Știri
Știri din categoria Diverse
Donald Trump alimentează incertitudinea din Partidul Republican pentru 2028, după ce le-a spus unor donatori, într-o întâlnire privată la Casa Albă, că își dorește ca vicepreședintele JD Vance să câștige alegerile prezidențiale din 2028, potrivit Digi24, care citează o relatare The Washington Post. Mesajul contează mai ales prin efectul operațional: poate reconfigura din timp rețelele de finanțare și mobilizarea internă, dar fără o decizie publică fermă.
Trump ar fi spus în Biroul Oval, în urmă cu aproximativ două săptămâni, că „în cele din urmă, trebuie să-l alegem pe JD”, conform a două persoane familiarizate cu discuția, care au vorbit sub protecția anonimatului. În același timp, consilieri din anturajul său avertizează că președintele nu ar fi decis definitiv asupra succesiunii și că își poate schimba opțiunea.
Remarca din întâlnirea privată contrastează cu retorica din ultimul an, în care Trump a încurajat public o competiție între Vance și secretarul de stat Marco Rubio, sugerând că ar forma o echipă electorală bună și evitând să spună explicit pe cine preferă în fruntea listei.
Un oficial de la Casa Albă a descris, potrivit aceleiași relatări, că Trump continuă să-i întrebe pe cei din jur despre varianta Vance versus Rubio, inclusiv într-o discuție cu personalul în timpul unui zbor cu Marine One, la finalul lunii trecute.
„Oricine presupune că este o certitudine fie se grăbește prea mult, fie pur și simplu nu îl cunoaște prea bine pe președinte”
Un consilier al lui Trump, citat în material, susține că președintele ar fi ajuns „în sinea sa” la concluzia că Vance ar fi succesorul republican, dar că este „prea devreme” pentru stabilirea momentului unei candidaturi sau al unei susțineri publice.
În sprijinul lui Vance sunt invocate, între altele, activitatea politică din ultimul an și jumătate, rolul în negocierile pentru un acord de încetare a focului cu Iranul (care ar fi eșuat ulterior în iulie), conducerea unui grup de lucru pentru combaterea fraudelor în zona prestațiilor sociale federale și o serie de apariții media în iunie, în contextul promovării unei cărți.
În cazul lui Rubio, relatarea indică o constrângere practică: din punct de vedere juridic și logistic, un secretar de stat — iar Rubio ar ocupa și funcția de consilier pentru securitate națională — nu ar putea candida la președinție în timpul mandatului. De asemenea, Rubio ar evita discuțiile despre 2028 și și-ar fi redus prezența în mass-media pentru a limita speculațiile, potrivit unei persoane apropiate lui; un purtător de cuvânt a refuzat să comenteze.
Relatarea arată că perspectiva unei lupte pentru succesiune a început deja să genereze tensiuni în partid, inclusiv între donatori și activiști, care își exprimă susținerea sau opoziția față de Vance.
Un element-cheie rămân alegerile de la jumătatea mandatului: un rezultat slab al republicanilor ar putea încuraja apariția unor candidați alternativi și o atitudine mai critică față de administrație. În plus, Vance sau Rubio ar putea fi ținte mai ușoare pentru atacuri interne decât Trump, o dinamică despre care materialul spune că se vede deja online, în contextul criticilor legate de războiul din Iran.
Vance nu și-a confirmat planurile, iar persoane care au discutat cu el au spus că nu luase încă o decizie; o persoană apropiată a indicat că ar amâna decizia până după nașterea celui de-al patrulea copil, pe 19 iulie. Vicepreședintele a declarat pentru CBS, în iunie, că va discuta subiectul cu soția sa după alegerile de la jumătatea mandatului și că se concentrează pe funcția actuală.
Recomandate
Secretarul de stat al SUA spune că finalul războiului va fi negociat, nu decis pe front , iar mesajul indică o presiune diplomatică în creștere pentru un acord care să reducă pierderile și distrugerile, potrivit Digi24 . Marco Rubio a declarat, într-un interviu acordat postului de radio WABC, că „în prezent nu există” niciun acord privind un armistițiu energetic între Ucraina și Rusia. În același timp, el a susținut că războiul nu se va încheia printr-o „victorie militară” a uneia dintre părți, ci printr-un acord obținut prin negocieri, relatare atribuită de Digi24 publicației ucrainene Ukrainska Pravda . „Nu se va încheia printr-o victorie militară zdrobitoare a uneia sau alteia dintre părți. Se va încheia printr-un acord obținut pe calea negocierilor. Și cu cât se va întâmpla asta mai repede, cu atât vor muri mai puțini oameni și cu atât vor fi mai puține distrugeri”. Armistițiul energetic: „în prezent nu există” Rubio a insistat că, deși „este perfect logic” ca războiul să fie oprit pentru că „nu este în beneficiul niciuneia dintre părți”, acest lucru nu se întâmplă automat în politica externă. „Așadar, este perfect logic să-i punem capăt. Dar, din păcate, în politica externă și în chestiuni de acest gen, uneori ceea ce este logic nu se întâmplă neapărat”. Ce urmează pe canalul diplomatic SUA–Ucraina–Rusia În același context, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că SUA vor transmite rușilor propunerea Ucrainei privind un armistițiu în domeniul energetic. Digi24 mai notează că președintele american Donald Trump a avut marți după-amiază o întâlnire bilaterală cu Zelenski, la New York, în marja Adunării Generale a ONU , iar liderul ucrainean a spus după întrevedere că Kievul și Washingtonul vor ca războiul să se încheie „înainte de iarnă”. [...]
Rusia a transmis SUA că își menține obiectivele de război în Ucraina , în discuțiile directe dintre secretarul de stat american Marco Rubio și ministrul rus de Externe Serghei Lavrov, desfășurate la New York, potrivit Digi24 . Mesajul reduce spațiul de negociere pentru un acord rapid, în timp ce Washingtonul și Kievul încearcă să împingă discuțiile de pace înainte de iarnă. Întâlnirea Rubio–Lavrov a avut loc miercuri, în marja Adunării Generale a ONU , în aceeași zi cu discursul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski la ONU. Cei doi oficiali s-au văzut într-un hotel din New York și nu au răspuns întrebărilor jurnaliștilor, inclusiv despre posibilitatea unui moratoriu al atacurilor asupra instalațiilor energetice. Pe teren, tensiunea a rămas ridicată: Rusia a atacat Kievul miercuri dimineața cu drone, lovind infrastructura feroviară, depozite și benzinării, la câteva ore după întâlnirea dintre Zelenski și președintele american Donald Trump, dedicată eforturilor de pace. Moratoriul energetic, condiționat de reciprocitate Kievul și Washingtonul vor ca războiul să se încheie înainte de iarnă, potrivit unui comunicat al președintelui ucrainean, publicat marți în marja Adunării Generale a ONU. Zelenski a indicat că a discutat cu Trump despre măsuri de „dezescaladare” și despre un posibil moratoriu privind atacurile asupra infrastructurii energetice, condiționat de un angajament similar din partea Moscovei. „Am discutat cu președintele american despre un moratoriu energetic”, a declarat marți șeful statului ucrainean. Versiunea Moscovei: obiectivele rămân, dar „soluția politico-diplomatică” nu e exclusă Potrivit publicației ua.news, citată de Digi24, Rusia a prezentat propria versiune a discuțiilor, susținând că și-a confirmat intenția de a-și atinge obiectivele războiului împotriva Ucrainei, „fără a exclude” o soluție „politico-diplomatică”. În același cadru, părțile ar fi discutat și despre relațiile bilaterale și agenda internațională, inclusiv dosare din Orientul Mijlociu, Caucazul de Sud, America Latină și Caraibe, precum și pregătirile pentru viitorul summit G20. Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei a indicat, totodată, că există un acord pentru continuarea contactelor la nivelul ministerelor de Externe. G20 la Miami: Putin, invitat oficial, spune Rubio Marco Rubio a confirmat că Vladimir Putin a fost invitat oficial la summitul G20, programat în decembrie, la Miami. În contextul în care Rusia își reafirmă public obiectivele de război, invitația și discuțiile la nivel înalt sugerează că următoarele săptămâni vor aduce mai degrabă negocieri dificile decât o apropiere rapidă de un compromis. [...]
Iranul a ridicat miza pe Strâmtoarea Ormuz , avertizând la ONU că nu va tolera folosirea acesteia într-o „agresiune” împotriva Republicii Islamice, pe fondul escaladării verbale cu Washingtonul. Declarațiile au fost făcute de președintele iranian Masoud Pezeshkian la Adunarea Generală a ONU , potrivit Digi24 . În discurs, Pezeshkian a acuzat Statele Unite și Israelul de „încălcări ale dreptului internațional” și a prezentat Iranul drept „victima terorismului”. În momentul în care liderul iranian a întors acuzația de terorism către SUA, reprezentantul delegației americane prezent în sală a părăsit reuniunea. Semnalul către piețe: Ormuz, din nou în centrul riscului geopolitic Pezeshkian a spus că Iranul nu va accepta ca Strâmtoarea Ormuz să fie folosită pentru „a impune insecuritatea” în Orientul Mijlociu și a acuzat SUA că ar fi blocat accesul Iranului la propriile ape teritoriale, invocând „rachete și tehnologii letale” folosite pentru a aduce instabilitate în zona rutei maritime. În același registru, liderul iranian a susținut că Teheranul a acționat „doar” în legitimă apărare și a negat că Iranul ar fi vizat populații civile în riposta sa. Contextul diplomatic: apelul lui Trump la izolarea Iranului și negocieri eșuate Discursul a venit la o zi după ce președintele american Donald Trump le-a cerut, la ONU, „tuturor națiunilor lumii să izoleze Iranul” și a vorbit despre alternativa unui acord sau a distrugerii rapide a Republicii Islamice, potrivit relatării. În paralel, Washingtonul și Teheranul au purtat în ultimele luni discuții directe și indirecte pentru un acord care să pună capăt războiului, însă un acord provizoriu semnat în iunie a eșuat ulterior, după ce Trump a acuzat Iranul că a reluat atacurile asupra navelor comerciale în Strâmtoarea Ormuz. Pezeshkian a avertizat, în replică, că iranienii „nu-și vor înclina niciodată capul”, menținând linia de confruntare în jurul securității maritime din Ormuz — un punct sensibil pentru comerțul regional și pentru rutele energetice. [...]
Rusia respinge ideea unui armistițiu energetic, iar mesajul transmis de Serghei Lavrov la ONU indică o prelungire a riscului operațional pentru infrastructura din Ucraina și, implicit, pentru stabilitatea energetică regională, potrivit Digi24 . Ministrul rus de Externe a declarat miercuri, în Consiliul de Securitate al ONU, că Moscova „nu va face pauză” în ceea ce Kremlinul numește „operațiunea militară specială”, respingând astfel perspectiva unei opriri temporare a ostilităților. Declarația vine la o zi după ce Kievul și Washingtonul evocaseră un „moratoriu” privind atacurile asupra infrastructurii energetice. „Nu vom face pauză în operaţiunea noastră militară specială.” Lavrov a susținut că „Europa vrea să obţină o pauză pentru a se aprovizoona cu armament”, fără a indica vreo condiție concretă în care Rusia ar accepta o suspendare a acțiunilor militare. Ce înseamnă pentru discuțiile despre „moratoriu” energetic În același context, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus marți că este „pregătit” pentru un „moratoriu” al atacurilor împotriva instalațiilor energetice, dacă Moscova ar face la fel. Din informațiile prezentate, poziția exprimată de Lavrov la ONU contrazice această direcție și reduce, cel puțin pe termen scurt, șansele unui acord limitat pe energie. Contextul diplomatic: presiune pentru un acord rapid Tot marți, președintele american Donald Trump a afirmat, într-un discurs la Adunarea Generală a ONU, că un acord între Ucraina și Rusia ar urma să se întâmple „mai repede decât am crede”. Declarația lui Lavrov introduce însă un semnal de rigiditate din partea Moscovei, care complică scenariul unei dezescaladări rapide, inclusiv pe componenta energetică. [...]
Administrația Trump pregătește o interdicție de 90 de zile la exporturile de motorină din SUA, o măsură care poate distorsiona piața și riscă să împingă prețurile în sus pe termen lung , pe fondul presiunilor politice interne înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului, potrivit Digi24 , care citează o relatare POLITICO . Planul vizează reducerea rapidă a prețului la pompă în SUA, într-un moment în care costul combustibilului a devenit o vulnerabilitate pentru republicani, înaintea scrutinului care va decide dacă partidul își păstrează controlul asupra Congresului în a doua parte a mandatului lui Donald Trump . În discuțiile din culise, măsura a produs o ruptură în interiorul administrației, între tabere pro și anti-embargo, au declarat pentru POLITICO mai multe persoane cu acces la informații despre negocieri. Un director din industria petrolieră, citat de publicație, susține că Trump ar fi hotărât să anunțe interdicția până la finalul săptămânii. De ce motorina a devenit „punctul sensibil” Motorina este prezentată ca principalul factor de tensiune deoarece alimentează o gamă largă de activități economice, de la transportul rutier la agricultură și construcții, ceea ce amplifică efectul scumpirilor în lanțul de aprovizionare. În acest context, prețul motorinei a crescut mai mult decât cel al benzinei, ajungând la peste 6,50 dolari pe galon (aprox. 1,72 dolari pe litru, adică aproximativ 7,7 lei/litru). Creșterea a determinat o parte dintre republicani, în special reprezentanți ai statelor cu profil agricol, să ceară public măsuri „drastice” pentru ieftinirea motorinei. Reacția industriei: risc de scumpiri pe termen lung Potrivit POLITICO, reacția negativă vine din partea directorilor din industria petrolului și a gazelor naturale, dar și a unor oficiali din administrație, care avertizează că un embargo la export ar putea avea efect invers în timp, prin creșterea prețurilor la combustibil pe termen lung. Contextul politic este legat și de promisiunea din campania din 2024 de a reduce prețurile la benzină, însă Digi24 notează că evoluțiile geopolitice invocate în material — inclusiv conflictul SUA–Iran și perturbarea unor rute de transport al petrolului — au contribuit la scumpiri. În lipsa unor detalii publice despre mecanismul exact și condițiile interdicției, rămâne de urmărit dacă administrația va confirma oficial măsura și cum va reacționa piața, inclusiv prin ajustări ale producției și ale fluxurilor comerciale. [...]
Kremlinul condiționează o nouă întâlnire Putin–Trump de un acord oficial , semnal care menține incertitudinea diplomatică în jurul dosarului Ucraina, potrivit Digi24 . Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Vladimir Putin „rămâne pregătit” pentru o nouă întrevedere cu președintele american Donald Trump , însă doar dacă se ajunge la „un acord concret” privind organizarea unor discuții oficiale. În acest moment, a precizat Peskov, nu există detalii concrete despre o astfel de întâlnire. Mesajul Moscovei este că discuțiile la vârf nu pot avea loc fără o înțelegere formală prealabilă, ceea ce sugerează că o eventuală reluare a contactelor directe ar depinde de un cadru negociat și acceptat de ambele părți, nu de inițiative ad-hoc. Legătura cu negocierile privind Ucraina În același context, Peskov a reiterat că poziția Rusiei privind o posibilă întâlnire între Putin și președintele ucrainean Volodimir Zelenski „rămâne neschimbată”. El a spus că Zelenski „poate veni la Moscova”, dar a susținut că o întâlnire înainte ca negocierile să se desfășoare la nivel de experți ar fi „inutilă” și, „se pare”, o pierdere de timp. Totodată, Peskov a afirmat că „în prezent nu există condiții prealabile” pentru a trece la „o cale a păcii” în negocierile privind Ucraina, deși Rusia ar rămâne deschisă la discuții. Acuzații către aliații Kievului și referire la Marea Britanie Peskov a reluat și criticile la adresa aliaților Ucrainei, susținând că aceștia aprovizionează activ forțele armate ucrainene cu arme și oferă sprijin financiar. În plus, a acuzat Marea Britanie că „alimentează sentimentele rusofobe”, afirmând că „Germania, Franța și multe alte țări europene” ar face același lucru. Trump declarase cu o zi înainte că s-ar putea întâlni din nou cu Putin, mai notează Digi24. [...]
