Știri
Știri din categoria Educație
Industria românească de game development a ajuns la 343 de milioane de euro în 2024, dar creșterea este frânată de lipsa de specialiști pregătiți, pe fondul unui „pipeline” educațional care nu ține pasul cu cererea din studiouri, potrivit unei analize Economica.
România are peste 200 de studiouri și aproximativ 6.100 de profesioniști, însă problema nu este doar numărul de candidați, ci nivelul lor de specializare, spune Laura Lăzărescu, CEO ECHO School. Datele RGDA citate în material indică o creștere de circa 8% a cifrei de afaceri în 2024 față de anul anterior, în timp ce ponderea României rămâne sub 0,2% din piața globală de gaming, evaluată la aproape 188 de miliarde de dolari (aprox. 864 miliarde lei).
Diferența majoră dintre așteptările multor tineri și realitatea din industrie este complexitatea producției unui joc și munca în echipe interdisciplinare, arată analiza. În recrutare, companiile caută oameni care pot livra constant și înțeleg un produs „cap-coadă”, nu doar utilizatori pasionați sau persoane care știu să folosească un instrument.
„Dacă ar fi să aleg o singură competență care lipsește cel mai des la juniori, aceea ar fi capacitatea de a duce lucrurile până la capăt. Mulți tineri construiesc prototipuri, dar mult mai puțini reușesc să finalizeze un produs funcțional. Iar în industrie, exact asta contează: să livrezi.”
Printre lipsurile recurente menționate se numără:
Cele mai căutate roluri sunt în engineering (mai ales pe sisteme complexe), dar cererea rămâne ridicată și pentru game design, artă și animație. În acest context a fost lansată ECHO School, descrisă drept primul program de licență din România dedicat exclusiv game development-ului, inițiat de Amber Studio împreună cu Bucharest International School of Management și Abertay University.
Școala are în prezent două serii de studenți, iar anul viitor ar urma să aibă primii absolvenți. Sunt 70 de studenți, toți români, din toată țara; cursurile sunt în limba engleză, în format fizic, la București. Modelul de formare include lucru în medii reale de producție, inclusiv în cadrul Amber Studio, iar instituția vrea să extindă colaborările și către alte studiouri.
Taxa anuală este de aproximativ 6.800 de euro (aprox. 34.000 lei) pentru majoritatea studenților, după burse, adică puțin peste 500 de euro (aprox. 2.500 lei) pe lună. Proiectul este gândit cu un orizont de maturizare de circa cinci ani, iar accentul declarat a fost pus pe accesibilitate și dezvoltarea programului, nu pe profit imediat.
Inteligența artificială este deja prezentă în dezvoltarea de jocuri, însă există riscul ca tinerii să o trateze ca substitut pentru competențe, avertizează Laura Lăzărescu. În viziunea sa, AI poate accelera sarcini repetitive (de exemplu, generarea unei texturi sau sugestii de cod), dar nu poate înlocui viziunea creativă și gândirea sistemică necesare pentru un joc coerent.
„Există o capcană reală: să lași AI-ul să-ți facă munca. Noi îi învățăm pe studenți să-l folosească ca instrument, nu ca înlocuitor.”
În paralel, analiza notează că interesul pentru cariere în gaming rămâne ridicat, dar piața s-a diversificat față de acum 5–10 ani: pe lângă angajarea în studiouri mari, cresc studiourile indie, co-development și proiectele independente, iar școala spune că vizează și încurajarea antreprenoriatului în domeniu.
Recomandate
Mesajul premierului pune educația și siguranța copiilor pe agenda publică , într-un apel la construirea unei societăți în care cei mici să aibă condiții să rămână în țară, să învețe și să reușească, potrivit news.ro . În mesajul transmis de 1 Iunie , premierul Ilie Bolojan afirmă că „copiii României merită să crească într-o societate care le oferă siguranţă, educaţie, grijă şi şansa de a-şi urma visele”, într-o postare publicată pe Facebook. Ce spune premierul și de ce contează pentru educație Bolojan leagă explicit educația de un obiectiv mai larg: încrederea copiilor într-o țară în care „să își dorească să rămână, să învețe și să reușească”. Mesajul indică o așteptare publică de politici care să susțină nu doar accesul la școală, ci și un mediu sigur și predictibil pentru dezvoltarea copiilor. Mesajul integral, în esență „Astăzi, de 1 Iunie, celebrăm copilăria, bucuria sinceră şi speranţa pe care fiecare copil o aduce în vieţile noastre. Copiii României merită să crească într-o societate care le oferă siguranţă, educaţie, grijă şi şansa de a-şi urma visele.” „La mulţi ani tuturor copiilor!” [...]
USR propune obligarea universităților de stat să rezerve minimum 5 locuri bugetate pentru absolvenții cu cerințe educaționale speciale (CES) , o schimbare cu impact de reglementare asupra modului în care se alocă cifra de școlarizare , potrivit Economica . Măsura ar urma să se aplice în cadrul cifrei de școlarizare aprobate și este prezentată de inițiatori ca un „instrument normativ clar și predictibil” pentru acces echitabil la învățământul superior al persoanelor cu CES. Ce prevede concret propunerea Conform comunicatului citat, instituțiile de învățământ superior de stat ar urma să: aloce minimum 5 locuri bugetate pentru absolvenții cu cerințe educaționale speciale (CES) ; includă aceste locuri în cadrul cifrei de școlarizare aprobate . De ce contează: efecte așteptate asupra participării și incluziunii USR susține că măsura ar putea crește participarea absolvenților cu CES în învățământul superior și ar reduce riscul de excluziune educațională și socială. În argumentația din comunicat, inițiatorii leagă accesul la facultate de o integrare mai bună pe piața muncii și de reducerea dependenței de asistență socială pe termen mediu și lung. Senatoarea USR Adelina Dobra afirmă că nevoia de sprijin a tinerilor cu CES nu dispare după bacalaureat: „Tinerii cu cerinţe educaţionale speciale rămân tineri cu cerinţe educaţionale speciale şi după obţinerea diplomei de bacalaureat. Nevoia lor de sprijin nu dispare în momentul în care bat la uşa universităţilor cu speranţa unui viitor mai bun. Datoria noastră este să le facem loc, să le asigurăm continuitatea parcursului educaţional şi să le oferim şansa unei incluziuni reale în societate.” Argumentul de obligație a statului și „continuitatea” între liceu și facultate Senatorul USR Cătălin Mîndru, unul dintre inițiatori, susține că accesul tinerilor cu CES la învățământul superior este și o obligație asumată de România prin tratate internaționale. El descrie inițiativa ca o corecție a unei „lipse de continuitate” între liceu și facultate: „Propunerea legislativă repară o nedreptate tăcută din sistemul de educaţie românesc, respectiv lipsa continuităţii pentru elevii cu cerinţe educaţionale speciale între liceu şi facultate.” [...]
„Învălmășeală” descrie atât aglomerația dezordonată, cât și confuzia. În selecția „ Cuvântul zilei ” de sâmbătă, 30 mai 2026, Dexonline propune un termen util în educație și comunicare, pentru că acoperă, cu aceeași rădăcină, situații concrete (mulțimi, lucruri îngrămădite) și stări abstracte (zăpăceală, neorânduială). Potrivit definiției din dicționar, „învălmășeală” înseamnă, în primul rând, „îngrămădire dezordonată de lucruri sau de ființe”, asociată cu „forfoteala unei mulțimi” și „neorânduială”. Prin extensie, termenul poate desemna „zgomot mare, zarvă”, iar în sens figurat se referă la „confuzie, zăpăceală”. Un al doilea sens indicat este cel de „luptă, încăierare”, sinonim cu „învălmășag”, ceea ce arată că termenul poate descrie nu doar dezordinea pasivă, ci și o situație tensionată, cu interacțiuni fizice. Cum se folosește corect, în contexte educaționale În practică, cuvântul e relevant pentru a diferenția între: dezordine și aglomerație (o mulțime care se îngrămădește, obiecte amestecate); zgomot și zarvă (o situație în care nivelul sonor devine dominant); confuzie (o „învălmășeală” de idei, informații sau mesaje); încăierare (când dezordinea escaladează într-un conflict). Din punct de vedere al formării, Dexonline notează că termenul provine din „învălmăși” + sufixul „-eală”, ceea ce îl plasează în familia de substantive care denumesc acțiuni sau stări. Într-un registru educațional, „învălmășeală” funcționează ca un instrument de precizie: poate descrie atât o situație observabilă (aglomerarea), cât și efectul ei asupra înțelegerii (confuzia), fără a recurge la formulări vagi. [...]
Jensen Huang, CEO Nvidia , ar urma să intre în comitetul consultativ al Școlii de Economie și Management a Universității Tsinghua , o structură care reunește lideri ai unor companii globale și care influențează direcțiile strategice ale uneia dintre cele mai importante instituții academice din China, potrivit IT之家 . Informația este atribuită de publicație unui articol din Financial Times și este prezentată ca un acord deja acceptat de Huang, pe baza declarațiilor a „două persoane familiarizate cu situația”. Pentru Nvidia, gestul are relevanță operațională și de poziționare într-o piață unde compania spune că are activitate de zeci de ani, într-un context în care relația dintre industria de semiconductori și China este atent urmărită la nivel global. Ce este comitetul și de ce contează IT之家 arată că, potrivit informațiilor de pe site-ul Școlii de Economie și Management a Tsinghua, comitetul consultativ a fost înființat în octombrie 2000 și are rolul de a întări legăturile școlii cu mediul extern și de a ridica nivelul general al cercetării și al predării, cu obiectivul de a construi o școală „de clasă mondială” în economie și management. Comitetul se întrunește anual, într-o reuniune în care sunt discutate progresul instituției și provocările, iar membrii oferă recomandări pentru chestiuni strategice și de direcție. Cine conduce și cine mai face parte Președintele actual al comitetului este Tim Cook, CEO Apple, mai notează publicația. Lista de membri include, între alții, lideri din tehnologie și business precum: Li Yanhong (Baidu) Jack Ma (Alibaba) Ma Huateng (Tencent) Elon Musk Satya Nadella (Microsoft) Mark Zuckerberg (Meta) IT之家 menționează că structura are în prezent 65 de membri și 67 de persoane în total, conform datelor consultate pe site-ul instituției. Context: mesajul lui Huang despre piața chineză În același material este reamintită o declarație a lui Jensen Huang, făcută săptămâna trecută într-un interviu pentru CNBC, în care a spus că Nvidia este „foarte bucuroasă să deservească piața chineză”, invocând existența multor clienți și parteneri și faptul că firma operează acolo de 30 de ani. Dacă numirea se confirmă oficial, prezența lui Huang într-un astfel de for consultativ ar consolida vizibilitatea și relațiile Nvidia în ecosistemul academic și de business din China, fără ca articolul să indice, deocamdată, un calendar sau pași procedurali pentru formalizarea intrării în comitet. [...]
Abandonul școlar rămâne un cost economic recurent, de ordinul miliardelor de euro, care se vede direct în deficitul de forță de muncă și în consum , pe fondul unei rate încă ridicate a părăsirii timpurii a școlii în România, potrivit Wall-Street , care citează date OECD și estimări AmCham România – Universitatea din București. România avea în 2024 o rată de 16,8% a tinerilor între 18 și 24 de ani care au abandonat școala, față de media UE de 9,4%, conform unui studiu OECD . Deși indicatorul s-a redus ușor față de acum un deceniu, nivelul rămâne printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană, în timp ce alte state, precum Spania și Bulgaria, au reușit să coboare semnificativ rata. În mediul rural, aproape 1 din 4 copii (26,3%) abandonează școala sau nu o finalizează. La tranziția spre liceu, între 15 și 19 ani, aproape 1 din 3 copii (32%) nu mai este înscris în nicio formă de învățământ, potrivit rapoartelor OCDE citate în articol. Nota de plată pentru economie: venituri mai mici și presiune pe bugete Legătura cu piața muncii este una directă: analize OECD din 2025 arată că rata de ocupare la adulții de 25–64 de ani crește odată cu nivelul de calificare. În termeni de impact financiar, un raport realizat de AmCham România și Universitatea din București (2024), citat de Wall-Street, estimează că abandonul școlar costă economia românească 2,3 miliarde euro anual (aprox. 11,5 miliarde lei), iar pierderile cumulate din ultimii 11 ani depășesc 15,7 miliarde euro (aprox. 78,5 miliarde lei). La nivel individual, un elev care abandonează școala ar urma să câștige pe durata vieții cu aproape 200.000 euro mai puțin (aprox. 1 milion lei) decât un absolvent de liceu, ceea ce înseamnă, în lanț, venituri mai mici, consum mai redus și contribuții mai mici la taxe și la sistemele sociale. Articolul indică și o pierdere medie de 23.000 de elevi pe cohortă, începând cu 2005. Ce încearcă să schimbe: intervenții pe termen lung și folosirea facilităților fiscale În acest context, asociația EduAct lansează campania de conștientizare „Anii lor absenți ne lipsesc tuturor”, prezentată ca un apel către companii, instituții și cetățeni, pornind de la ideea că abandonul școlar afectează atât oferta de angajați, cât și baza de consumatori. EduAct spune că a construit un model de intervenție pe întreg traseul școlar (primar, gimnazial, liceu), care combină educația non-formală cu literația digitală și orientarea profesională, în școli identificate ca vulnerabile, cu peste 1.400 de beneficiari anual. Președinta asociației, Ioana Breazu, susține că intervențiile susținute pe minimum 2–4 ani pot reduce semnificativ abandonul, iar efectele nu apar imediat: „Intervenția susținută pe minimum 2–4 ani a redus rata de abandon cu până la 54% față de grupurile de control. (...) Ce e interesant e că nu au existat efecte considerabile după primul an. Abia în al doilea an scorurile medii la testele academice au crescut semnificativ.” Campania are și un obiectiv de mobilizare financiară, prin: redirecționarea a 3,5% din impozitul pe venit; parteneriate cu companii; donații individuale, punctuale sau recurente. Totodată, articolul menționează facilitatea fiscală D177, prin care companiile pot cere redirecționarea către ONG-uri a unei părți din impozitul pe profit deja plătit la ANAF, în termen de 45 de zile, printr-o procedură administrativă. De ce contează pentru companii Mesajul central pentru mediul privat este că problema nu se oprește la „lipsa de candidați”: abandonul școlar reduce structural și puterea de cumpărare. În plus, Wall-Street notează că, potrivit Deloitte Global Gen Z and Millennial Survey 2024, aproximativ 70% dintre tinerii profesioniști iau în considerare responsabilitatea socială a angajatorului când evaluează ofertele de muncă, ceea ce poate influența și competiția pentru talente. [...]
„Compulsiune” descrie o conduită în care persoana se simte constrânsă să acționeze , sub presiunea unei forțe interne obsesionale, cu teamă de angoasă și culpabilitate, potrivit DEX Online , în „Cuvântul zilei” din 27 mai 2026. Termenul este relevant în educație și sănătate mintală prin felul în care delimitează comportamentele „făcute cu greu” de cele declanșate de o constrângere psihică. DEX definește „compulsiune” (substantiv feminin) ca „tip de conduită în care individul se simte constrâns a acționa sub efectul unei forțe interne obsesionale, amenințat de angoasă, de culpabilitate”, cu etimologie din franceză („compulsion”). În practică, definiția indică un mecanism: acțiunea nu este doar o alegere sau un obicei, ci o reacție la o presiune internă, asociată cu disconfort psihic. Într-un context educațional, cuvântul ajută la formularea mai precisă a unor situații întâlnite în discuții despre comportament și autocontrol, de exemplu: când un elev repetă un gest sau o verificare „ca să se liniștească”, deși știe că nu e necesar; când o persoană descrie că „nu se poate opri”, iar oprirea ar crește anxietatea sau sentimentul de vinovăție. [...]
