Știri
Știri din categoria Diverse
Donald Trump amenință din nou cu un tarif vamal de 100% pentru statele europene care introduc o taxă digitală, o escaladare care ar pune sub presiune exporturile UE către SUA și ar complica aplicarea acordului comercial recent aprobat, potrivit Bild.
Într-un mesaj publicat vineri pe platforma sa Truth Social, Trump a spus că orice țară europeană care introduce o „taxă digitală” ar urma să fie „imediat” lovită de un „tarif de 100%” pentru bunurile exportate în SUA. El a adăugat că o astfel de măsură ar anula „orice acord comercial” încheiat cu țara respectivă, indiferent dacă este deja aplicat, semnat sau încă nesemnat.
Trump nu a indicat ce stat ar viza, însă, potrivit publicației, președintele SUA nu poate impune tarife vamale împotriva unor țări individuale din UE, deoarece politica comercială este gestionată la nivel comunitar. În același timp, statele membre au aprobat joi, în forma finală, acordul comercial cu SUA, care prevede tarife de 15% pentru majoritatea exporturilor UE către piața americană.
Amenințarea cu un tarif de 100% ar însemna, în practică, o creștere abruptă a costurilor pentru importatorii americani și un risc major de pierdere de competitivitate pentru exportatorii europeni, dacă ar fi pusă în aplicare.
La summitul G7 de la mijlocul lunii iunie, Trump amenințase deja Franța cu un tarif de 100% pe șampanie și vinuri, tot pe tema taxei digitale; președintele Emmanuel Macron a respins atunci astfel de amenințări între parteneri, notează Bild.
Franța a introdus în 2019 o taxă de 3% pe veniturile generate în țară de companiile digitale, măsură care vizează în special grupuri americane precum Facebook, Amazon, Apple, Google și Microsoft. Potrivit aceleiași surse, și alte state – inclusiv Danemarca, Polonia și Portugalia – au introdus între timp taxe similare.
În acest moment, din informațiile disponibile în articol, nu este clar ce reacție oficială ar urma din partea UE sau ce pași concreți ar putea urma în relația comercială UE–SUA.
Recomandate
Un episod de tensiune la vârful relației SUA–Israel arată cât de fragilă poate fi coordonarea diplomatică în negocieri de armistițiu , după ce Bild relatează, pe baza unei cărți de tip „insider”, că Donald Trump l-ar fi certat dur la telefon pe premierul israelian Benjamin „Bibi” Netanjahu în 2025, în timpul discuțiilor privind un armistițiu în războiul din Gaza. Potrivit publicației, episodul este descris în volumul „Regime Change ”, semnat de Maggie Haberman și Jonathan Swan, ambii jurnaliști ai „New York Times”. Cartea susține că disputa a pornit după un atac aerian israelian asupra Qatarului, în momentul în care mediatorii urmau să se întâlnească acolo cu reprezentanți ai Hamas. În relatarea atribuită cărții, Trump ar fi ridicat tonul la Netanjahu și ar fi spus: „Toți au ajuns sătui de tine, Bibi. Toți evreii au ajuns sătui de tine!” De ce contează: risc operațional pentru negocieri și pentru „lanțul” de mediere Dincolo de componenta personală, miza este una de funcționare a negocierilor: dacă un aliat-cheie acționează militar într-un punct sensibil al procesului de mediere (în acest caz, Qatar), costul imediat este blocarea sau întârzierea discuțiilor, iar costul pe termen mai lung este pierderea încrederii între echipele de negociere. Bild mai notează că, potrivit aceleiași cărți, la discuții ar fi participat și Jared Kushner, precum și emisarul lui Trump pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, ambii fiind descriși ca foarte nemulțumiți de evoluții. Ce spune relatarea despre acordul de atunci Publicația scrie că Trump și negociatorii săi ar fi urmărit ca Netanjahu să accepte un „plan în 20 de puncte” elaborat de Kushner pentru încheierea războiului din Gaza, conflict declanșat după atacul Hamas din 7 octombrie 2023. În versiunea prezentată, Trump i-ar fi transmis ulterior lui Netanjahu că un acord era aproape și că nu se poate retrage din proces, invocând inclusiv sprijinul său pentru Israel. Conform articolului, „două zile mai târziu” cei doi au apărut împreună în public și au anunțat acordul. Relația rămâne sensibilă, în pofida mesajelor oficiale Bild consemnează că, după întrebări din partea presei, Casa Albă ar fi insistat că relațiile dintre Trump și Netanjahu rămân „cele mai bune” și că parteneriatul SUA–Israel este „de neclintit”. În același timp, articolul indică faptul că ar fi existat noi tensiuni, inclusiv pe fondul negocierilor de pace ale lui Trump cu Iranul, și redă și alte formulări atribuite lui Trump, fără a oferi detalii independente care să le confirme. Informațiile provin dintr-o relatare bazată pe o carte; articolul nu prezintă dovezi publice (transcrieri/înregistrări) ale convorbirii, astfel că detaliile rămân, în această etapă, la nivel de afirmații atribuite autorilor volumului. [...]
Un contact direct al Budapestei cu Moscova, în plină criză internă în Rusia, ridică semne de întrebare despre poziționarea Ungariei față de sancțiunile UE și riscurile de securitate asociate. Potrivit Libertatea , fostul ministru de externe ungar Péter Szijjártó l-a sunat pe omologul său rus Serghei Lavrov în iunie 2023, în timpul rebeliunii declanșate de Evgheni Prigojin , oferindu-și sprijinul „dacă va fi nevoie”. Convorbirea a avut loc pe fondul speculațiilor că lideri ai Kremlinului ar putea părăsi Moscova în contextul crizei. Szijjártó a întrebat dacă Lavrov este în siguranță, iar ministrul rus i-a răspuns că situația este „sub controlul armatei” și a negat că el sau Vladimir Putin ar fi plecat din capitală. În relatarea preluată de Libertatea din investigația portalului VSquare , oferta de ajutor a lui Szijjártó a fost întâmpinată cu ironie de Lavrov, care ar fi râs și ar fi replicat că „nu are nevoie de nimic”. De ce contează: acuzații privind sancțiunile UE și informații confidențiale Dincolo de episodul telefonic, investigația citată susține că Szijjártó ar fi avut un rol în blocarea sancțiunilor Uniunii Europene împotriva Rusiei și ar fi transmis informații confidențiale despre negocierile europene, inclusiv despre așa-numita „flotă fantomă” a Moscovei (rețea de nave folosite pentru a ocoli restricțiile). Materialul mai menționează o conversație din 30 august 2024, în care Szijjártó ar fi dezvăluit detalii din cadrul Consiliului pentru Afaceri Externe al UE. Contextul convorbirii Apelul a fost plasat în timpul rebeliunii din iunie 2023 a liderului Wagner, Evgheni Prigojin, una dintre cele mai tensionate episoade interne pentru Rusia din ultimii ani. În acel moment au circulat informații și zvonuri despre posibile mutări ale conducerii ruse din Moscova, pe care Lavrov le-a respins în discuția cu oficialul ungar, conform sursei citate. [...]
Aliații NATO pregătesc un pachet de sprijin pentru Ucraina de 70 de miliarde de euro (aprox. 350 miliarde lei) și noi contracte de armament , iar miza economică este accelerarea producției industriale de apărare în Europa, potrivit Libertatea , care citează Politico . Summitul NATO este programat la Ankara, pe 7-8 iulie, iar diplomați ai alianței au declarat pentru Politico că liderii vor discuta atât despre noi acorduri de achiziții de armament, cât și despre creșterea producției de arme la nivelul alianței. Suma exactă pentru contractele de armament nu este încă stabilită, iar unele acorduri ar putea fi convenite în avans și apoi reformulate în documentele finale. Unghiul economic: industrie de apărare „în serie”, nu doar echipamente scumpe Conform informațiilor citate, secretarul general al NATO, Mark Rutte , ar urmări să centreze reuniunea pe stimularea producției industriale de apărare, inclusiv pentru a reduce tensiunile interne din alianță. Accentul ar reflecta dificultatea de a împinge industria europeană să treacă de la armament „de mare valoare” la producție rapidă, în serie. În același timp, promisiunea unor noi acorduri de apărare ar urma să ofere și un argument economic pro-NATO care să rezoneze cu președintele SUA, Donald Trump, în contextul criticilor sale repetate la adresa alianței după revenirea la Casa Albă, anul trecut. 70 de miliarde de euro pentru Ucraina și o țintă similară pentru anul viitor În proiectul de declarație comună, aliații NATO ar urma să promită sprijin pentru Ucraina sub forma unui ajutor militar de 70 de miliarde de euro (aprox. 350 miliarde lei) și să garanteze „cel puțin” o sumă echivalentă pentru anul viitor, potrivit diplomaților citați. Politico notează că nu se preconizează participarea Statelor Unite la această țintă de finanțare. Unul dintre diplomați a indicat că sprijinul pentru Ucraina va fi, cel mai probabil, punctul cel mai controversat al negocierilor, deși un alt diplomat de rang înalt a spus că discuțiile pe proiect „decurg fără probleme”. Presiune pe cheltuieli și recalibrarea rolului SUA în Europa În paralel, proiectul de declarație ar urma să reflecte „transferul de responsabilitate” către Europa, pe fondul reorientării SUA către alte priorități. În acest context, șeful apărării din SUA, Pete Hegseth, a anunțat o revizuire de șase luni a prezenței militare americane în Europa, ca formă de presiune pentru creșterea cheltuielilor de apărare. Totodată, Washingtonul ar fi transmis aliaților că va aloca mai puține echipamente de luptă (precum avioane, submarine și drone) în rezerva de capabilități pe care NATO o poate accesa în timp de război. Ce capabilități ar urma să finanțeze europenii Potrivit proiectului descris de diplomați, aliații europeni ar urma să își asume o implicare mai mare în apărarea continentului, cu investiții menționate explicit în: capabilități de atac „în adâncime” (rachete cu rază lungă de acțiune); sisteme de apărare aeriană; drone. Capabilitățile de lovire în adâncime sunt prezentate ca subiect sensibil între SUA și Europa: europenii ar dori să le dezvolte pentru descurajarea Rusiei, în timp ce Washingtonul ar fi reticent să permită operarea unor astfel de arme. Politico notează că Pentagonul a refuzat recent să trimită rachete Tomahawk în Germania, invocând riscul ca Moscova să perceapă mișcarea drept o escaladare. Contextul geopolitic: Iran și libertatea de navigație Negocierile pentru declarația finală ar urma să includă și un mesaj către Iran privind libertatea de navigație în Strâmtoarea Ormuz, pe fondul temerilor europene că problemele rămase nerezolvate după un acord preliminar de încetare a conflictului ar putea domina reuniunea de la Ankara. În proiect, aliații ar solicita și ca Iranul „să nu dobândească niciodată” o armă nucleară, potrivit diplomaților citați. Până la summit, ambasadorii NATO negociază detaliile declarației, care poate suferi modificări „până în ultimul moment”, urmând ca șefii de stat și de guvern să o aprobe la Ankara. [...]
Blocajul la formarea guvernului revine în prim-plan , după ce PNL și-a schimbat poziția față de sprijinirea unui executiv minoritar PSD, potrivit Libertatea , care relatează declarațiile președintelui Nicușor Dan de vineri seară, în urma consultărilor cu liderii fostei coaliții. Șeful statului spune că discuțiile nu au produs „rezultatele așteptate” și că, pe baza pozițiilor exprimate la consultări, exista o singură formulă care părea să strângă o majoritate parlamentară: un guvern minoritar PSD . În acest context, Nicușor Dan indică drept cauză a blocajului schimbarea de poziție a PNL între marți și vineri. Ce reproșează președintele PNL-ului și ce variantă era pe masă În mesajul publicat pe Facebook, președintele afirmă că PNL s-a angajat marți să voteze un guvern minoritar PSD, „cu anumite condiționări față de programul de guvernare”, dar că ulterior partidul „și-a schimbat poziția”. „Am revenit la blocajul politic pe care marți îl credeam depășit.” De ce contează: presiune pentru o majoritate și „guvern cu puteri depline” Nicușor Dan plasează responsabilitatea găsirii unei majorități în sarcina partidelor și le cere să reia negocierile, indiferent de formula de guvern pe care o consideră potrivită. „România are nevoie de un guvern cu puteri depline”, transmite președintele. Din informațiile prezentate, nu rezultă un calendar pentru reluarea discuțiilor sau o alternativă concretă la varianta guvernului minoritar PSD; mesajul președintelui se concentrează pe relansarea dialogului politic pentru deblocarea formării unei majorități parlamentare. [...]
Schimbarea repetată a condițiilor în negocierile pentru guvern riscă să blocheze accesul la fonduri și investiții , avertizează secretarul general al PSD, Claudiu Manda , într-un atac la adresa președintelui PNL, Ilie Bolojan , potrivit Digi24 . Manda susține că întârzierea instalării unui „guvern cu puteri depline” afectează credibilitatea României și, implicit, capacitatea de a atrage fonduri europene și investiții. Într-un mesaj publicat vineri seara pe Facebook, Manda îl acuză pe Bolojan că „a mințit din nou” și că „s-a jucat cu cheia guvernării” într-un moment în care „oamenii nu mai au certitudini”, iar țara „riscă să își piardă credibilitatea”. În aceeași intervenție, liderul PSD leagă direct instalarea rapidă a guvernului de menținerea fluxurilor de finanțare și a interesului investițional. „Să minţi un popor întreg şi să te joci cu cheia guvernării într-o perioadă în care oamenii nu mai au certitudini, în care ţara riscă să îşi piardă credibilitatea, iar atragerea fondurilor europene şi a investiţiilor depinde de instalarea rapidă a unui guvern cu puteri depline înseamnă deja sabotaj.” Ce reproșează PSD în negocierile pentru guvern Manda afirmă că, în ultimele două luni, PNL ar fi cerut PSD să își asume guvernarea, iar social-democrații ar fi acceptat mai multe formule, participând la toate rundele de negocieri, cu un singur obiectiv declarat: „programul de guvernare”. În același timp, el susține că Bolojan ar fi modificat în mod repetat parametrii negocierii: „formula de guvernare”; „candidatul”; „regulile negocierii”. Miza: credibilitatea și costul economic al blocajului Din perspectiva PSD, problema depășește disputa politică și se mută în zona de risc pentru funcționarea statului: fără un executiv „cu puteri depline”, România ar putea pierde din credibilitate, ceea ce ar afecta atragerea fondurilor europene și a investițiilor, potrivit mesajului lui Manda. Manda își încheie atacul cu ideea că o negociere politică poate fi pierdută, însă pierderea credibilității ar avea un cost „plătit de România”. [...]
Primul cod roșu de caniculă emis vreodată în Olanda a dus deja la restricții în transport și presiune pe infrastructură , pe fondul unui val de căldură care împinge temperaturile spre 40°C în mai multe țări europene, potrivit Libertatea . În Țările de Jos, meteorologii avertizează că „situația este periculoasă” și cer populației să urmeze recomandările autorităților și ale serviciilor de urgență. Olanda: alertă maximă și trenuri mai puține Institutul național de meteorologie a emis cod roșu pentru opt din cele 12 provincii, unde temperaturile ar putea ajunge local la 40°C. Codul roșu este valabil cel puțin până sâmbătă, în timp ce regiunile nordice și provincia Zeeland sunt sub cod portocaliu. Pe partea operațională, operatorul feroviar național a redus numărul trenurilor aflate în circulație din cauza temperaturilor ridicate. În paralel, ministrul Infrastructurii le-a recomandat cetățenilor să folosească automobilul doar dacă este absolut necesar. Efecte în lanț în Europa: urgențe medicale și energie sub presiune Valul de căldură a determinat măsuri de urgență și în alte state: Marea Britanie (Londra): serviciul de ambulanță a raportat miercuri un record istoric de urgențe medicale critice, cu 642 de apeluri de categoria unu într-o singură zi (cazuri precum stop cardiac sau pacienți care nu mai respiră). Franța: sindicatele din învățământ au cerut declanșarea unei greve, invocând „condițiile de muncă inacceptabile” din cauza caniculei. În plus, compania de electricitate EDF a oprit încă două reactoare nucleare , ajungând la trei unități scoase din funcțiune , după ce râurile folosite la răcire s-au încălzit, iar evacuarea apei calde ar fi depășit limitele de mediu. Elveția: a fost anunțată reducerea activității la centrala nucleară Beznau, cu posibilitatea opririi reactoarelor dacă temperaturile ridicate persistă. Germania: sunt estimate temperaturi între 35 și 41°C , iar recordul național pentru luna iunie (39,6°C, stabilit în 2019 în Saxonia-Anhalt) ar putea fi depășit. Deutsche Bahn le-a recomandat pasagerilor să evite deplasările, din cauza riscului de întârzieri provocate de incendii de vegetație și furtuni. Dimensiunea fenomenului și avertismentul ONU Calculele realizate de AFP, citate de publicație, indică faptul că cel puțin 101 milioane de persoane din Europa au fost expuse joi la temperaturi de peste 35°C, dintre care aproximativ 50 de milioane în Franța și 18 milioane în Germania . Șeful departamentului pentru climă al ONU, Simon Stiell, a legat episodul de utilizarea combustibililor fosili: „Atât timp cât omenirea va continua să ardă cantități uriașe de cărbune, petrol și gaze, căldura extremă va continua să se agraveze.” România: cod galben și portocaliu până în 29 iunie În România, Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis avertizări cod galben și cod portocaliu de caniculă , valabile până în 29 iunie , cu temperaturi de până la 40°C și disconfort termic accentuat. Conform ANM, indicele temperatură-umezeală (ITU) urmează să depășească pragul critic de 80 de unități, mai întâi în zonele de câmpie, apoi și în cele de deal. Pentru vineri, codul portocaliu vizează 11 județe: Timiș, Arad, Bihor, Satu Mare, Maramureș, Sălaj, Cluj, Alba, Hunedoara, Bistrița-Năsăud și Mureș . [...]
