Știri
Știri din categoria Diverse
Donald Trump alimentează incertitudinea din Partidul Republican pentru 2028, după ce le-a spus unor donatori, într-o întâlnire privată la Casa Albă, că își dorește ca vicepreședintele JD Vance să câștige alegerile prezidențiale din 2028, potrivit Digi24, care citează o relatare The Washington Post. Mesajul contează mai ales prin efectul operațional: poate reconfigura din timp rețelele de finanțare și mobilizarea internă, dar fără o decizie publică fermă.
Trump ar fi spus în Biroul Oval, în urmă cu aproximativ două săptămâni, că „în cele din urmă, trebuie să-l alegem pe JD”, conform a două persoane familiarizate cu discuția, care au vorbit sub protecția anonimatului. În același timp, consilieri din anturajul său avertizează că președintele nu ar fi decis definitiv asupra succesiunii și că își poate schimba opțiunea.
Remarca din întâlnirea privată contrastează cu retorica din ultimul an, în care Trump a încurajat public o competiție între Vance și secretarul de stat Marco Rubio, sugerând că ar forma o echipă electorală bună și evitând să spună explicit pe cine preferă în fruntea listei.
Un oficial de la Casa Albă a descris, potrivit aceleiași relatări, că Trump continuă să-i întrebe pe cei din jur despre varianta Vance versus Rubio, inclusiv într-o discuție cu personalul în timpul unui zbor cu Marine One, la finalul lunii trecute.
„Oricine presupune că este o certitudine fie se grăbește prea mult, fie pur și simplu nu îl cunoaște prea bine pe președinte”
Un consilier al lui Trump, citat în material, susține că președintele ar fi ajuns „în sinea sa” la concluzia că Vance ar fi succesorul republican, dar că este „prea devreme” pentru stabilirea momentului unei candidaturi sau al unei susțineri publice.
În sprijinul lui Vance sunt invocate, între altele, activitatea politică din ultimul an și jumătate, rolul în negocierile pentru un acord de încetare a focului cu Iranul (care ar fi eșuat ulterior în iulie), conducerea unui grup de lucru pentru combaterea fraudelor în zona prestațiilor sociale federale și o serie de apariții media în iunie, în contextul promovării unei cărți.
În cazul lui Rubio, relatarea indică o constrângere practică: din punct de vedere juridic și logistic, un secretar de stat — iar Rubio ar ocupa și funcția de consilier pentru securitate națională — nu ar putea candida la președinție în timpul mandatului. De asemenea, Rubio ar evita discuțiile despre 2028 și și-ar fi redus prezența în mass-media pentru a limita speculațiile, potrivit unei persoane apropiate lui; un purtător de cuvânt a refuzat să comenteze.
Relatarea arată că perspectiva unei lupte pentru succesiune a început deja să genereze tensiuni în partid, inclusiv între donatori și activiști, care își exprimă susținerea sau opoziția față de Vance.
Un element-cheie rămân alegerile de la jumătatea mandatului: un rezultat slab al republicanilor ar putea încuraja apariția unor candidați alternativi și o atitudine mai critică față de administrație. În plus, Vance sau Rubio ar putea fi ținte mai ușoare pentru atacuri interne decât Trump, o dinamică despre care materialul spune că se vede deja online, în contextul criticilor legate de războiul din Iran.
Vance nu și-a confirmat planurile, iar persoane care au discutat cu el au spus că nu luase încă o decizie; o persoană apropiată a indicat că ar amâna decizia până după nașterea celui de-al patrulea copil, pe 19 iulie. Vicepreședintele a declarat pentru CBS, în iunie, că va discuta subiectul cu soția sa după alegerile de la jumătatea mandatului și că se concentrează pe funcția actuală.
Recomandate
Donald Trump susține că Iranul a cerut Washingtonului să renunțe la o operațiune militară majoră și să intre în negocieri , într-un episod care, dacă se confirmă în parametrii descriși, ar indica o schimbare de tactică cu potențial de a reduce riscul unei escaladări regionale cu efecte directe asupra piețelor energetice. Potrivit Digi24 , președintele SUA a făcut declarațiile într-un discurs la o reuniune din Las Vegas , materialul fiind relatat de The Economic Times . Trump a spus că ar prefera un acord cu Teheranul, motivând că „nu vrea să omoare oameni”, și a afirmat că Iranul ar fi cerut anularea a ceea ce el a descris drept „cel mai mare atac al SUA de după cel de-al Doilea Război Mondial” și acceptarea negocierilor. În același timp, liderul de la Casa Albă a reiterat că Washingtonul nu va permite Iranului să dezvolte o armă nucleară. Ce spune Trump că s-a întâmplat înaintea unei operațiuni mai ample În relatarea citată, Trump a afirmat că SUA se pregăteau pentru o operațiune militară „mult mai amplă” împotriva Iranului, dar că oficiali iranieni ar fi contactat Washingtonul și ar fi cerut să se abțină. „Eram pregătiți pentru cel mai mare atac de după cel de-al Doilea Război Mondial, iar ei m-au sunat și mi-au spus: «Vă rugăm, nu faceți asta. Hai să discutăm.» Apoi au spus că nu au afirmat niciodată asta. Ei chiar au spus asta, dar suntem în discuții. Să vedem ce se va întâmpla.” Trump a mai declarat că situația s-ar „clarifica” în 48 de ore și a sugerat că Teheranul ar fi „foarte înțelept” să ajungă la un acord cu Washingtonul. Mesajul de descurajare și implicațiile pentru riscul de escaladare În aceeași intervenție, Trump a susținut că Iranul „respectă” acum Statele Unite și a repetat linia roșie a administrației sale privind arma nucleară. „Ne respectă. Niciun alt președinte nu a făcut ceea ce trebuia făcut cu mult timp în urmă, deoarece Iranul nu poate deține o armă nucleară.” Din perspectiva riscului geopolitic, mesajul combină două direcții: disponibilitate declarată pentru negocieri și avertisment ferm pe tema nucleară. Digi24 nu oferă, în materialul citat, confirmări independente ale apelului invocat de Trump sau detalii operaționale despre presupusa operațiune pregătită de SUA, astfel că afirmațiile rămân, în această etapă, la nivel de declarație politică. Context: referințe la Venezuela și la petrol Trump a comparat abordarea față de Iran cu acțiuni din Venezuela și a lăudat autoritățile americane de imigrare pentru operațiuni împotriva bandei „Tren de Aragua”. În același context, el a afirmat că SUA „primesc mult petrol din Venezuela” și că relațiile cu Caracas ar fi bune, prezentând Venezuela drept una dintre cele mai bogate țări producătoare de petrol din lume. În lipsa unor detalii suplimentare în articol despre calendarul negocierilor sau despre pașii următori, principalul element de urmărit rămâne dacă discuțiile invocate de Trump se materializează într-un cadru formal și dacă, în intervalul menționat de el, apar clarificări oficiale privind stadiul contactelor SUA–Iran. [...]
Menținerea ratingului depinde de stabilitatea politică și continuitatea reducerii deficitului , iar apropierea alegerilor riscă să împingă agenda publică spre promisiuni bugetare și să crească costurile de finanțare ale statului, a avertizat premierul interimar Ilie Bolojan , potrivit Digi24 . Bolojan spune că România a făcut „reduceri importante” ale deficitului într-un singur an, pornind de la un deficit de 9,3%, dar că aceste ajustări au venit cu „costuri sociale”. În acest context, el și-a exprimat speranța că ratingul de țară va fi menținut și că România ar putea trece la o perspectivă „stabilă”, ceea ce ar ajuta la scăderea costurilor de finanțare și a dobânzilor la care se împrumută statul. Ce urmăresc agențiile de rating și de ce contează pentru finanțarea statului Premierul interimar a indicat trei criterii pe care agențiile de rating le folosesc în evaluarea unei țări: situația financiară (în special deficitul, pe baza „cifrelor brute” și a datelor la zi); stabilitatea politică; perspectiva de viitor (în cazul României, anii 2027–2028). Pe componenta politică, Bolojan a criticat demiterea unui guvern fără o soluție rapidă de învestire a unui nou executiv, argumentând că o perioadă de incertitudine face mai dificilă estimarea politicilor publice atât pentru agențiile de rating, cât și pentru investitori și cetățeni. Riscul electoral: promisiuni bugetare și frână la reforme Bolojan a avertizat că intrarea în anii preelectorali și electorali aduce, de regulă, o scădere a „apetitului pentru reforme” și o creștere a „apetitului pentru populism”, pe fondul discuțiilor publice despre măsuri precum majorări salariale sau deblocarea posturilor la stat „fără constrângeri bugetare”. Aceste semnale, a spus el, sunt atent analizate în evaluările privind perspectiva pe 2027–2028. „Dacă cineva se uită la ceea ce s-a întâmplat în România în perioada 2023–2024, observă că, în anii preelectorali, apetitul pentru reforme scade, iar apetitul pentru populism crește.” În viziunea sa, România are nevoie cât mai repede de un guvern „cu puteri depline” care să continue reducerea cheltuielilor, să controleze îndatorarea, să reducă deficitele și să combată evaziunea fiscală. Context: Fitch a menținut ratingul, urmează Moody’s Cu câteva zile înainte, agenția Fitch a decis să mențină ratingul României la „BBB-”, ultima treaptă recomandată investițiilor, ceea ce a însemnat evitarea retrogradării la categoria „junk”, notează publicația. Urmează o nouă evaluare, de această dată din partea agenției Moody’s. [...]
Contestația USR și PNL la CCR poate întârzia intrarea în vigoare a Legii Integrității și pune sub semnul întrebării 770 de milioane de euro din PNRR , potrivit Digi24 . Miza este îndeplinirea până la finalul lunii august a jalonului din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) legat de reforma integrității, fără de care România ar putea pierde finanțarea aferentă acestui capitol. Sesizarea a fost depusă joi de parlamentari USR, la care s-au alăturat și aleși PNL, conform unor surse politice citate de publicație. Principalele critici vizează două modificări introduse în Parlament de PSD și AUR: aplicarea retroactivă a sancțiunilor pentru demnitarii declarați în conflict de interese sau incompatibilitate și obligativitatea publicării declarațiilor de avere ale soților/partenerilor. Curtea Constituțională a anunțat că va dezbate sesizarea pe 12 august. Calendarul devine esențial: legea avea termen de adoptare până la finalul lunii august, însă îndeplinirea jalonului depinde acum de rapiditatea deciziei CCR și de verdict. Ce înseamnă pentru banii din PNRR În forma descrisă de Digi24, scenariile sunt directe: Dacă CCR declară legea constituțională , jalonul din PNRR ar putea fi considerat îndeplinit, cu condiția ca procesul să se încadreze în termen. Dacă CCR declară legea neconstituțională , proiectul se întoarce în Parlament pentru modificări și noi dezbateri la Senat și Camera Deputaților, ceea ce crește riscul depășirii termenului și, implicit, al pierderii banilor. Publicația notează că situația ar trebui rezolvată în următoarele trei săptămâni pentru a nu fi periclitată finanțarea. Ce prevede Legea Integrității și de unde vine disputa Noua lege ar urma să înlocuiască declarațiile de avere cu o declarație de interese financiare , iar averile demnitarilor nu ar urma să fie nici complet secrete, nici publicate integral, potrivit informațiilor din articol. Două amendamente sunt în centrul contestării: un amendament susținut de AUR și adoptat cu voturile PSD privind declararea averilor și pentru partenerii aflați în „relații asemănătoare acelora dintre soți”, despre care USR și PNL au susținut în dezbateri că ar fi dificil de aplicat, inclusiv pentru că Agenția Națională de Integritate nu ar putea stabili astfel de relații; propunerea PSD de aplicare retroactivă a sancțiunilor privind incompatibilitatea și conflictul de interese, măsură despre care Digi24 scrie că l-ar viza direct pe Dominic Fritz și ar putea duce la pierderea mandatului de primar. Pe fondul sesizării, PSD a acuzat USR și PNL că au blocat 771 de milioane de euro din bani europeni pentru a-l proteja pe Dominic Fritz, iar fostul ministru al Justiției Radu Marinescu a criticat public demersul, într-o postare pe Facebook, conform aceleiași surse. Ce urmează Următorul reper este 12 august , data la care CCR a programat dezbaterea sesizării. În funcție de decizie, fie legea poate merge mai departe în forma actuală, fie revine în Parlament, cu riscul ca România să nu mai bifeze la timp jalonul din PNRR aferent reformei integrității și să piardă finanțarea de 770 de milioane de euro (aprox. 3,9 miliarde lei) . [...]
Amendamentul AUR–PSD extinde obligațiile de transparență către „parteneri” nedefiniți juridic , ceea ce poate complica aplicarea și contestarea noii legi a integrității, în condițiile în care România nu are o lege a parteneriatului civil, potrivit Digi24 . Modificarea a reaprins discuția despre parteneriatul civil după ce AUR și PSD au susținut un amendament la legea privind declarațiile de avere, care extinde obligațiile de transparență și asupra persoanelor aflate „într-o relație asemănătoare soț-soție” cu demnitarii. Problema semnalată este că această formulare introduce în legislație o categorie care nu este definită juridic și nu are un mecanism clar de dovedire. Ce schimbă amendamentul și unde apare riscul de aplicare Amendamentul votat de AUR și PSD vizează proiectul de modificare a legii Agenției Naționale de Integritate (ANI) și extinde obligațiile de transparență: de la soții demnitarilor, către persoanele aflate „într-o relație asemănătoare soț-soție” cu demnitarii. În lipsa unei definiții legale pentru această relație, apar întrebări practice: cum stabilește statul existența relației și ce probe sunt acceptate. Digi24 notează că formularea ridică întrebări juridice tocmai pentru că legislația românească nu definește categoria și nu stabilește cum poate fi dovedită. Poziția AUR și răspunsul lui Dan Dungaciu La „Interviurile Digi24.ro”, prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu, a spus că amendamentul nu ar fi fost făcut pentru o persoană anume și a dat ca exemplu cazul președintelui României și al partenerei sale de viață, Mirabela Grădinaru, care nu sunt căsătoriți. Dungaciu a invocat și un posibil motiv pentru care unii ar evita căsătoria: „S-ar putea ca, la un moment dat, cineva să se gândească să nu se căsătorească inclusiv pentru a proteja anumite surse financiare sau venituri” Întrebat cum poate fi dovedită relația, în lipsa unui statut juridic, acesta a admis că textul ridică probleme și a indicat drept criteriu expunerea publică a relației, dar a vorbit și despre ambiguități legislative: „În măsura în care își afișează relațiile publice este mai ușor de dovedit. (...) Există foarte multe ambiguități în legislație. Este cel mai mic rău posibil. Alegerea era între a nu face nimic sau a face ceva” În același context, Digi24 arată că AUR a respins în repetate rânduri parteneriatul civil, pe care l-a descris drept „o amenințare directă la adresa familiei tradiționale”, deși amendamentul folosește o noțiune apropiată de ceea ce ar reglementa o astfel de lege. Întrebat despre această contradicție, Dungaciu a răspuns: „E o idee. O să le transmit colegilor și o să discute.” Ce urmează: contestare la Curtea Constituțională Legea privind reforma ANI urmează să fie atacată la Curtea Constituțională de USR și PNL, iar printre amendamentele contestate se află și cel propus de AUR privind includerea în declarațiile de avere a persoanelor aflate într-o relație „asemănătoare soț-soție” cu demnitarii. În funcție de decizia Curții, prevederea ar putea rămâne în vigoare, ar putea fi modificată sau eliminată. [...]
Moscova contestă public justificarea Chișinăului pentru măsuri de securitate , după ce în Republica Moldova au fost găsite fragmente dintr-o dronă rusească Geran-2, într-un nou incident pe fondul războiului din Ucraina, potrivit Digi24 . Aleksei Fadeev , director adjunct în Departamentul de comunicare al Ministerului rus de Externe, a susținut că autoritățile de la Chișinău „se agață stângaci” de o „amenințare rusă” pe care o numește „inexistentă” și că invocarea incidentelor cu drone ar fi folosită pentru a „distrage atenția” de la „inițiative antipopulare” și de la probleme sociale. Declarațiile au fost făcute după ce, miercuri, au fost descoperite fragmentele dronei în apropierea unui sat din Republica Moldova, pe fondul unei serii de încălcări ale spațiului aerian și de căderi de drone sau fragmente pe teritoriul țării de la începutul invaziei ruse în Ucraina. Miza: statutul de neutralitate și direcția de politică externă În aceeași intervenție, oficialul rus a acuzat conducerea proeuropeană de la Chișinău că ar fi indiferentă față de interesele populației și că acțiunile sale ar viza destabilizarea politică internă, descrisă drept „deja fragilă”. Totodată, Moscova a reluat acuzația că Republica Moldova s-ar „îndepărta” de statutul său de neutralitate, iar acest lucru ar reprezenta, în versiunea MAE rus, „principala sursă de amenințări” pentru populație. „Tocmai acțiunile autorităților oficiale de la Chișinău, menite să îndepărteze țara de statutul neutru al republicii, subminează securitatea țării și constituie principala sursă de amenințări pentru propriul popor, pentru propria populație.” Context regional: reacția la solidaritatea cu România și Polonia Materialul notează că Moscova pare iritată și de solidaritatea exprimată de președinta Maia Sandu cu Polonia și România, după încălcări repetate ale spațiilor aeriene ale celor două țări în incidente legate de războiul declanșat de Rusia în Ucraina. Fadeev a invocat o declarație de săptămâna trecută a Maiei Sandu, potrivit căreia, cât timp agresiunea Moscovei continuă, „nimeni din Europa nu se află în deplină siguranță”. Narativul Moscovei: „pion” al Occidentului și un sondaj invocat Oficialul rus a mai afirmat că Occidentul ar pregăti Republicii Moldova, „la fel ca Ucrainei”, rolul de „pion” în jocuri geopolitice și că societatea moldovenească s-ar opune implicării în „aventuri militariste”. În sprijinul acestor afirmații, el a făcut trimitere la un „așa-zis sondaj” publicat luna trecută, despre care a spus că ar indica o preferință de peste 60% pentru o politică externă „echilibrată” între Est și Vest sau chiar orientată spre Rusia, în timp ce susținerea pentru cursul proeuropean ar fi sub 30%, conform relatării. În același registru, Fadeev a acuzat autoritățile moldovene că ar prezenta perioada sovietică drept „ocupație și teroare”, dar ar „trece sub tăcere” o presupusă „înflorire fără precedent” a Moldovei sovietice, susținând că actuala conducere nu ar avea „propriile succese” cu care să se laude. Din informațiile disponibile în articol, nu sunt menționate măsuri concrete anunțate de Chișinău ca răspuns la declarațiile Moscovei; rămâne de urmărit dacă incidentul cu fragmentele de dronă va genera noi decizii privind securitatea și gestionarea riscurilor la frontiera estică a Europei. [...]
Incendiile de vegetație riscă să transforme recolta de struguri din 2026 într-o pierdere comercială , dacă fumul va altera aroma vinului, chiar și în situațiile în care produsul rămâne potabil, potrivit Digi24 . Miza pentru producători nu este doar suprafața arsă, ci posibilitatea ca vinul să capete „ gust de fum ”, ceea ce ar putea bloca vânzările. În sud-estul Franței, în regiunea Var – o zonă importantă pentru vinurile roze – flăcările au forțat evacuări și au distrus peste 6.000 de hectare de teren. În podgorii, pagubele nu se văd întotdeauna imediat: unele vițe au frunze arse de temperaturile extreme, dar strugurii pot rămâne aparent intacti până la cules. Un viticultor citat în material, Gregory Guibergia, spune că nu vițele arse îl îngrijorează cel mai mult, ci efectele fumului asupra strugurilor și asupra vinului rezultat. El intenționează să recolteze și să proceseze strugurii în loturi separate, pentru a limita eventualele pierderi dacă o parte din producție este contaminată. În cazul său, riscul ar putea însemna imposibilitatea de a comercializa producția unei podgorii de 25 de hectare, echivalentul a aproximativ 90.000 de sticle, conform articolului. Testele de laborator, „filtrul” înainte de recoltare În regiune, laboratoarele analizează mostre de struguri pentru a stabili dacă au fost afectați de fum. Consultantul în enologie Clément Prelat explică faptul că expunerea la fum poate schimba rapid compoziția chimică a fructelor, printr-un proces numit „glicozilare” (legarea compușilor din fum de zaharurile din struguri), iar „gustul de fum” poate apărea abia după fermentație. Și viticultoarea Lucie Demirdjian așteaptă rezultatele analizelor înainte de a începe recoltarea, după ce incendiul i-a distrus 11 din cele 18 hectare de viță-de-vie. Ea ridică o problemă operațională: producătorii au proceduri pentru îngheț sau grindină, dar nu au încă soluții standardizate pentru efectele incendiilor de pădure. Vin potabil, dar nevandabil: riscul economic imediat Inginerul agronom Grégori Lanza afirmă că, până acum, doar podgoriile peste care avioanele de stingere au pulverizat substanțe ignifuge au fost declarate improprii pentru producția de vin. Totuși, chiar dacă vinul obținut din struguri expuși fumului ar putea fi sigur pentru consum, aroma alterată poate face produsul imposibil de vândut. „Nu este o aromă căutată în vinuri. Chiar dacă sunt încă potabile, astfel de vinuri nu vor putea fi vândute.” În paralel, producătorii caută soluții de limitare a impactului: Fabien Mistre, reprezentant al cooperativei viticole din Correns, spune că într-o altă regiune afectată anul trecut s-au testat metode de reducere a gustului de fum, inclusiv utilizarea cărbunelui activ pentru vinuri albe și roze. El indică însă o constrângere importantă pentru afacere: preferă să aștepte rezultatul vinificației și susține că nu ar scoate la vânzare un vin cu gust de ars, chiar dacă asigurarea nu i-ar acoperi pierderile. În acest moment, concluzia pentru piață rămâne condiționată de analize și de rezultatul fermentației: efectul fumului poate fi confirmat târziu în proces, când costurile sunt deja făcute, iar opțiunile comerciale se restrâng. [...]
