Știri
Știri din categoria Diverse
O vestă de salvare purtată de o supraviețuitoare de pe Titanic ajunge la licitație cu o estimare de până la 350.000 de lire, un nivel care arată cât de sus a urcat piața obiectelor de colecție cu proveniență rară, potrivit news.ro. Casa britanică Henry Aldridge and Son estimează un preț între 250.000 și 350.000 de lire sterline (339.000–474.000 de dolari), iar piesa este prezentată drept singura vestă aparținând unui supraviețuitor al tragediei din 1912 care ajunge la licitație.
Vesta a aparținut Laurei Mabel Francatelli, pasageră la clasa întâi. Ea era secretara creatoarei de modă Lucy Duff Gordon și călătorea spre Chicago împreună cu aceasta și cu soțul ei, Cosmo Duff Gordon; toți trei au supraviețuit după ce au urcat în barca de salvare numărul unu.
Obiectul este semnat de Francatelli și de alți supraviețuitori salvați în aceeași barcă. Conform descrierii de pe site-ul casei de licitații, vesta bej are 12 buzunare din pânză umplute cu plută, plus suporturi pentru umeri și curele laterale.
Andrew Aldridge, directorul general al casei de licitații, a numit-o unul dintre cele mai „emblematice” obiecte scoase vreodată la vânzare provenind de pe nava naufragiată.
„Pur și simplu, această vestă de salvare reprezintă o oportunitate care apare o dată într-o generație pentru colecționari; este singurul exemplar provenit de la un supraviețuitor de pe Titanic oferit vreodată la licitație.”
Vesta este inclusă într-o licitație mai amplă de obiecte de colecție legate de Titanic și de compania White Star, organizată în acest weekend de Henry Aldridge and Son. Potrivit lui Aldridge, vânzarea este făcută de o persoană care „a decis că este momentul să predea ștafeta unui alt colecționar”.
Piesa a mai fost expusă la Titanic Belfast (muzeul de pe locul unde a fost construită nava) și la Muzeul Titanic din Pigeon Forge, Tennessee, prezentat ca cel mai mare muzeu Titanic din lume.
Recomandate
China nu are motive să-și riște interesele economice și strategice pentru a forța Iranul să accepte condițiile SUA , potrivit unei analize din The New York Times , care explică de ce Beijingul evită să exercite presiune directă asupra Teheranului în demersurile americane de a încheia războiul. Textul integral al articolului nu a putut fi accesat din sursa furnizată (pagina returnează eroare 403/„Forbidden”, posibil din cauza restricțiilor de acces sau a unui CAPTCHA), astfel că nu pot reda în mod verificabil argumentele, exemplele și eventualele citate sau detalii specifice din material. În lipsa conținutului, singura informație care poate fi reținută fără a risca interpretări este tema: analiza urmărește rațiunile pentru care China nu își folosește influența pentru a determina Iranul să accepte cererile Statelor Unite legate de încheierea războiului, într-un context regional care implică și mize de securitate maritimă (menționate în URL, inclusiv Strâmtoarea Hormuz ). Dacă poți furniza textul articolului (integral sau fragmente relevante) ori un rezumat oficial accesibil, pot produce imediat o sinteză completă, cu un unghi economic/reglementar bine definit și cu toate nuanțele păstrate. [...]
O fraudă cu POS-ul a umflat de 1.000 de ori nota de plată , iar un turist britanic a ajuns să plătească 1.700 de euro (aprox. 8.500 lei) pentru un kebab pe plaja Copacabana din Rio de Janeiro, potrivit Libertatea . Suspectul a fost reținut de poliție, cazul fiind prezentat ca parte a unui val de înșelătorii care vizează turiștii străini pe litoralul brazilian. Incidentul s-a produs după ce vânzătorul ar fi falsificat setările terminalului POS (aparatul de plată cu cardul) astfel încât suma introdusă să fie multiplicată de o mie de ori. În loc de 1,7 euro, turistul a fost taxat cu aproximativ 1.700 de euro. Bărbatul a fost reținut marți, 14 aprilie, pe Copacabana, în zona din fața a două hoteluri cunoscute. Un tipar de înșelătorii cu sume „umflate” la plajă Cazul nu este singular. Potrivit informațiilor citate de The Guardian , în alte episoade recente: doi turiști argentinieni au fost vizați cu o cerere de aproximativ 1.200 de euro pentru două pahare de açaí; un turist columbian ar fi plătit 420 de euro pentru o caipirinha; o turistă din Argentina a ajuns să plătească 3.400 de euro pentru un știulete de porumb cu margarină, care ar fi trebuit să coste 3,4 euro. În cazul porumbului, turista ar fi explicat că nu înțelege numerele în portugheză și nu vorbește limba, potrivit aceleiași surse. Ce fac autoritățile și de ce contează pentru turiști Patricia Alemany, șefa poliției turistice din Rio, a declarat pentru ziarul O Globo că echipa sa încearcă să îi identifice pe cei responsabili de valul de infracțiuni raportate pe Copacabana și pe plaja vecină Ipanema. Dincolo de prejudiciul punctual, astfel de fraude cresc riscul operațional pentru turiști (plăți cu cardul la comercianți ambulanți) și pot afecta încrederea în plățile electronice în zonele turistice, într-un context în care sumele sunt „umflate” prin manipularea terminalelor de plată. [...]
România nu are stele Michelin mai ales din motive de infrastructură și politică publică , nu din lipsă de talent, iar fără un parteneriat la nivel de stat șansele de a intra în Ghid rămân limitate, susține chef Răzvan Tecuceanu într-un interviu acordat Paginademedia . Tecuceanu, realizatorul emisiunii „ Taste România ” de la Euronews, spune că „talentul NU lipsește” și că există „chefi extraordinari”, însă recunoașterea Michelin depinde de o „combinație de factori” care țin de capacitatea pieței de a livra constant la standarde foarte ridicate. Ce lipsește, în viziunea lui Răzvan Tecuceanu În răspunsul său, Tecuceanu indică trei obstacole principale: Standardul Michelin : ar presupune „o precizie matematică zi de zi, an de an”, adică o consistență operațională greu de susținut pe termen lung fără procese și resurse stabile. Infrastructura de furnizori : un restaurant care țintește stele Michelin are nevoie de acces constant la ingrediente „de o calitate impecabilă”, iar acest lucru este „încă dificil de gestionat logistic în România”. Susținerea autorităților : Ghidul Michelin ar intra „adesea printr-un parteneriat strategic la nivel de guvern, de stat”, iar „doar cu sprijinul statului român” ar exista șansa ca România să fie inclusă în țările acoperite de ghid. De ce contează: efecte economice și de piață Dincolo de prestigiu, explicația lui Tecuceanu mută discuția de la „avem sau nu bucătari buni” la capacitatea ecosistemului HoReCa de a funcționa predictibil : lanțuri de aprovizionare, logistică și un cadru de sprijin public care să facă posibilă includerea în ghid. În același timp, el afirmă că România ar fi „destul de aproape”, susținând că există deja restaurante și chefi care funcționează la acest nivel, iar „recunoașterea oficială este doar o chestiune de timp și de maturizare a pieței”. Context: cine este Răzvan Tecuceanu și ce este „Taste România” Potrivit interviului, Tecuceanu are „zeci de ani de experiență” în televiziune, film și publicitate și a lucrat, între altele, la emisiuni precum „Visuri la cheie” și „Șef sub acoperire” (Pro TV), dar și la proiecte de la Antena 1 și Kanal D. Despre „Taste România”, el spune că proiectul a pornit de la ideea că gastronomia locală este bogată, dar adesea „pierdută în traducere” între generații sau subestimată internațional, iar emisiunea își propune să o prezinte într-o formă modernă, conectată la gastronomia europeană și globală. [...]
Madonna revine pe piața muzicală cu primul album complet în șapte ani , iar lansarea „ Confessions on a Dance Floor: Part II ” pe 3 iulie, la Warner Records , poate reactiva vânzările și consumul pe platformele de streaming în jurul unui catalog deja puternic, potrivit Agerpres , care citează revista Variety. Materialul este prezentat ca o continuare a albumului dance din 2005 „Confessions on a Dance Floor”, iar proiectul marchează și o nouă colaborare cu DJ Stuart Price, producătorul albumului original, care include piese precum „Hung Up”, „Sorry” și „Jump”. Anunțul a fost făcut miercuri pe rețelele de socializare, unde artista a publicat coperta albumului și a distribuit în avanpremieră o secvență muzicală, înaintea lansării primului single de pe disc. Colaborarea cu Warner Records, reluată după aproape două decenii Informația vine la scurt timp după ce Madonna sugerase că va lansa un nou album dance în 2026, în contextul reluării colaborării cu Warner Records după o pauză de aproape 20 de ani, mai notează Agerpres. Într-un comunicat de presă citat în material, Madonna a descris direcția artistică a proiectului printr-un „manifest” realizat împreună cu Stuart Price: „Trebuie să dansăm, să sărbătorim și să ne rugăm cu corpurile noastre. [...] La urma urmei, ringul de dans este un spațiu ritualic.” [...]
Toho mizează pe IMAX și pe piața globală cu „Godzilla Minus Zero”, un sequel care mută acțiunea din Tokyo la New York și este prezentat drept primul film japonez realizat pentru acest format, potrivit The Verge . Filmul continuă povestea din „Godzilla Minus One” (2023), care a readus franciza la un ton mai „așezat”, apropiat de cel al producției originale. Noul teaser nu arată multe, dar sugerează o schimbare de scară: Godzilla apare lângă Statuia Libertății, semn că miza este un cadru recognoscibil pentru publicul internațional. Acțiunea din „Minus Zero” este plasată în 1949, la doi ani după evenimentele din primul film, și „continuă povestea familiei Shikishima, în timp ce se confruntă cu o nouă calamitate”, conform descrierii oficiale citate de publicație. Distribuție, regie și calendar de lansare Ryunosuke Kamiki și Minami Hamabe își reiau rolurile, iar Takashi Yamazaki revine ca regizor. The Verge notează și că Yamazaki lucrează, în paralel, la un film cu roboți uriași intitulat „Grandgear”. „Godzilla Minus Zero” este programat să intre în cinematografe pe 6 noiembrie. Context: Godzilla, prezent simultan în mai multe proiecte În același timp, personajul apare și în alte producții: următorul film din universul Legendary, „Godzilla x Kong: Supernova”, și serialul Apple TV „Monarch: Legacy of Monsters”. [...]
Tranzacția de 1,45 miliarde de dolari (aprox. 6,7 miliarde lei) nu poate fi verificată din sursa indicată, care returnează eroare 404 , astfel că informația nu poate fi confirmată pe baza materialului disponibil, potrivit The Next Web . Pagina la care trimite linkul nu conține articolul menționat, ci un mesaj standard „404: Not Found”, fără detalii despre o achiziție, despre Hexagon, Baker Hughes sau despre o sumă de 1,45 miliarde de dolari. În aceste condiții, nu există suficiente date în sursa furnizată pentru a descrie tranzacția, termenii ei, calendarul sau impactul economic și operațional. Ce se poate spune, strict din conținutul accesibil Linkul indicat către The Next Web nu oferă text editorial, cifre sau declarații despre subiect. Nu apar informații despre „Waygate Technologies”, „Baker Hughes” sau „Hexagon” în pagina extrasă. Nu pot fi confirmate nici afirmația privind „cea mai mare tranzacție industrială europeană din 2026”, nici valoarea tranzacției, din moment ce articolul nu este disponibil la URL-ul furnizat. Ce urmează Dacă furnizezi un link funcțional către articol (sau textul integral al materialului), pot redacta imediat o știre completă, cu un unghi economic (de exemplu: efectul asupra pieței de inspecție industrială și poziționarea Hexagon), fără a adăuga informații care nu sunt în sursă. [...]
