Știri
Știri din categoria Educație
Performanța României la Olimpiada Europeană de Matematică pentru Fete se sprijină pe ani de pregătire intensă și pe nevoia de „condiții speciale” în școli pentru elevii de top, arată Adevărul, într-un material despre cele patru adolescente care au adus țării cel mai bun rezultat din istoria participării la concurs.
România a devenit „campioana Europei” la această competiție, iar la nivel mondial s-a clasat pe locul doi, în condițiile în care sunt invitate și țări din afara continentului. Lotul a fost format din Mălina-Carla Pavel, Aida Mitroi, Carina Maria Viespescu și Ioana Stroe, iar rezultatul este prezentat drept cel mai bun obținut până acum de România la Olimpiada Europeană de Matematică pentru Fete.
Cea mai mare performanță individuală a fost a Mălinei-Carla Pavel (17 ani), elevă la Colegiul Național „Alexandru Odobescu” din Pitești, care a obținut 30 de puncte, cel mai mare punctaj dintre participantele din țările oficiale ale competiției, potrivit articolului.
Din echipa României:
Publicația trimite și la un articol separat despre „rezultatele lor excepționale”, cu detalii suplimentare despre clasament și medalii: Adevărul.
Profesorul Flavian Georgescu, care le-a pregătit pe Carina Maria Viespescu și Ioana Stroe, descrie efortul ca fiind de durată și cu volum mare de muncă, inclusiv lucru individual acasă, pe lângă pregătirea organizată.
„Vorbim de sute de ore de pregătire sau chiar de mii. 10-12 ore de pregătire pe săptămână la Matematică. Vorbim despre zile și nopți de lucru ale acestor eleve.”
Același profesor spune că pregătirea pentru astfel de competiții începe cu ani înainte și că selecția în lot este dificilă, cu „baraje” și concurență ridicată, subiectele fiind aceleași indiferent de clasa elevului.
Dincolo de povestea de succes, materialul pune accent pe o problemă operațională: compatibilitatea dintre programul școlar obișnuit și pregătirea de performanță. Profesorul Flavian Georgescu susține că elevii olimpici au nevoie de condiții adaptate, inclusiv la școală, pentru a putea susține simultan cursurile, temele și pregătirea de nivel înalt.
„Copiii olimpici au nevoie de niște condiții speciale, inclusiv la școală. În momentul în care zilnic tu ai de mers șase-șapte ore la cursuri, ai de rezolvat acasă poate trei-patru ore de teme, ești efectiv epuizat.”
În aceeași logică, profesorul vorbește și despre „investiții din multe puncte de vedere” asumate de părinți și despre costul personal al performanței, elevii renunțând la o parte din „copilărie și din bucuriile adolescenței” pentru rezultate.
Olimpiada are două zile consecutive de concurs, cu câte trei subiecte pe zi (șase probleme în total). Fiecare problemă este notată de la 0 la 7, iar punctajul maxim posibil este 42, explică profesorul citat.
Subiectele acoperă algebră, geometrie, teoria numerelor și combinatorică, iar unele probleme sunt descrise ca fiind, de regulă, aproape imposibil de rezolvat pentru majoritatea concurentelor. Clasamentul pe țări se face prin însumarea punctajelor concurentelor din aceeași țară.
Profesorul insistă și pe pregătirea psihologică, pe ideea că rezultatele mari apar adesea după perioade de dezamăgiri și că rolul profesorilor și al părinților este să ajute elevii să gestioneze presiunea și episoadele de neîncredere.
Materialul mai trimite la un articol despre participarea elevilor la olimpiade în lipsa unor burse lunare de performanță, cu accent pe controlul emoțiilor: Adevărul.
Recomandate
România a ieșit pe primul loc în Europa la EGMO 2026 , un rezultat care pune din nou în discuție capacitatea sistemului de a transforma performanța de vârf în masă critică de competențe, cu efecte directe pe termen lung asupra pieței muncii în domenii tehnice. Potrivit Digi24 , România s-a clasat și pe locul 2 în clasamentul pe țări, după China, care a participat cu statut de invitat. Competiția – Olimpiada Europeană de Matematică pentru Fete (EGMO) – a reunit 247 de concurente din 66 de țări și s-a desfășurat la Bordeaux, în Franța, în perioada 9–15 aprilie, conform informațiilor transmise de Ministerul Educației și Cercetării . Rezultatele lotului României România a obținut patru medalii, astfel: Mălina-Carla Pavel (Colegiul Național „Alexandru Odobescu” Pitești) – medalie de aur; a avut „cel mai mare scor dintre participantele din țările oficiale”; Aida Mitroi (Liceul Teoretic Internațional de Informatică, București) – medalie de aur; Carina Maria Viespescu (Liceul Teoretic Internațional de Informatică, București) – medalie de aur; Ioana Stroe (Liceul Teoretic Internațional de Informatică, București) – medalie de bronz. Ce spune Ministerul despre organizare și costuri Ministerul Educației și Cercetării a precizat că sprijină participarea loturilor naționale la olimpiadele internaționale prin acoperirea taxelor de participare și a costurilor de deplasare, precum și a diurnei pentru zilele de ședere, și prin organizarea etapelor care preced competițiile internaționale (locale, județene/municipale și naționale). Lotul a fost coordonat de Andrei Eckstein (lector la Universitatea Politehnica din Timișoara) și Anca Băltărigă (profesor la Liceul Internațional de Informatică din București), iar coordonarea științifică a fost asigurată de Societatea de Științe Matematice din România . Organizarea din partea ministerului a fost realizată de inspectorul MEC Naghi Elisabeta Ana. În mesajul citat, ministerul a mai arătat că această olimpiadă „deschide seria celor patru olimpiade internaționale de matematică la care participă România în anul școlar 2025-2026”. [...]
România ocupă locul 44 în lume într-un clasament al IQ-ului pe țări , potrivit HotNews.ro , care prezintă o ierarhie bazată pe estimări naționale și atrage atenția că IQ-ul nu este o măsură absolută a inteligenței umane, deși este folosit frecvent ca instrument de evaluare a abilităților cognitive la nivel de populație. Conform World Population Review , astfel de clasamente nu pornesc de la un singur test global aplicat uniform, ci agregă mai multe tipuri de date și metodologii. În lipsa unor măsurători directe suficiente, estimările sunt completate cu indicatori sociali și economici care pot influența performanța la testele cognitive. În practică, ierarhiile sunt construite dintr-o combinație de surse, între care: teste standardizate de inteligență; evaluări educaționale la matematică, științe și înțelegerea textelor; studii reprezentative realizate în rândul elevilor sau al adulților; indicatori de context, precum alfabetizarea, anii de învățământ obligatoriu, accesul la servicii medicale și nivelul de dezvoltare economică. Din acest motiv, notează sursa citată, rezultatele trebuie interpretate cu prudență: nu sunt măsurători precise, ci aproximări statistice, sensibile la calitatea și profunzimea datelor disponibile pentru fiecare stat. Pentru România, scorul mediu estimat este 98,88, sub media globală de 100, pe baza unui set de date utilizat pe scară largă și atribuit cercetătorilor Richard Lynn și David Becker, mai arată HotNews.ro. Publicația subliniază că aceste valori funcționează mai degrabă ca indicatori sociali decât ca judecăți despre „calitatea” unei populații și că poziția României ar reflecta o combinație de factori precum calitatea educației, sănătatea publică, nivelul de trai, inegalitățile regionale și efectele persistente ale perturbărilor economice. [...]
Guvernul a deblocat concursurile pentru posturile didactice , printr-o ordonanță de urgență care creează baza legală pentru ocuparea posturilor în preuniversitar și universitar înainte de anul școlar 2026–2027, potrivit TVR Info . Ordonanța, aprobată în ședința de joi, modifică Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare și include măsuri în domeniul educației. Ministerul Educației și Cercetării arată, într-un comunicat, că actul normativ permite reluarea concursurilor de ocupare a posturilor didactice de predare din învățământul preuniversitar de stat, ocuparea posturilor de asistent universitar și derularea promovărilor din instituțiile de învățământ superior. De ce contează: continuitatea resursei umane în 2026–2027 Miza operațională este asigurarea personalului pentru anul școlar și universitar 2026–2027, în condițiile în care o parte din contractele existente se încheie la finalul acestui an școlar. Ministerul explică necesitatea ordonanței prin faptul că, pentru cadrele didactice angajate pe perioadă determinată de cel mult un an școlar sau în regim de „plată cu ora”, contractele individuale de muncă încetează de drept până la 31 august 2026, respectiv la data finalizării cursurilor. Context: formele de angajare în preuniversitar În învățământul preuniversitar, personalul didactic poate fi angajat prin mai multe formule, inclusiv: contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată; pe durata de viabilitate a postului; pe perioadă determinată de cel mult un an școlar; în regim de „plată cu ora”. În comunicatul Ministerului Educației și Cercetării (publicat aici ), instituția susține că ordonanța creează cadrul legal necesar pentru a evita sincopele de personal și pentru a menține continuitatea în sistemul național de educație. [...]
Un traseu educațional construit în afara României i-a deschis lui Paul Mocanu accesul la un rol tehnic la TikTok , după ce a ales o facultate de științe aplicate în Belgia și un master în Irlanda, potrivit HotNews . La 24 de ani, el lucrează din 2024 ca „inginer de fiabilitate” (rol orientat pe stabilitatea sistemelor) în companie, în paralel cu masterul în Data Science la Dublin. Paul Mocanu a plecat din București la Anvers imediat după liceu, la 18 ani, cu bani „cât să îi ajungă pentru o lună și jumătate”. Spune că a muncit ca să se întrețină și că a terminat facultatea fără datorii. A studiat la Karel de Grote Hogeschool (KDG) , instituție de învățământ superior axată pe studii aplicate în IT, unde a urmat programul de Applied Computer Science. De ce a ales o facultate „aplicată” în locul Politehnicii În liceu, la Colegiul Național „Ion Creangă” din București (profil matematică-informatică), prima opțiune a fost Politehnica – Automatică și Calculatoare, însă a renunțat după ce a comparat informații despre programe. Motivația invocată ține de relevanța conținutului pentru piața muncii: „Programa de la Politehnică mi se părea învechită. La fel și materialele.” În schimb, descrie potrivirea cu modelul „hogeschool” (învățământ superior de științe aplicate), unde componenta practică a fost centrală. Ce face la TikTok și cum se leagă de studiile urmate Rolul său la TikTok este legat de infrastructura din spatele platformei, iar el îl rezumă astfel: „Practic, mă asigur că nu cade TikTok-ul.” În material se mai arată că experiența studiilor în străinătate i-a adus, pe lângă baza tehnică, și antrenamentul de a lucra într-un mediu internațional și de a comunica între culturi — context pe care îl regăsește într-o companie globală. HotNews precizează că articolul continuă cu detalii suplimentare, care nu sunt incluse în fragmentul disponibil aici. [...]
Marea Britanie va reintra în Erasmus+ din 2027 , după ce Uniunea Europeană a anunțat finalizarea unui acord, urmând ca revenirea să devină efectivă după încheierea documentelor legale, potrivit Agerpres . Informația a fost prezentată miercuri, în prezența vicepreședintei Comisiei Europene Roxana Mînzatu . Din datele disponibile în material, nu sunt precizate detalii despre calendarul exact al pașilor juridici rămași, condițiile acordului sau impactul bugetar și operațional al revenirii Marii Britanii în program. [...]
Google extinde folosirea AI în educație prin creșterea limitelor din NotebookLM și integrarea Gemini în Moodle , o mișcare care poate schimba direct modul în care profesorii își pregătesc lecțiile și cum învață elevii, potrivit Google Blog . Actualizările vizează atât școlile, cât și universitățile și sunt prezentate în contextul utilizării pe scară largă a instrumentelor AI de către „milioane de studenți și educatori”, conform companiei. Google spune că a primit feedback despre folosirea NotebookLM pentru dezvoltarea gândirii critice (inclusiv prin funcția de dezbatere din „audio overview”), despre adaptarea planurilor de lecție cu Gemini pentru elevi cu nevoi diferite și despre automatizarea unor sarcini administrative în campusuri. Ce se schimbă operațional pentru școli și universități Google anunță trei direcții cu impact imediat în activitatea educațională: Limite mai mari în NotebookLM pentru anumite abonamente educaționale: utilizatorii cu Education Plus sau cu Teaching and Learning add-on primesc „dublarea limitelor” pentru numărul de caiete (notebooks), surse per caiet, infografice și alte funcții. În practică, Google leagă această extindere de posibilitatea de a crea mai multe materiale personalizate și de a folosi mai mult conținut de tip chestionare, fișe de recapitulare (flashcards) și rezumate audio, fără a atinge rapid pragurile de utilizare. Gemini devine furnizor AI oficial în Moodle: Gemini este acum un furnizor oficial de inteligență artificială pentru sistemul de management al învățării Moodle (LMS), ceea ce permite administratorilor să folosească Gemini pentru funcții precum rezumarea textelor și generarea de imagini în cadrul „placements” (puncte de integrare AI în Moodle). Google mai spune că, din mai , „Gemini LTI” va suporta Moodle, aducând instrumente precum aplicația Gemini și NotebookLM direct în platformă, inclusiv posibilitatea ca profesorii să atribuie elevilor un „Gem” sau un caiet NotebookLM pentru teme și proiecte. Pregătire pentru examene standardizate în aplicația Gemini: după parteneriate anunțate anterior pentru teste de practică SAT și JEE Main, Google spune că „se lansează acum” și suport pentru pregătirea NEET , pe baza conținutului de la Physics Wallah și Careers360, cu promisiunea extinderii către alte teste. Training AI gratuit pentru educatori și un program pentru cercetare Pe zona de competențe, Google anunță un program de formare: Training gratuit de alfabetizare AI în parteneriat cu ISTE+ASCD, disponibil pentru „toți cei 6 milioane” de educatori K-12 și din învățământul superior din SUA. Conținutul ar urma să fie lansat pe 13 mai 2026 , cu module noi lunar. Programul este menționat și ca parte a „Google AI for Education Accelerator”, care include acces gratuit la certificate de carieră recunoscute în industrie, training AI și „cele mai avansate instrumente AI” ale companiei. Pentru mediul universitar, Google mai indică lansarea unei prime cohorte de „research affiliates” în SUA, cu parteneri precum Purdue University, University of Alabama și UC Riverside, pentru a aduce „AI și supercomputing” în laboratoare, printr-un parteneriat descris ca „sigur și eficient ca preț”, cu hardware optimizat pentru AI la preț redus, acces timpuriu la modele avansate și colaborare cu experți Google. Transferul Google Photos la absolvire și efectele pentru administratori Dincolo de instrumentele de predare, Google introduce o schimbare relevantă pentru gestionarea datelor în instituții: Din mai, utilizatorii vor putea transfera și Google Photos (nu doar Drive și Gmail) din conturile instituționale către un cont personal, prin Google Takeout Transfer . Google spune că este o funcție cerută frecvent și că permite migrarea fotografiilor, videoclipurilor și albumelor „pe care le dețin” utilizatorii. Compania adaugă că mai târziu în acest an va introduce funcții noi de administrare și ștergere în masă pentru Photos în consola de administrare, astfel încât administratorii să vadă mai bine cine a migrat datele și să poată gestiona conținutul pentru a elibera spațiu din stocarea comună (pooled) din Drive. În ansamblu, pachetul de actualizări împinge AI mai adânc în fluxurile de lucru din educație: de la pregătirea lecțiilor și învățarea asistată, până la administrarea platformelor și a datelor la ieșirea din instituție. [...]
