inclusiv în situații cu vizibilitate publică, potrivit Libertatea.
Președintele României, Nicușor Dan, apare pe lista contribuabililor supuși executării silite prin poprire, după neachitarea la termen a impozitului datorat bugetului local. Informația este relatată de Libertatea, care citează publicația Bună Ziua Brașov.
Restanța fiscală locală este de 280,52 lei și figurează într-un anunț colectiv al Primăriei Orașului Predeal privind actele administrative fiscale emise, document afișat public în a doua jumătate a lunii octombrie 2026. Anunțul vizează peste 160 de persoane fizice și juridice cu restanțe, iar numele lui Nicușor Dan este menționat la poziția 83.
Potrivit informațiilor, restanțele sunt legate de impozitul pentru un teren de 7.460 de metri pătrați deținut de Nicușor Dan în Predeal. Libertatea notează că, în februarie 2026, datoria era compusă din 138,46 lei aferenți anilor precedenți și alte sume restante.
Procedura de executare silită ar fi început în decembrie 2025, când Primăria a emis o somație și un titlu executoriu. Ulterior, adresa de înființare a popririi a fost emisă pe 7 septembrie 2026, iar actele fiscale au fost considerate comunicate pe 5 noiembrie, „în conformitate cu procedura de publicitate”, conform articolului.
Libertatea redă o explicație oferită de Nicușor Dan la începutul anului, în care acesta a vorbit despre terenul din Predeal și despre finanțarea achiziției prin credit.
„Este un teren pe care am plătit 170-180 de mii de euro, banca mi-a dat un credit de 100 de mii de euro. Pentru că banca să-mi dea credit, am făcut un raport de expertiză imobiliară. Am dat mai multe declaraţii de avere şi se vede că din 2007 şi până acum am tot achitat ratele. Am ajuns la 72.000 de euro”.
Tot atunci, el a recunoscut că nu achitase încă impozitul pentru terenul din Predeal și că are restanțe și pentru un autoturism rămas la Făgăraș, mai notează publicația.
Recomandate
Consiliul Județean Timiș introduce plata în rate pentru datorii de aproape 5 milioane lei , mizând pe o recuperare mai bună a restanțelor fără să împingă firmele în blocaj financiar, potrivit Economedia . Măsura vizează debite acumulate către instituție din chirii, concesiuni, redevențe, utilizarea terenurilor și alte obligații bugetare sau contractuale. Plata se va putea face în 12 rate, pe parcursul unui an. Președintele CJ Timiș, Alfred Simonis , a argumentat că, într-un context economic dificil, eșalonarea poate crește șansele de recuperare a banilor, iar administrația ar fi cerut scrisoare de garanție bancară pentru a limita riscurile. Condiții și consecințe pentru debitori Pentru a obține eșalonarea, solicitanții trebuie să îndeplinească mai multe condiții, inclusiv: să dovedească dificultăți financiare temporare; să nu fie în procedura de insolvență (procedură juridică pentru firme care nu își mai pot plăti datoriile); să constituie garanții. Pe durata eșalonării se aplică dobânzi și majorări de întârziere, însă o parte din penalități pot fi suspendate sau anulate dacă datoria este achitată integral, conform graficului. Dacă înțelegerea nu este respectată, eșalonarea își pierde valabilitatea, iar autoritățile pot începe executarea silită pentru recuperarea sumelor restante. Impact bugetar: încasări împărțite pe doi ani CJ Timiș estimează că în acest an va încasa aproximativ jumătate din suma restantă, iar diferența ar urma să intre în cont anul viitor. [...]
Platforma online de licitații a ANAF a ridicat prețurile peste evaluări, în medie cu 15% , un rezultat care schimbă direct eficiența recuperării banilor la buget din executări silite, potrivit unui interviu acordat de Mironel Panțuroiu, secretar general adjunct al ANAF, pentru Mediafax . În primele aproape două luni și jumătate de funcționare, platforma a atras 2,4 milioane de utilizatori unici și peste 80 de milioane de vizualizări. Ce înseamnă „15% peste raportul de evaluare” pentru încasările statului Panțuroiu spune că, deși doar aproximativ 3% dintre bunurile urcate au fost vândute până acum, elementul „fără precedent” este că licitațiile au împins prețurile finale peste valorile din rapoartele de evaluare. În medie, prețurile de adjudecare au fost cu 15% mai mari decât evaluarea, iar un record menționat în interviu este un teren din Cluj, licitat cu 207% peste valoarea estimată inițial. Încasările raportate la buget după lansarea platformei depășesc 20 de milioane de lei, sumă despre care oficialul ANAF afirmă că a ajuns în trezoreria statului. Volum, vânzări și ce se caută pe platformă Conform datelor prezentate în interviu, pe platformă sunt încărcate peste 5.500 de bunuri, iar peste 160 au fost vândute. Categoriile care au generat cele mai multe vânzări includ: loturi de teren (intravilan și extravilan); ceasuri de lux; autoturisme, apartamente și case; echipamente tehnologice, electronice și medicale. Platforma este disponibilă la eLicitații ANAF . Cazul Vanghelie și mecanismul plății în rate O parte relevantă din încasări este legată de bunurile lui Marian Vanghelie . Potrivit lui Panțuroiu, din cele 20 de milioane de lei ajunse la buget, aproximativ 3 milioane de lei provin din valorificarea a două apartamente ale acestuia, executat silit de ANAF. Detaliile oferite în interviu: un apartament listat la 1,66 milioane de lei a fost vândut cu 2,15 milioane de lei, din care 400.000 de lei urmează să fie plătiți în rate; al doilea apartament a fost scos la licitație la 1,47 milioane de lei și adjudecat la 1,77 milioane de lei (o creștere de 20%). Panțuroiu explică și procedura: pentru înscrierea la licitație se depune o garanție de 10% din prețul de evaluare, iar după închiderea licitației există un termen de cinci zile pentru plata diferenței. Codul de procedură fiscală permite și plata în 12 sau 24 de luni, cu o structură descrisă de oficial (avans 10%, apoi 40%, iar restul de 50% în rate). ANAF vrea să scurteze termenele, ca să accelereze încasările Pentru a grăbi valorificarea bunurilor, ANAF are „pe circuitul de avizare” un ordin prin care ar urma să reducă termenul de publicitate de la 30 la 15 zile, urmând ca propunerea să fie pusă în transparență decizională și trimisă la Ministerul Finanțelor pentru aviz conform, potrivit lui Panțuroiu. În interviu sunt descrise și duratele licitațiilor în funcție de valoarea bunului: până la 20.000 lei: 5 zile; până la 50.000 lei: 7 zile; peste 50.000 lei: 10 zile. Urmează un val de bunuri de la CFR Marfă ANAF se pregătește să încarce în platformă peste 23.000 de bunuri provenite de la CFR Marfă, companie despre care Panțuroiu afirmă că are o datorie la ANAF de aproximativ 1,3 miliarde de lei. Oficialul spune că bunurile sunt răspândite în toată țara și că procedura de identificare și încărcare este în derulare. Discuția despre funcționarea tehnică a platformei În contextul unor sesizări primite de redacția Mediafax privind posibile întreruperi în momente decisive ale licitațiilor, Panțuroiu afirmă că platforma „nu a clacat niciodată” în perioada de funcționare. În material este inclus și un punct de vedere al companiei Zitec, dezvoltatorul platformei, care susține că a analizat jurnalele de sistem și că platforma a avut „uptime 100%” în intervalul vizat (textul publicat este însă trunchiat în extrasul furnizat). [...]
ANAF a încasat peste 64,58 miliarde lei prin executări silite în 2023–2025 , pe fondul unui volum în creștere al somațiilor transmise contribuabililor, potrivit datelor obținute de Agerpres . Din perspectivă operațională, cifrele indică o intensificare a instrumentelor de colectare, în paralel cu un stoc de arierate recuperabile care rămâne ridicat. ANAF arată că a folosit măsuri de executare silită pentru recuperarea creanțelor fiscale de la debitori persoane fizice și juridice, în baza procedurilor din Codul de procedură fiscală . Încasări în creștere de la an la an Sumele încasate prin executare silită au urcat pe parcursul celor trei ani analizați: 2023: peste 15,78 miliarde lei 2024: peste 21,53 miliarde lei 2025: peste 27,27 miliarde lei Totalul cumulat depășește 64,58 miliarde lei în perioada 2023–2025. Presiune mai mare pe debitori: aproape 9 milioane de somații în trei ani Pentru recuperarea creanțelor fiscale, ANAF a comunicat: 2.697.173 somații în 2023 2.986.765 somații în 2024 3.236.435 somații în 2025 Instituția precizează că datele sunt centralizate pe criterii care urmăresc consolidarea capacității de colectare și monitorizarea recuperării creanțelor, în funcție de competențele structurilor fiscale. Arieratele recuperabile: vârf în 2024, ușoară scădere în 2025 La final de an, volumul arieratelor recuperabile a evoluat astfel: 31 decembrie 2023: peste 34,59 miliarde lei peste 30,62 miliarde lei persoane juridice peste 3,96 miliarde lei persoane fizice finele anului 2024: peste 37,53 miliarde lei 31 decembrie 2025: peste 36,24 miliarde lei ANAF afirmă că monitorizează permanent volumul arieratelor pentru a colecta „un nivel cât mai ridicat” de resurse, prin procedurile de recuperare prevăzute de legislație. Contestații în instanță și motive de anulare/suspendare În perioada analizată, la nivelul direcțiilor regionale ale finanțelor publice au fost contestate în instanță 21.036 de executări silite, iar instanțele au admis 3.196 de contestații. Potrivit ANAF, motivele de anulare sau suspendare au inclus, între altele: prescripția dreptului de a cere executarea silită, anularea titlurilor de creanță, erori procedurale, comunicarea nelegală a actelor de executare și stingerea obligațiilor fiscale (prin plată, compensare sau facilități fiscale). Insolvența suspendă executarea; recuperarea penală, în scădere ANAF precizează că, pentru contribuabilii aflați sub incidența Legii nr. 85/2014 (prevenirea insolvenței și insolvența), executarea silită se suspendă odată cu deschiderea procedurii de insolvență. Separat, pentru creanțele provenite din infracțiuni (prejudicii materiale, sume confiscate, amenzi, cheltuieli judiciare), Direcția Generală Executări Silite Cazuri Speciale indică un trend descendent al sumelor recuperate: 2023: 205,69 milioane lei 2024: 184,83 milioane lei 2025: 150,41 milioane lei Instituția menționează drept obstacol faptul că bunurile indisponibilizate în cursul urmăririi penale nu acoperă întotdeauna integral creanțele, iar recuperarea depinde de existența bunurilor valorificabile și de interesul cumpărătorilor. Ce se schimbă: licitații online și propuneri de modificări legislative Pentru creșterea gradului de recuperare și a veniturilor din valorificarea bunurilor intrate în proprietatea privată a statului, ANAF și Ministerul Finanțelor au dezvoltat prin PNRR platforma digitală „eLicitațiiANAF”, disponibilă din 30 martie 2026, care mută online licitațiile pentru bunurile sechestrate în materie fiscală și penală. Totodată, ANAF a înaintat propuneri de modificare a Codului de procedură fiscală și a Legii insolvenței, cu obiectivul de a îmbunătăți procedurile de executare silită și de a le corela cu legislația europeană și cu procedurile de insolvență. [...]
ANAF a încasat peste 64,5 miliarde lei din executări silite în 2023–2025 , pe fondul intensificării acțiunilor de recuperare și al unui volum ridicat de restanțe la buget, potrivit datelor transmise de instituție și citate de Economica . În termeni operaționali, Fiscul a crescut numărul somațiilor comunicate de la 2.697.173 în 2023 la 2.986.765 în 2024 și 3.236.435 în 2025, în cadrul procedurilor de recuperare a creanțelor fiscale de la persoane fizice și juridice. ANAF arată că datele sunt centralizate pe criterii care vizează consolidarea capacității de colectare și monitorizarea recuperării, în funcție de competențele structurilor fiscale. Încasări în creștere, an de an Sumele recuperate prin măsuri de executare silită au urcat în fiecare an din intervalul analizat: peste 15,78 miliarde lei în 2023; peste 21,53 miliarde lei în 2024; peste 27,27 miliarde lei în 2025. Instituția precizează că, pentru contribuabilii care intră sub incidența Legii nr. 85/2014 (prevenirea insolvenței și insolvența), executarea silită se suspendă odată cu deschiderea procedurii de insolvență. Restanțele recuperabile rămân la niveluri ridicate La final de 2023, volumul arieratelor recuperabile era de peste 34,59 miliarde lei, din care peste 30,62 miliarde lei reprezentau obligații ale persoanelor juridice și peste 3,96 miliarde lei ale persoanelor fizice. La finele lui 2024, arieratele recuperabile au crescut la peste 37,53 miliarde lei, iar la 31 decembrie 2025 au coborât la peste 36,24 miliarde lei. ANAF spune că analizează și monitorizează permanent volumul arieratelor datorate la bugetele administrate, cu obiectivul de a colecta „un nivel cât mai ridicat de resurse” prin procedurile prevăzute de Codul de procedură fiscală. Contestații în instanță și principalele motive de anulare/suspendare În perioada analizată, la nivelul direcțiilor regionale ale finanțelor publice au fost contestate în instanță 21.036 de executări silite, iar instanțele au admis 3.196 de contestații formulate de contribuabili. Motivele invocate pentru anularea sau suspendarea executărilor au inclus, potrivit ANAF: prescripția dreptului de a cere executarea silită, anularea titlurilor de creanță, erori procedurale, comunicarea nelegală a actelor de executare, precum și stingerea obligațiilor fiscale prin plată, compensare sau facilități fiscale. Recuperarea din dosare penale, în scădere; digitalizarea licitațiilor Pentru creanțele provenite din săvârșirea de infracțiuni (prejudicii materiale, sume confiscate, amenzi, cheltuieli judiciare), datele Direcției Generale Executări Silite Cazuri Speciale indică un trend descendent: 205,69 milioane lei în 2023, 184,83 milioane lei în 2024 și 150,41 milioane lei în 2025. ANAF indică drept obstacol major faptul că bunurile indisponibilizate în cursul urmăririi penale nu acoperă întotdeauna integral creanțele, iar recuperarea depinde de existența bunurilor valorificabile și de interesul cumpărătorilor. Pe zona de eficientizare, ANAF și Ministerul Finanțelor au dezvoltat prin PNRR platforma digitală „eLicitațiiANAF”, disponibilă din 30 martie 2026, pentru organizarea online a licitațiilor bunurilor sechestrate în materie fiscală și penală, înlocuind procedurile derulate anterior la sediile organelor fiscale. Instituția mai arată că a înaintat propuneri de modificare a Codului de procedură fiscală și a Legii insolvenței, pentru îmbunătățirea procedurilor de executare silită și corelarea cu legislația europeană și cu procedurile de insolvență. [...]
De la 1 iulie 2026, accesul la insolvența personală devine mai greu, prin praguri de datorii mai mari. Potrivit Digi24 , majorarea salariului minim brut ridică automat nivelurile de datorii cerute de Legea nr. 151/2015 pentru deschiderea procedurilor de insolvență ale persoanelor fizice, ceea ce înseamnă că debitorii trebuie să aibă restanțe mai mari ca să poată cere protecție legală. Pragurile cresc atât pentru procedura pe bază de plan de rambursare, cât și pentru insolvența prin lichidare de active, unde nivelul minim al datoriilor este echivalentul a 15 salarii minime brute. De la 1 iulie 2026, acest prag urcă la 64.875 lei , de la 60.750 lei în prezent. În paralel, pentru procedura simplificată (destinată persoanelor cu datorii reduse și fără bunuri sau venituri executabile), plafonul maxim al datoriilor – stabilit la echivalentul a 10 salarii minime brute – crește la 43.250 lei , de la 40.500 lei . Ce înseamnă practic pentru debitorii cu restanțe Consecința imediată este că, după 1 iulie, o parte dintre persoanele aflate în dificultate financiară ar putea să nu mai îndeplinească pragurile cerute de lege pentru a intra în insolvență personală, dacă datoriile lor rămân sub noile niveluri. Cu alte cuvinte, „biletul de intrare” în procedură se scumpește odată cu salariul minim. Ce oferă insolvența personală, conform ANPC ANPC descrie insolvența persoanelor fizice ca mecanism legal de protecție pentru cei care nu își mai pot achita datoriile, fie prin restructurare, fie prin ștergerea unei părți din obligații, în condițiile legii. Printre efectele posibile ale procedurii se numără: suspendarea executărilor silite; suspendarea acumulării dobânzilor și penalităților; restructurarea datoriilor; ștergerea unei părți a obligațiilor financiare la final, în anumite condiții. Legea prevede trei forme: plan de rambursare, lichidare de active și procedura simplificată. Reguli și pași administrativi: notificare și documente Pentru deschiderea procedurii, persoanele fizice trebuie să își notifice creditorii cu cel puțin 30 de zile înainte de depunerea cererii. Lista de documente menționată include, între altele, acte privind veniturile, situația profesională, dovezi ale veniturilor din ultimii trei ani, estimări pentru următorii trei ani, documente fiscale, cazier judiciar și fiscal, raportul de la Biroul de Credit și, unde este cazul, propunerea de plan de rambursare. Context de reglementare: „nivelul de trai rezonabil”, actualizat în 2026 Separat de pragurile de datorii, Comisia de Insolvență la Nivel Central a aprobat în martie 2026 noi criterii pentru stabilirea „nivelului de trai rezonabil”, prin Decizia nr. 13/2026 , publicată în Monitorul Oficial la 7 aprilie 2026. Documentul prevede actualizarea valorii coșului minim lunar de consum cu rata inflației și stabilește criterii pentru calcularea cheltuielilor necesare traiului zilnic (hrană, locuință și utilități, cheltuieli medicale, educație, transport și alte nevoi esențiale). [...]
Cererea pentru insolvență personală accelerează în 2026 , iar numărul dosarelor ar putea ajunge la final de an de trei ori peste nivelul din 2025, pe fondul unui salt puternic al solicitărilor încă din primele patru luni, potrivit Economedia , care citează declarațiile lui Mihai Silviu Stejar (ANPC). În primele patru luni din 2026 au fost înregistrate 124 de cereri, față de 57 în perioada similară din 2025. În același timp, în doar patru luni s-a depășit jumătate din totalul cererilor din 2025, când au fost 226, a spus Stejar, șef birou în Direcția de Insolvență a Persoanelor Fizice din cadrul ANPC, la o dezbatere organizată de Financial Intelligence. Ce arată datele ANPC despre volum și tipul dosarelor La nivel național, până în prezent au fost înregistrate 848 de cereri. Din acestea, 387 sunt dosare active, în diverse stadii de instrumentare, împărțite astfel: 354 dosare în procedura pe bază de plan de rambursare; 30 dosare în procedura simplificată de insolvență; 3 dosare în post-procedura judiciară de insolvență. Stejar a mai arătat că, de la intrarea în vigoare a legii insolvenței persoanelor fizice (1 ianuarie 2018), numărul cererilor a crescut anual cu aproximativ 50, însă 2026 „a depășit toate așteptările”. Filtrul „debitorului de bună-credință” și problema probelor Oficialul ANPC a susținut că procedurile se adresează doar debitorilor de bună-credință, dar că în majoritatea cazurilor cei care solicită insolvența nu se încadrează, ajungând în incapacitate de plată „din culpă proprie”, după asumarea unor obligații excesive raportate la situația patrimonială. În acest context, Stejar a dat două exemple din 2026, depuse la Comisia de Insolvență București , în care solicitanții nu au putut susține cu documente motivele invocate (un împrumut de peste 100.000 de lei pentru renovare după o infestare cu ploșnițe, respectiv un împrumut de aproape 300.000 de lei pentru investiții la bursă, cu imposibilitatea de a dovedi situația banilor). Mesajul central: debitorii trebuie să poată proba scopul creditelor și cauzele incapacității de plată. Potrivit lui Stejar, debitorii care se prezintă la direcția de insolvență au, în medie, aproximativ 20 de credite. Tot el a declarat că în 2026 este posibil să fie înregistrat de trei ori numărul de dosare din 2025. [...]
