Știri
Știri din categoria Educație
Ministerul Educației începe plata diferențelor salariale restante către personalul din învățământul preuniversitar, potrivit Mediafax, care citează un anunț al instituției bazat pe un ordin emis în februarie 2026.
Ministerul Educației și Cercetării precizează că plățile vizează diferențe salariale și dobânzi stabilite prin hotărâri judecătorești definitive, în cazuri în care salariile au fost tăiate, înghețate sau calculate neuniform, inclusiv prin neacordarea la timp a unor sporuri ori acordarea lor incorectă.
Instituția arată că, în februarie 2026, au fost achitate tranșele aferente anului de plată 2025, în valoare totală de aproximativ 244 de milioane de lei.
Începând cu salariile aferente lunii martie, autoritățile au demarat plata tranșelor corespunzătoare anului 2026, proces care, potrivit ministerului, urmează să fie finalizat până la 31 decembrie 2026.
Un reper important este luna iunie 2026, când profesorii ar urma să primească a cincea tranșă, reprezentând 35% din totalul diferențelor salariale stabilite prin Ordonanța de Urgență nr. 48/2022. Valoarea acestei plăți este estimată la circa 326 de milioane de lei.
„Plățile sunt eșalonate pe cinci ani”, precizează Ministerul Educației și Cercetării, cu tranșe de 5% în primul an de la rămânerea definitivă a hotărârii, 10% în al doilea, 25% în al treilea, 25% în al patrulea și 35% în al cincilea.
Mediafax notează că aceste plăți includ și dobânzile aferente întârzierilor, ceea ce înseamnă un efort bugetar mai mare pentru stat, pe lângă sumele principale stabilite de instanțe.
În același timp, contextul acestor litigii este legat, în principal, de interpretări diferite ale legislației salarizării și de aplicarea neuniformă a grilelor, precum și de tăieri sau înghețări salariale din trecut, care au dus la procese și la decizii definitive în favoarea angajaților din educație.
Recomandate
PSD vrea să facă uniforma școlară obligatorie din anul școlar viitor , o schimbare cu efect direct de reglementare pentru toate unitățile de învățământ preuniversitar, potrivit News . Inițiativa este susținută de senatorul PSD Daniel Zamfir , care argumentează că măsura ar reduce presiunea socială legată de haine și ar limita situațiile de bullying asociate diferențelor materiale dintre elevi. Zamfir a spus, la Parlament, că proiectul urmărește să mute accentul „de pe modă” pe performanța elevului și pe „valoarea lui în școală”, nu pe posibilitățile financiare ale părinților. „Şcoala trebuie să fie despre ce poate elevul, despre valoarea lui în şcoală, nu despre posibilităţile materiale ale părinţilor.” Ce ar urma să se schimbe în școli Conform declarațiilor senatorului PSD, proiectul prevede că obligativitatea uniformelor ar intra în vigoare din anul școlar viitor. În același timp, nu ar exista un model unic impus la nivel național, ci decizia privind aspectul uniformei ar rămâne la nivelul fiecărei școli. Mai exact, forma uniformei ar urma să fie stabilită de unitățile de învățământ, în colaborare cu: părinții, elevii, consiliul profesoral. Cum își justifică PSD inițiativa Daniel Zamfir susține că uniforma ar trebui să fie percepută ca un semn de apartenență și „mândrie”, nu ca o constrângere. În același context, el a criticat dezbaterile din Comisia de Învățământ, pe care le-a descris drept un „circ politic”, fără a oferi în material detalii suplimentare despre obiecțiile concrete ridicate acolo. Pentru moment, informațiile disponibile din sursă se limitează la anunțul inițiativei și la principiile de aplicare enunțate de inițiatori; nu sunt prezentate detalii despre mecanismul exact de implementare sau despre eventuale costuri. [...]
Decalajul urban–rural de aproape 100 de puncte în PISA 2025 arată o problemă structurală de echitate, cu efect direct asupra forței de muncă viitoare , în condițiile în care România rămâne sub media OCDE la toate domeniile evaluate, potrivit Adevărul . România a obținut, în medie, 425 de puncte la Științe, 419 la Matematică, 413 la Lectură și 442 la „rezolvarea computațională a problemelor” (domeniu evaluat pentru prima dată în componenta „Învățarea în lumea digitală”). Toate scorurile sunt sub media țărilor membre OCDE, iar la Lectură se vede cea mai mare deteriorare față de ediția precedentă: minus 16 puncte. Unde se rupe sistemul: diferențe mari între urban și rural Datele indică o inegalitate educațională persistentă, cu diferențe de aproximativ 100 de puncte între elevii din mediul urban și cei din rural, relativ constantă pe ariile testate: 109 puncte diferență la Matematică 98 puncte la Științe 94 puncte la Lectură În termeni operaționali, acest tip de ecart sugerează că școala nu reușește să compenseze dezavantajul socioeconomic, iar rezultatele slabe se concentrează în zonele unde resursele (umane și materiale) sunt, de regulă, mai limitate. Nivelul minim de competență: sub mediile OCDE Proporția elevilor care ating nivelul minim de competență (nivelul 2) rămâne sub mediile OCDE în toate domeniile: Matematică: 48% (față de 65% media OCDE) Lectură: 52% (față de 69%) Științe: 54% (față de 74%) La polul opus, ponderea elevilor cu performanțe ridicate (nivelul 5 sau 6) este redusă: 2% la Științe, 4% la Matematică și 1% la Lectură, sub mediile OCDE (7%, 8% și 6%). Context și semnale operaționale: telefoane, digital și „alfabetizare” în IA În cadrul unui eveniment organizat la București de Ministerul Educației și Cercetării și Institutul de Științe ale Educației , au fost discutate direcții de politică publică pornind de la datele PISA și din alte evaluări. Printre observațiile cu relevanță practică, studiul indică o asociere între distragerea atenției de către dispozitive digitale la orele de Științe și scoruri mai mici; efectul este mai pronunțat în România (diferență de 18 puncte), față de media OCDE (11 puncte). În paralel, proporția elevilor din școli cu politici de interzicere a utilizării telefoanelor mobile a crescut de la 22% (2022) la 49% (2025), ajungând la nivelul mediei OCDE. Ce măsuri au fost puse pe masă Experții reuniți la eveniment au conturat câteva priorități, cu accent pe reducerea decalajelor și pe instrumente de monitorizare: identificarea timpurie și sprijinirea alfabetizării funcționale; un sistem național de evaluare standardizată, comparabil de la un an la altul; monitorizarea integrată a participării școlare și a progresului în învățare; reducerea explicită a decalajelor urban–rural și socioeconomice; dezvoltare profesională continuă pentru profesori, centrată pe practica la clasă și pe verificarea implementării; alfabetizare în inteligență artificială, astfel încât accesul să nu depindă de resursele familiei. România a fost reprezentată în PISA 2025 de 7.725 de elevi de 15 ani din 322 de școli, într-un eșantion considerat reprezentativ, iar la nivel global au participat peste 760.000 de elevi din 91 de țări și economii. În acest cadru, miza imediată pentru politicile publice rămâne reducerea diferențelor dintre școli și comunități, pentru că ele se traduc direct în șanse inegale de continuare a studiilor și, ulterior, de integrare pe piața muncii. [...]
USR vrea să blocheze „admiterea paralelă” la liceu, pe motiv că ar crește inechitățile și ar împinge elevii spre meditații , printr-un proiect de lege depus miercuri de parlamentarii Corina Atanasiu și Ștefan Pălărie , potrivit Mediafax . Miza este una de reglementare: dacă inițiativa trece, selecția la liceu ar rămâne exclusiv pe baza Evaluării Naționale și a repartizării computerizate, fără probe suplimentare organizate de unități. Inițiatorii susțin că eliminarea admiterii paralele ar păstra un mecanism unic de selecție, bazat pe rezultatele Evaluării Naționale, și ar reduce avantajul elevilor care își permit pregătire suplimentară adaptată fiecărui concurs. Deputata USR Corina Atanasiu argumentează că o probă în plus, organizată de licee, ar transforma indirect veniturile familiei și accesul la meditații în criterii de admitere. „Dubla selecție nu ar verifica exclusiv cunoștințele și meritul elevilor, ar transforma veniturile familiei, accesul la meditații și sprijinul educațional de acasă în criterii indirecte de admitere, adâncind inechitățile deja existente în sistem”, declară deputata USR Corina Atanasiu. De ce contează: schimbarea ar afecta direct arhitectura admiterii din 2027 Controversa vizează admiterea la liceu din 2027, după ce Ministerul Educației a publicat pe 14 august un proiect care ar permite liceelor să organizeze propriul concurs pentru până la jumătate dintre locuri, după Evaluarea Națională. Condițiile descrise în proiectul ministerului, conform informațiilor din articol: elevul trebuie să fi obținut cel puțin nota 5 la fiecare probă a Evaluării Naționale pentru a se putea înscrie la concursul liceului; concursul ar avea două probe; liceul stabilește disciplinele în funcție de profil, însă subiectele sunt unice la nivel național și sunt elaborate de Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare; participarea la concurs este opțională; elevii neînscriși sau neadmiși prin concurs intră la repartizarea computerizată pentru locurile rămase. În acest context, USR susține că elevii performanți, dar cu resurse financiare limitate, ar fi dezavantajați: fie ar intra în competiție fără aceeași pregătire suplimentară ca alți candidați, fie ar putea renunța la liceele considerate „de top”. Ce urmează în Parlament Senatorul USR Ștefan Pălărie, președintele Comisiei pentru învățământ din Senat, afirmă că partidul a contestat încă din 2023 introducerea admiterii paralele în pachetul legislativ din educație. În paralel, pe fondul reacțiilor din ultimele zile, în spațiul public sunt invocate riscuri de creștere a meditațiilor, de accentuare a inechităților și de lipsă a unor garanții suficiente împotriva favoritismului, iar miercuri, 19 august, au apărut deja două inițiative parlamentare pentru amânarea reformei. Pentru context suplimentar despre dezbaterea privind „examenul dublu” și schimbările propuse din 2027, articolul indică materialul: „Scandalul admiterii la liceu, explicat pe larg” de Mediafax . [...]
Modelele de inteligență artificială se apropie de nota 10 la Bac, dar ratează „baremul românesc” la argumentare , arată un experiment relatat de Euronews , care a pus ChatGPT și Claude să rezolve subiectele de Limba română (profil uman) de la Bac 2026. Evaluarea indică o notă de 8,9 pentru ambii asistenți, cu puncte pierdute mai ales la textul argumentativ. Unde au performat și unde au pierdut puncte În rezolvări, ChatGPT a fost descris ca fiind mai pragmatic la subiectul al treilea, în timp ce Claude a fost mai creativ și a selectat atent versurile analizate. Diferențele de stil nu au schimbat însă concluzia generală: ambele modele se descurcă „foarte bine” la analiză și redactare, dar nu bifează constant cerințele specifice de evaluare din România. Cele mai multe puncte au fost pierdute la textul argumentativ, unde modelele ar fi abordat cerința „mai degrabă după modelul american decât cel românesc”, potrivit articolului. Ce spun profesorii: riscul de „uniformizare” a lucrărilor Profesorii citați avertizează că o lucrare rezolvată de inteligența artificială s-ar putea „pierde ușor” printre cele ale elevilor, în condițiile în care tot mai mulți folosesc AI ca instrument de învățare pentru Bacalaureat. Bogdan Rațiu, profesor de limba și literatura română, explică unde se vede diferența față de barem: „A realizat un text argumentativ, nu neapărat în conformitate cu baremul de corectare, astfel încât lipsesc poziționarea și prezența opiniei personale.” Tot el arată că, la partea de analiză, rezolvarea a fost în mare măsură corectă, dar cu minusuri de nuanțare care au dus la depunctare: „Aici, ChatGPT a rezolvat corect, unde ar fi trebuit să nuanțeze mai mult și aici se depunctau aproximativ patru puncte, da, patru puncte am depunctat.” Context: AI, testat și anterior; participare ridicată la proba de română Euronews amintește că a mai făcut un experiment similar în 2023, pe subiectele de la Evaluarea Națională la Limba și literatura română, când ChatGPT a obținut nota 7,30 în evaluarea unui profesor. Pentru Bac 2026, rata de participare la proba scrisă de Limba și literatura română (sesiunea iunie–iulie) a fost de 98,2%, potrivit Ministerului Educației: 2.178 de candidați nu s-au prezentat, iar 22 au fost eliminați pentru fraudă sau tentativă de fraudă. Proba obligatorie a profilului (Matematică/Istorie) a fost amânată cu o zi și urmează să aibă loc miercuri. [...]
Un robot agricol programat de elevi testează, la scară educațională, tehnologii folosite deja în agricultura de precizie , de la senzori pentru sol până la recunoașterea buruienilor cu ajutorul inteligenței artificiale, potrivit Agronet . În proiectul FARMERS 2.0, 60 de elevi din Galați au asamblat și programat o stație robotizată FarmBot Genesis v1.8, urmărind întreg ciclul de creștere a plantelor, de la însămânțare la maturitate. Inițiativa este derulată de Asociația Creștem Oameni Mari și finanțată prin programul Start ONG , lansat de Kaufland România și implementat de Asociația Act for Tomorrow. Proiectul a fost prezentat pe 23 septembrie 2026, în contextul Zilei Agriculturii Ecologice, conform comunicatului Asociației Act for Tomorrow . Ce învață elevii, concret: automatizare, date și control digital Stația agricolă robotizată poate fi controlată de pe telefon sau calculator și automatizează mai multe lucrări specifice cultivării plantelor. Potrivit organizatorilor, sistemul poate: realiza însămânțarea; uda plantele; măsura umiditatea solului; monitoriza evoluția culturilor; colecta date din grădină; identifica buruienile cu ajutorul inteligenței artificiale. Elevii au lucrat cu un kit educațional de robotică și cu planurile tehnice ale sistemului, apoi au programat stația și i-au urmărit funcționarea într-o grădină reală. De ce contează: o „mini-platformă” pentru agricultura de precizie, pusă în mâna elevilor Deși FarmBot nu este un utilaj pentru suprafețe agricole mari, proiectul funcționează ca o platformă de experimentare cu aceleași tipuri de instrumente care intră tot mai mult în agricultura comercială: senzori, automatizarea udării, monitorizare digitală și recunoaștere automată a plantelor. Activitățile au fost extinse și către elevii și profesorii implicați în programele „Săptămâna Verde” și „Școala Altfel”, care au putut opera stația și au revenit ulterior pentru a observa evoluția culturilor. Responsabilul de activități din cadrul Asociației Creștem Oameni Mari, Marinela Buruiană, spune că miza a fost transformarea programării într-o experiență practică: „Am vrut ca acești copii și tineri să vadă tehnologia dincolo de ecrane și să înțeleagă că programarea, robotica și inteligența artificială pot avea aplicații foarte concrete, inclusiv în felul în care ne cultivăm hrana.” Președintele Asociației Act for Tomorrow, Andrei Coșuleanu, leagă astfel de proiecte de presiunea pentru eficiență și utilizarea mai inteligentă a resurselor în agricultură: „În următorii ani, agricultura va trebui să producă mai eficient și să folosească mai inteligent resursele, iar tehnologia va avea un rol esențial în această schimbare.” [...]
Andreessen Horowitz finanțează cu 42 de milioane de dolari (aprox. 189 milioane lei) o academie privată care ocolește modelul universitar clasic , mizând pe proiecte și recrutare directă în industrie, potrivit Mediafax . Inițiativa, lansată de unul dintre cele mai influente fonduri de capital de risc din Silicon Valley, țintește tineri interesați de inteligență artificială, tehnologie și antreprenoriat și își propune să devină o alternativă practică la facultate. Cum arată programul și când începe Prima promoție este programată să înceapă în septembrie 2027, la San Francisco , cu aproximativ 50 de studenți. Programul-pilot va dura un an și va fi gratuit. Ulterior, academia intenționează să obțină aprobările necesare pentru un program de doi ani, care „ar urma” să înceapă în toamna lui 2028, cu taxe comparabile cu cele ale universităților private de elită. Model operațional: mai puține cursuri, mai mult „construit” Academia propune un format care pune accent pe realizarea de proiecte reale, nu pe cursuri universitare, examene și teme. Studenții ar urma să lucreze preponderent la produse, companii, proiecte de cercetare sau alte inițiative, primind feedback de la antreprenori și specialiști din industria tehnologică. Programa include, între altele, proiectarea sistemelor de inteligență artificială, vânzări pentru fondatori, dezvoltarea de produse pentru companii, storytelling și media, formarea și finanțarea startupurilor și gestionarea echipelor. Resurse pentru studenți și legătura cu angajatorii Fiecare student din prima promoție va primi peste 50.000 de dolari (aprox. 225.000 lei) în credite de calcul și resurse tehnologice de la companiile partenere. În plus, academia oferă un buget de 5.000 de dolari (aprox. 22.500 lei) pentru călătorii și proiecte de explorare. În paralel, peste 40 de companii s-au înscris ca parteneri pentru recrutare, cu oportunități de internship și angajare. Printre companiile fondatoare sau partenere sunt menționate Anduril, Anthropic, Coinbase, Google, Meta, Nvidia, OpenAI, Palantir, Replit și Stripe. Cine poate aplica și ce nu oferă academia Academia se adresează în principal absolvenților de liceu, dar acceptă și candidați care au urmat studii universitare. Pentru promoția din 2027, candidații trebuie să fi terminat liceul până în august 2027 și să nu fi parcurs mai mult de un an de studii universitare cu normă întreagă după absolvire; sunt acceptați și candidați internaționali. Selecția pune accent pe ce au construit deja candidații (software, produse, cercetare, comunități sau alte proiecte), mai mult decât pe rezultate academice, deși în prima etapă sunt cerute și foaia matricolă și rezultatele testelor standardizate. Academia precizează explicit că nu acordă diplomă universitară și nici credite transferabile, iar programul poate funcționa inclusiv ca un an de pauză înainte de facultate. „Instruirea care a funcționat pentru Revoluția Industrială nu se va potrivi perfect revoluției AI, așa că cineva trebuie să fie primul care să dezvolte modul în care pregătești un om pentru această lume nouă”, a declarat Ben Horowitz, cofondator al Andreessen Horowitz. [...]
