Știri
Știri din categoria Educație
Joburile tehnice și de coordonare urcă salariile adolescenților spre 24 dolari/oră, potrivit unei analize prezentate de Economica, pe baza unui raport Resume Genius realizat cu date ale Biroului de Statistică a Muncii din SUA (BLS). Concluzia relevantă pentru piața muncii este că diferențele de plată apar mai ales acolo unde există competențe specifice (mecanică) sau responsabilități de supervizare, nu doar în joburile „clasice” pentru elevi.
Raportul, relatat de Mediafax, indică drept cel mai bine plătit rol pentru adolescenți poziția de mecanic și tehnician auto, cu un salariu mediu de 23,88 dolari pe oră (aprox. 110 lei), pentru care sunt estimați 44.000 de adolescenți angajați. Expertul în carieră Nathan Soto (Resume Genius), citat de CNBC, spune că pentru astfel de roluri sunt necesare abilități mecanice și cunoștințe de bază despre vehicule, iar cei care le au „pot câștiga bani frumoși”.
Pe baza analizei Resume Genius (date BLS), lista include salariul orar mediu și numărul estimat de adolescenți angajați:
Deși mecanica auto și rolurile de supervizare sunt în vârful clasamentului salarial, cele mai răspândite joburi rămân în zona serviciilor. Chelnerii și chelnerițele sunt descriși drept cele mai populare locuri de muncă în rândul adolescenților, parțial din cauza „numărului mare de oportunități” și pentru că se potrivesc mai ușor cu programul școlar, potrivit lui Soto.
În același timp, roluri precum antrenor sau meditator sunt considerate „ideale pentru studenți” fiind legate de școală; în cazul meditațiilor, avantajul vine din performanța academică și posibilitatea de a monetiza o competență într-o materie.
Analiza mai notează că, deși majoritatea adolescenților tratează aceste roluri ca pe joburi „convenabile” pentru venit suplimentar, experiența de muncă poate conta ulterior la angajare (interviuri, relația cu un șef, disciplină). Pentru avansare, Soto indică nevoia de abilități de comunicare, fiabilitate, maturitate și adaptabilitate.
La nivel practic, el recomandă verificarea cerințelor de calificare și certificare (de exemplu, pentru îngrijirea copiilor pot fi cerute certificări de prim ajutor și resuscitare cardiopulmonară) și evaluarea impactului asupra energiei și somnului, astfel încât munca part-time să rămână compatibilă cu școala.
Recomandate
România este la un pas să bifeze jalonul PNRR de 4.500 de locuri noi în creșe , pe fondul accelerării inaugurărilor din programul guvernamental „Sfânta Ana”, potrivit Digi24 . Ministrul interimar al Dezvoltării, Cseke Attila, a spus că ținta ar urma să fie atinsă „în aproximativ o săptămână”, ceea ce contează direct pentru îndeplinirea angajamentelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Declarația a fost făcută joi, la inaugurarea celei de-a 71-a creșe construite prin programul „Sfânta Ana”, în comuna Bălăușeri (județul Mureș). Cseke Attila a indicat și un calendar de inaugurări în zilele următoare (Agnita, Simeria și apoi în zona Moldovei) și a susținut că, dacă „ritmul de lucru și procedurile se respectă”, numărul creșelor finalizate ar urma să ajungă la 100 până la sfârșitul lunii august. Cum arată programul „Sfânta Ana” și ce se schimbă în operare Programul guvernamental „Sfânta Ana” prevede construirea a 247 de creșe la nivel național, dintre care 71 sunt deja finalizate, conform ministrului. În județul Mureș, patru creșe sunt deja gata (Târnăveni, Vânători, Fântânele și Bălăușeri), iar în total ar urma să fie construite 12, cu „cel puțin 670” de locuri noi. Un element cu impact operațional este modul de finanțare a funcționării: ministrul a precizat că, din 2022, „cheltuielile de funcționare sunt în sarcina Ministerului Educației”. Tot în acest context, el a arătat că Guvernul a aprobat „acum două săptămâni” cele 18 posturi necesare funcționării creșei inaugurate la Bălăușeri. Exemplu de investiție locală: creșa din Bălăușeri Primarul comunei Bălăușeri, Varga András Adorján, a declarat că noua creșă este prima unitate construită special pentru copiii de vârstă antepreșcolară din localitate și are o capacitate de 40 de locuri. Proiectul a avut o finanțare de aproximativ 1,5 milioane de euro (aprox. 7,5 milioane lei) prin Ministerul Dezvoltării și Compania Națională de Investiții , iar clădirea include, între altele, săli de joacă, dormitoare, bucătărie, spălătorie, cabinete medicale și spații administrative, fiind realizată conform standardelor europene de eficiență energetică și siguranță. La inaugurare a participat și președintele UDMR, Kelemen Hunor, care a spus că programul pentru creșe este unul dintre proiectele de la care formațiunea „nu abdică”, inclusiv în perioade dificile bugetar. [...]
„ Anost ” înseamnă plicticos și fad , iar definirea nuanțelor acestui adjectiv poate ajuta elevii și profesorii să evite formulările plate în compuneri și prezentări, potrivit Dex Online , care a ales termenul drept „cuvântul zilei” pentru 5 iunie 2026. În dicționar, „anost, -ă” este explicat ca „plicticos, searbăd, fad, monoton, uniform”, cu mențiunea că există și forma de acuzativ „anost”. Dex Online indică și originea: din neogreacă („ngr. ánostos”). Cum se folosește „anost” în contexte educaționale În practica școlară, adjectivul e util mai ales pentru evaluarea stilului și a expresivității. „Anost” descrie: un text fără relief (de exemplu, o compunere care repetă aceleași idei); o prezentare „uniformă”, fără exemple sau variație; o expunere „monotonă”, cu ritm și vocabular previzibile. Prin sinonimele din definiție („searbăd”, „fad”, „monoton”), termenul oferă și o „scară” de nuanțe care poate fi discutată la clasă, în funcție de context. De ce contează: vocabular mai precis, evaluări mai corecte Pentru elevi, diferența dintre „plicticos” și „anost” ține de precizie: al doilea e mai potrivit în registru formal (eseu, analiză literară, feedback la o lucrare). Pentru profesori, folosirea unui termen bine definit reduce ambiguitatea în aprecierea unei lucrări: nu e vorba doar că „nu place”, ci că este „fad” sau „uniform” ca structură și expresie. În pagina cuvântului zilei, Dex Online include și o notă separată despre faptul că nu oferă cuvântul zilei direct prin e-mail; această informație nu schimbă însă definiția sau utilizarea termenului „anost” în limba română. [...]
Polonia pregătește o interdicție a telefoanelor în școli pentru elevii sub 16 ani, cu aplicare de la 1 septembrie , o schimbare de reglementare care ar obliga unitățile de învățământ să își adapteze rapid regulamentele și logistica internă, potrivit Mediafax . Măsura este inclusă într-un proiect de lege care ar viza elevii cu vârste între 7 și 15 ani și ar interzice folosirea telefoanelor mobile în incinta școlilor, inclusiv în pauze. În același timp, proiectul ar oferi școlilor o bază legală pentru a crea spații de depozitare a telefoanelor, conform Reuters, citată de Mediafax. Premierul Donald Tusk a justificat inițiativa prin nevoia unui „instrument” pentru părinți și profesori și prin riscurile asociate dependenței de platforme și jocuri. „Propunem interzicerea utilizării telefoanelor mobile în școlile primare în timpul orelor și al pauzelor… Suntem convinși că părinții și profesorii ar trebui să dispună de un astfel de instrument”, a declarat Tusk. Ce se schimbă operațional în școli Dincolo de interdicția propriu-zisă, proiectul introduce explicit posibilitatea organizării de spații pentru depozitarea telefoanelor, ceea ce mută discuția din zona de recomandări în cea de implementare practică la nivelul fiecărei școli. În forma prezentată în articol, efectele concrete ar include: interdicția utilizării telefoanelor atât în timpul orelor, cât și în pauze; necesitatea unor proceduri interne pentru colectare/depozitare, pe baza cadrului legal propus. Pachet mai larg de restricții digitale pentru minori În paralel, Polonia intenționează să înăsprească verificarea vârstei pentru accesul la pornografie: un proiect separat, propus de ministrul pentru digitalizare, ar introduce obligații noi pentru site-urile cu conținut pornografic, pentru a limita accesul copiilor. Tot în zona restricțiilor digitale, în februarie ministrul Educației, Barbara Nowacka , a prezentat planuri privind interzicerea folosirii rețelelor sociale de către copiii sub 15 ani, ceea ce, potrivit materialului, ar putea deschide un conflict cu marile companii americane de tehnologie. Context: tendință europeană, dar cu opoziție din industrie Materialul notează că unele companii de tehnologie susțin că accentul ar trebui pus pe modul de utilizare a dispozitivelor, nu pe interdicții totale, invocând existența controalelor parentale și beneficiile smartphone-urilor pentru învățare, comunicare și siguranță. În același timp, sunt menționate exemple de țări precum Olanda, Coreea de Sud și Italia, care au interzis smartphone-urile în școli, pe fondul îngrijorărilor legate de impactul asupra concentrării și comportamentului. [...]
Industria românească de game development a ajuns la 343 de milioane de euro în 2024, dar creșterea este frânată de lipsa de specialiști pregătiți , pe fondul unui „pipeline” educațional care nu ține pasul cu cererea din studiouri, potrivit unei analize Economica . România are peste 200 de studiouri și aproximativ 6.100 de profesioniști, însă problema nu este doar numărul de candidați, ci nivelul lor de specializare, spune Laura Lăzărescu, CEO ECHO School . Datele RGDA citate în material indică o creștere de circa 8% a cifrei de afaceri în 2024 față de anul anterior, în timp ce ponderea României rămâne sub 0,2% din piața globală de gaming, evaluată la aproape 188 de miliarde de dolari (aprox. 864 miliarde lei). Unde se rupe lanțul: de la „pasiune” la livrare Diferența majoră dintre așteptările multor tineri și realitatea din industrie este complexitatea producției unui joc și munca în echipe interdisciplinare, arată analiza. În recrutare, companiile caută oameni care pot livra constant și înțeleg un produs „cap-coadă”, nu doar utilizatori pasionați sau persoane care știu să folosească un instrument. „Dacă ar fi să aleg o singură competență care lipsește cel mai des la juniori, aceea ar fi capacitatea de a duce lucrurile până la capăt. Mulți tineri construiesc prototipuri, dar mult mai puțini reușesc să finalizeze un produs funcțional. Iar în industrie, exact asta contează: să livrezi.” Printre lipsurile recurente menționate se numără: gândirea critică și rezolvarea de probleme (într-un domeniu în care „nu funcționează din prima”); colaborarea și inteligența emoțională, în echipe unde designul, arta și tehnologia depind unele de altele; competențe tehnice orientate spre performanță: optimizare, depanare (debugging) și înțelegerea sistemelor complexe, nu doar „să meargă”. Ce roluri se caută și ce încearcă să acopere ECHO School Cele mai căutate roluri sunt în engineering (mai ales pe sisteme complexe), dar cererea rămâne ridicată și pentru game design, artă și animație. În acest context a fost lansată ECHO School, descrisă drept primul program de licență din România dedicat exclusiv game development-ului, inițiat de Amber Studio împreună cu Bucharest International School of Management și Abertay University. Școala are în prezent două serii de studenți, iar anul viitor ar urma să aibă primii absolvenți. Sunt 70 de studenți, toți români, din toată țara; cursurile sunt în limba engleză, în format fizic, la București. Modelul de formare include lucru în medii reale de producție, inclusiv în cadrul Amber Studio, iar instituția vrea să extindă colaborările și către alte studiouri. Taxa anuală este de aproximativ 6.800 de euro (aprox. 34.000 lei) pentru majoritatea studenților, după burse, adică puțin peste 500 de euro (aprox. 2.500 lei) pe lună. Proiectul este gândit cu un orizont de maturizare de circa cinci ani, iar accentul declarat a fost pus pe accesibilitate și dezvoltarea programului, nu pe profit imediat. AI în game development: instrument, nu înlocuitor Inteligența artificială este deja prezentă în dezvoltarea de jocuri, însă există riscul ca tinerii să o trateze ca substitut pentru competențe, avertizează Laura Lăzărescu. În viziunea sa, AI poate accelera sarcini repetitive (de exemplu, generarea unei texturi sau sugestii de cod), dar nu poate înlocui viziunea creativă și gândirea sistemică necesare pentru un joc coerent. „Există o capcană reală: să lași AI-ul să-ți facă munca. Noi îi învățăm pe studenți să-l folosească ca instrument, nu ca înlocuitor.” În paralel, analiza notează că interesul pentru cariere în gaming rămâne ridicat, dar piața s-a diversificat față de acum 5–10 ani: pe lângă angajarea în studiouri mari, cresc studiourile indie, co-development și proiectele independente, iar școala spune că vizează și încurajarea antreprenoriatului în domeniu. [...]
Mesajul premierului pune educația și siguranța copiilor pe agenda publică , într-un apel la construirea unei societăți în care cei mici să aibă condiții să rămână în țară, să învețe și să reușească, potrivit news.ro . În mesajul transmis de 1 Iunie , premierul Ilie Bolojan afirmă că „copiii României merită să crească într-o societate care le oferă siguranţă, educaţie, grijă şi şansa de a-şi urma visele”, într-o postare publicată pe Facebook. Ce spune premierul și de ce contează pentru educație Bolojan leagă explicit educația de un obiectiv mai larg: încrederea copiilor într-o țară în care „să își dorească să rămână, să învețe și să reușească”. Mesajul indică o așteptare publică de politici care să susțină nu doar accesul la școală, ci și un mediu sigur și predictibil pentru dezvoltarea copiilor. Mesajul integral, în esență „Astăzi, de 1 Iunie, celebrăm copilăria, bucuria sinceră şi speranţa pe care fiecare copil o aduce în vieţile noastre. Copiii României merită să crească într-o societate care le oferă siguranţă, educaţie, grijă şi şansa de a-şi urma visele.” „La mulţi ani tuturor copiilor!” [...]
USR propune obligarea universităților de stat să rezerve minimum 5 locuri bugetate pentru absolvenții cu cerințe educaționale speciale (CES) , o schimbare cu impact de reglementare asupra modului în care se alocă cifra de școlarizare , potrivit Economica . Măsura ar urma să se aplice în cadrul cifrei de școlarizare aprobate și este prezentată de inițiatori ca un „instrument normativ clar și predictibil” pentru acces echitabil la învățământul superior al persoanelor cu CES. Ce prevede concret propunerea Conform comunicatului citat, instituțiile de învățământ superior de stat ar urma să: aloce minimum 5 locuri bugetate pentru absolvenții cu cerințe educaționale speciale (CES) ; includă aceste locuri în cadrul cifrei de școlarizare aprobate . De ce contează: efecte așteptate asupra participării și incluziunii USR susține că măsura ar putea crește participarea absolvenților cu CES în învățământul superior și ar reduce riscul de excluziune educațională și socială. În argumentația din comunicat, inițiatorii leagă accesul la facultate de o integrare mai bună pe piața muncii și de reducerea dependenței de asistență socială pe termen mediu și lung. Senatoarea USR Adelina Dobra afirmă că nevoia de sprijin a tinerilor cu CES nu dispare după bacalaureat: „Tinerii cu cerinţe educaţionale speciale rămân tineri cu cerinţe educaţionale speciale şi după obţinerea diplomei de bacalaureat. Nevoia lor de sprijin nu dispare în momentul în care bat la uşa universităţilor cu speranţa unui viitor mai bun. Datoria noastră este să le facem loc, să le asigurăm continuitatea parcursului educaţional şi să le oferim şansa unei incluziuni reale în societate.” Argumentul de obligație a statului și „continuitatea” între liceu și facultate Senatorul USR Cătălin Mîndru, unul dintre inițiatori, susține că accesul tinerilor cu CES la învățământul superior este și o obligație asumată de România prin tratate internaționale. El descrie inițiativa ca o corecție a unei „lipse de continuitate” între liceu și facultate: „Propunerea legislativă repară o nedreptate tăcută din sistemul de educaţie românesc, respectiv lipsa continuităţii pentru elevii cu cerinţe educaţionale speciale între liceu şi facultate.” [...]
