Știri
Știri din categoria Executări silite
De la 1 iulie 2026, accesul la insolvența personală devine mai greu, prin praguri de datorii mai mari. Potrivit Digi24, majorarea salariului minim brut ridică automat nivelurile de datorii cerute de Legea nr. 151/2015 pentru deschiderea procedurilor de insolvență ale persoanelor fizice, ceea ce înseamnă că debitorii trebuie să aibă restanțe mai mari ca să poată cere protecție legală.
Pragurile cresc atât pentru procedura pe bază de plan de rambursare, cât și pentru insolvența prin lichidare de active, unde nivelul minim al datoriilor este echivalentul a 15 salarii minime brute. De la 1 iulie 2026, acest prag urcă la 64.875 lei, de la 60.750 lei în prezent.
În paralel, pentru procedura simplificată (destinată persoanelor cu datorii reduse și fără bunuri sau venituri executabile), plafonul maxim al datoriilor – stabilit la echivalentul a 10 salarii minime brute – crește la 43.250 lei, de la 40.500 lei.
Consecința imediată este că, după 1 iulie, o parte dintre persoanele aflate în dificultate financiară ar putea să nu mai îndeplinească pragurile cerute de lege pentru a intra în insolvență personală, dacă datoriile lor rămân sub noile niveluri. Cu alte cuvinte, „biletul de intrare” în procedură se scumpește odată cu salariul minim.
ANPC descrie insolvența persoanelor fizice ca mecanism legal de protecție pentru cei care nu își mai pot achita datoriile, fie prin restructurare, fie prin ștergerea unei părți din obligații, în condițiile legii. Printre efectele posibile ale procedurii se numără:
Legea prevede trei forme: plan de rambursare, lichidare de active și procedura simplificată.
Pentru deschiderea procedurii, persoanele fizice trebuie să își notifice creditorii cu cel puțin 30 de zile înainte de depunerea cererii. Lista de documente menționată include, între altele, acte privind veniturile, situația profesională, dovezi ale veniturilor din ultimii trei ani, estimări pentru următorii trei ani, documente fiscale, cazier judiciar și fiscal, raportul de la Biroul de Credit și, unde este cazul, propunerea de plan de rambursare.
Separat de pragurile de datorii, Comisia de Insolvență la Nivel Central a aprobat în martie 2026 noi criterii pentru stabilirea „nivelului de trai rezonabil”, prin Decizia nr. 13/2026, publicată în Monitorul Oficial la 7 aprilie 2026. Documentul prevede actualizarea valorii coșului minim lunar de consum cu rata inflației și stabilește criterii pentru calcularea cheltuielilor necesare traiului zilnic (hrană, locuință și utilități, cheltuieli medicale, educație, transport și alte nevoi esențiale).
Recomandate
ANPC spune că insolvența persoanelor fizice poate duce la restructurarea sau chiar ștergerea datoriilor în anumite condiții, potrivit AGERPRES , care citează Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor. Informația vizează procedura de insolvență reglementată de Legea nr. 151/2015, destinată persoanelor fizice aflate în dificultate financiară. ANPC indică faptul că mecanismul legal poate oferi debitorilor o cale de redresare, prin reorganizarea obligațiilor de plată sau, în anumite situații, prin ștergerea datoriilor. „Persoanele fizice aflate în dificultate financiară pot apela la procedura de insolvență reglementată de Legea nr. 151/2015 , care oferă posibilitatea restructurării sau ștergerii datoriilor și suspendării executărilor silite, informează Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC).” Un element cu impact direct pentru cei vizați este posibilitatea suspendării executărilor silite pe durata procedurii, ceea ce poate opri temporar măsurile de recuperare forțată (de exemplu, popriri sau valorificări de bunuri), în condițiile prevăzute de lege. Articolul integral AGERPRES este disponibil doar abonaților, astfel că detaliile privind condițiile concrete și pașii procedurali nu sunt prezentate în materialul accesibil public. În forma publicată, mesajul ANPC rămâne unul de informare generală despre existența cadrului legal și efectele posibile ale procedurii pentru debitorii persoane fizice. [...]
Cererea pentru insolvență personală accelerează în 2026 , iar numărul dosarelor ar putea ajunge la final de an de trei ori peste nivelul din 2025, pe fondul unui salt puternic al solicitărilor încă din primele patru luni, potrivit Economedia , care citează declarațiile lui Mihai Silviu Stejar (ANPC). În primele patru luni din 2026 au fost înregistrate 124 de cereri, față de 57 în perioada similară din 2025. În același timp, în doar patru luni s-a depășit jumătate din totalul cererilor din 2025, când au fost 226, a spus Stejar, șef birou în Direcția de Insolvență a Persoanelor Fizice din cadrul ANPC, la o dezbatere organizată de Financial Intelligence. Ce arată datele ANPC despre volum și tipul dosarelor La nivel național, până în prezent au fost înregistrate 848 de cereri. Din acestea, 387 sunt dosare active, în diverse stadii de instrumentare, împărțite astfel: 354 dosare în procedura pe bază de plan de rambursare; 30 dosare în procedura simplificată de insolvență; 3 dosare în post-procedura judiciară de insolvență. Stejar a mai arătat că, de la intrarea în vigoare a legii insolvenței persoanelor fizice (1 ianuarie 2018), numărul cererilor a crescut anual cu aproximativ 50, însă 2026 „a depășit toate așteptările”. Filtrul „debitorului de bună-credință” și problema probelor Oficialul ANPC a susținut că procedurile se adresează doar debitorilor de bună-credință, dar că în majoritatea cazurilor cei care solicită insolvența nu se încadrează, ajungând în incapacitate de plată „din culpă proprie”, după asumarea unor obligații excesive raportate la situația patrimonială. În acest context, Stejar a dat două exemple din 2026, depuse la Comisia de Insolvență București , în care solicitanții nu au putut susține cu documente motivele invocate (un împrumut de peste 100.000 de lei pentru renovare după o infestare cu ploșnițe, respectiv un împrumut de aproape 300.000 de lei pentru investiții la bursă, cu imposibilitatea de a dovedi situația banilor). Mesajul central: debitorii trebuie să poată proba scopul creditelor și cauzele incapacității de plată. Potrivit lui Stejar, debitorii care se prezintă la direcția de insolvență au, în medie, aproximativ 20 de credite. Tot el a declarat că în 2026 este posibil să fie înregistrat de trei ori numărul de dosare din 2025. [...]
Consiliul Județean Timiș introduce plata în rate pentru datorii de aproape 5 milioane lei , mizând pe o recuperare mai bună a restanțelor fără să împingă firmele în blocaj financiar, potrivit Economedia . Măsura vizează debite acumulate către instituție din chirii, concesiuni, redevențe, utilizarea terenurilor și alte obligații bugetare sau contractuale. Plata se va putea face în 12 rate, pe parcursul unui an. Președintele CJ Timiș, Alfred Simonis , a argumentat că, într-un context economic dificil, eșalonarea poate crește șansele de recuperare a banilor, iar administrația ar fi cerut scrisoare de garanție bancară pentru a limita riscurile. Condiții și consecințe pentru debitori Pentru a obține eșalonarea, solicitanții trebuie să îndeplinească mai multe condiții, inclusiv: să dovedească dificultăți financiare temporare; să nu fie în procedura de insolvență (procedură juridică pentru firme care nu își mai pot plăti datoriile); să constituie garanții. Pe durata eșalonării se aplică dobânzi și majorări de întârziere, însă o parte din penalități pot fi suspendate sau anulate dacă datoria este achitată integral, conform graficului. Dacă înțelegerea nu este respectată, eșalonarea își pierde valabilitatea, iar autoritățile pot începe executarea silită pentru recuperarea sumelor restante. Impact bugetar: încasări împărțite pe doi ani CJ Timiș estimează că în acest an va încasa aproximativ jumătate din suma restantă, iar diferența ar urma să intre în cont anul viitor. [...]
Restanțele firmelor la stat au urcat la 77,8 miliarde lei la final de 2025 , potrivit Profit.ro , după 76,7 miliarde lei în trimestrul III din 2025. În același timp, 45.108 firme figurează cu datorii restante la bugetul de stat, cu o prezență puternică în construcții și comerț, două sectoare care concentrează și cele mai mari sume restante. Datele, provenite din platforma de analiză financiară RisCo.ro , arată că peste trei sferturi din totalul restanțelor sunt obligații către bugetul de stat, care ajung la 58,5 miliarde lei în T4/2025. Din această componentă, 1,65 miliarde lei sunt datorii contestate, ceea ce indică existența unor litigii fiscale în derulare. Restul restanțelor se împarte între bugetul asigurărilor sociale (14,4 miliarde lei), bugetul de sănătate (peste 4,4 miliarde lei) și bugetul asigurărilor pentru șomaj (509 milioane lei). Concentrarea teritorială rămâne pronunțată în București, care cumulează 30,9 miliarde lei, adică aproape 40% din totalul național, cu 17.917 firme restante în T4/2025. Următoarele județe ca nivel al datoriilor sunt Ilfov (7,3 miliarde lei), Constanța (3,5 miliarde lei) și Timiș (2,7 miliarde lei), iar Sibiu, Buzău și Hunedoara depășesc fiecare pragul de 2 miliarde lei. La polul opus, Covasna, Vâlcea și Sălaj au datorii sub 200 milioane lei. Punctul de presiune din economie se vede însă mai clar în structura pe activități, unde construcțiile și comerțul domină atât ca volum al restanțelor, cât și ca număr de companii restante. Lucrările de construcții rămân principala sursă de datorii la stat: construcțiile de clădiri rezidențiale și nerezidențiale au cumulat 5,3 miliarde lei în T4/2025 și reprezintă, totodată, domeniul cu cele mai multe firme restante, 5.992. În comerț, cele mai mari restanțe sunt înregistrate la comerțul cu ridicata al produselor alimentare, băuturilor și tutunului, cu datorii de 4,5 miliarde lei, urmat de comerțul cu ridicata specializat al altor produse, cu 2,8 miliarde lei. În tabloul general apar și alte domenii cu restanțe ridicate, precum industria chimică (2,3 miliarde lei) și transportul rutier de mărfuri (1,7 miliarde lei), însă construcțiile și comerțul rămân nucleul datoriei fiscale, atât prin sumele acumulate, cât și prin numărul mare de firme care figurează cu restanțe. [...]
ANAF anunță intensificarea controalelor asupra achizițiilor de autoturisme de lux, în urma identificării unor discrepanțe majore între veniturile declarate și valoarea vehiculelor cumpărate , informează Economica.net . Direcția Generală Antifraudă Fiscală (DGAF) a analizat 66 de cazuri și a descoperit riscuri fiscale ridicate, generate de folosirea unor fonduri fără caracter fiscalizat, plăți în numerar peste plafonul legal și lipsa justificării legale a surselor financiare utilizate. Printre cazurile investigate, autoritățile fiscale au identificat următoarele situații: Achiziționarea unui BMW 740D xDrive , în valoare de circa 100.000 euro, achitat integral în numerar , fără documente justificative; Tranzacționarea unui Porsche Panamera , cu o valoare anterioară de 609.150 lei, subevaluat și plătit în numerar din surse nejustificate; Cumpărarea unui BMW M4 Competition M xDrive , în valoare de 546.951 lei, fără o justificare credibilă a resurselor financiare; Achiziționarea unui BMW X6 xDrive , în valoare de 428.460 lei, în cadrul unei tranzacții fără trasabilitatea sumelor folosite. În toate aceste cazuri, DGAF a început procedurile legale de stabilire a obligațiilor fiscale aferente veniturilor nejustificate și a aplicat măsuri asigurătorii, inclusiv sechestru asupra autoturismelor implicate, pentru recuperarea creanțelor bugetare. Într-un caz separat, autoritățile au sprijinit executarea silită a unei datorii fiscale prin sechestrarea unui BMW 740 , evaluat la 762.300 lei. Această măsură a fost luată pentru acoperirea unor datorii restante către bugetul general consolidat. Având în vedere amploarea fenomenului, ANAF anunță că va extinde aceste controale asupra unor noi tipologii de tranzacții suspecte, consolidând lupta împotriva utilizării fondurilor ilicite și evaziunii fiscale. Autoritățile subliniază că respectarea disciplinei financiare și fiscalizarea corectă a veniturilor reprezintă condiții esențiale pentru un tratament echitabil al tuturor contribuabililor. [...]
