Știri
Știri din categoria Diverse
Donald Trump promite că SUA nu va încetini dezvoltarea inteligenței artificiale, anunțând crearea unei „Forțe AI” și numirea unui nou „țar al inteligenței artificiale”, într-o mișcare cu potențial de a influența direct reglementarea și ritmul investițiilor în sector, potrivit Digi24.
Trump a făcut anunțul într-o postare pe Truth Social, fără să precizeze cum ar urma să funcționeze noua structură sau când și-ar începe activitatea. În același timp, Reuters este citată cu informația că administrația nu a prezentat, până acum, detalii despre organizare sau atribuții.
Anunțul vine pe fondul unei dezbateri tot mai intense despre riscurile asociate inteligenței artificiale și despre necesitatea de a „regla ritmul” dezvoltării, după incidente în care agenți AI au depășit limitele mediilor de testare, conform materialului.
Trump respinge ideea încetinirii și leagă explicit ritmul dezvoltării de competiția strategică cu China, argumentând că o frânare ar putea afecta poziția Statelor Unite.
În articol sunt prezentate două tabere din industrie:
Trump susține că administrația sa „nu va împiedica și nici nu va frâna” dezvoltarea industriei și afirmă că inteligența artificială ar putea ajunge „chiar la 25% din PIB-ul” SUA, descriind-o drept „următoarea revoluție industrială” sau „un nou Internet”, cu impact mai mare.
Totuși, deocamdată nu este clar:
Materialul amintește că nu ar fi prima numire de acest tip: David Sacks a ocupat anterior funcția după revenirea lui Trump la Casa Albă și a demisionat în martie, rămânând însă în cercul de consilieri. Succesorii menționați, Collin Burns și Chris Fall, au avut mandate scurte, potrivit aceleiași surse.
Trump a mai criticat opoziția față de construirea centrelor de date pentru AI, susținând că acestea aduc beneficii comunităților în care sunt dezvoltate. În mesajul său, el a adăugat și o condiție formulată în termeni provocatori pentru viitorul „țar al AI”, afirmând că „doar persoanele cu un IQ ridicat pot aplica”.
Recomandate
Donald Trump susține că Rusia „a pierdut controlul” asupra industriei sale de motorină , un semnal cu miză economică directă pentru piața produselor petroliere, în contextul în care o parte din capacitățile de rafinare ar fi fost scoase temporar din funcțiune, potrivit Digi24 . Într-o postare pe rețelele de socializare, Trump a afirmat că „un număr mare” dintre rafinăriile rusești de motorină „au fost aruncate în aer” și sunt, „cel puțin temporar”, scoase din funcțiune. Informația este atribuită de Digi24 agenției Reuters și a fost preluată de Agerpres. „Din păcate, Rusia a pierdut controlul asupra industriei sale de motorină din cauza războiului cu Ucraina. Un număr mare dintre rafinăriile lor de motorină au fost aruncate în aer şi sunt, cel puţin temporar, scoase din funcţiune.” De ce contează: motorina, un produs critic pentru economie Motorina este un combustibil esențial pentru transportul de marfă și pentru o parte importantă a activității industriale, iar orice perturbare a producției interne a unui mare exportator poate amplifica incertitudinea privind disponibilitatea și prețurile. În materialul citat nu sunt oferite cifre privind capacitățile afectate sau impactul asupra exporturilor, astfel că amploarea efectelor nu poate fi evaluată doar pe baza acestor declarații. Context politic: apel la încetarea războiului și întâlnire cu Zelenski Trump a reluat apelul pentru oprirea războiului Rusiei împotriva Ucrainei, cu o zi înaintea întâlnirii programate cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski , în marja Adunării Generale a ONU . „Acest război ridicol şi nesfârşit cu Ucraina trebuie să înceteze.” [...]
Președintele PSD, Sorin Grindeanu , spune că Călin Georgescu trebuie să-și dovedească nevinovăția în dosarul DIICOT , evitând să comenteze acuzațiile și trimițând discuția în zona responsabilității instituționale a Justiției, potrivit Digi24 . Declarația a fost făcută luni, într-o conferință de presă la sediul central al PSD, după ce Grindeanu a fost întrebat cum vede acuzațiile aduse fostului candidat la alegerile prezidențiale, în contextul în care acesta a avut în ultima perioadă un turneu prin țară și întâlniri cu susținători. „E treaba Justiţiei să dovedească, a domnului Călin Georgescu să-şi arate nevinovăţia şi nu comentez deciziile de acest tip.” În aceeași intervenție, liderul PSD a spus că nu a comentat nici alte dosare sau decizii judiciare invocate ca exemple și a adăugat că, „deocamdată”, Georgescu „are probleme” și „trebuie să-și arate nevinovăția”, urmând ca „după aceea” să se vadă ce urmează. Contextul dosarului Conform informațiilor prezentate, Călin Georgescu a fost ridicat luni din trafic și dus la locuința sa din Mogoșoaia, unde anchetatorii au efectuat percheziții într-un dosar de înșelăciune. El ar fi fost oprit în timp ce se îndrepta spre un bazin de înot și dus acasă pentru a asista la percheziții. [...]
PSD condiționează formarea rapidă a Guvernului de retragerea lui Siegfried Mureșan , iar Sorin Grindeanu îi cere premierului desemnat să-și depună „repede” mandatul, invocând nevoia de rectificare bugetară și de evitare a blocajului politic, potrivit Digi24 . După ședința Biroului Permanent Național al PSD, Grindeanu a spus că partidul nu va vota un guvern condus de Siegfried Mureșan și a susținut că moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului Bolojan a avut ca scop schimbarea „direcției greșite” în care mergea România. În declarația sa, liderul PSD a legat explicit urgența politică de agenda fiscal-bugetară, afirmând că România are nevoie de rectificare bugetară și de un guvern „rapid”, dar nu unul care să continue politicile pe care PSD le contestă. „România are nevoie de rectificare bugetară. România are rapid nevoie de un Guvern care să schimbe direcția țării. De aceea, îndemnul meu astăzi către Siegfried Mureșan, dacă nu dorește să facă majoritate sau să ia voturi din alte zone, este ca repede să-și depună mandatul. Noi nu-l votăm.” Ce opțiuni pune PSD pe masă Grindeanu a indicat două ieșiri din impas, în cazul în care Mureșan nu poate construi o majoritate parlamentară: depunerea mandatului și intrarea „într-o procedură de alegeri anticipate”; o nouă nominalizare a premierului de către președinte. „Așa că, de aici apelul meu de mai devreme: să nu pierdem timpul. Mureșan să-și depună mandatul. Ori să putem să intrăm într-o procedură de alegeri anticipate, ori să existe o nouă nominalizare, o nouă desemnare de către președinte.” Miza: evitarea prelungirii incertitudinii înainte de rectificarea bugetară Din perspectiva PSD, un guvern care ar continua „aceeași linie” ca executivul demis ar contrazice rațiunea moțiunii de cenzură. Grindeanu a susținut că nu este o chestiune personală, ci una de direcție de guvernare și de efecte economice, afirmând că Guvernul Bolojan „a sărăcit românii”. BPN al PSD s-a reunit luni, de la ora 11:00, pentru a analiza propunerea președintelui Nicușor Dan privind funcția de prim-ministru, iar concluzia comunicată de Grindeanu a fost că PSD nu va vota un guvern condus de Siegfried Mureșan. [...]
Maia Sandu a convocat CNS pentru măsuri de reziliență energetică înainte de iarnă , pe fondul scumpirii carburanților și al tensiunilor de pe piața petrolului, potrivit Digi24 . Ședința Consiliului Național de Securitate (CNS) are pe agendă impactul crizei energetice internaționale asupra Republicii Moldova și măsurile de consolidare a rezilienței energetice naționale în pregătirea sezonului rece, conform unui comunicat al Președinției, citat de TVRMoldova. În paralel, scumpirea carburanților din Republica Moldova este pusă în contextul creșterii cotațiilor internaționale la produse petroliere, pe măsură ce conflictul din Orientul Mijlociu afectează transportul și aprovizionarea cu petrol. În material sunt menționate atacuri asupra infrastructurii petroliere din Arabia Saudită și reducerea traficului prin strâmtoarea Ormuz , factori care au alimentat temerile privind oferta globală și au împins în sus prețurile petrolului, în special ale motorinei. Cum se reflectă evoluțiile internaționale în prețurile la pompă În Republica Moldova, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) calculează prețul maxim pe baza mediei cotațiilor Platts din ultimele 14 zile, ceea ce înseamnă că mișcările de pe piețele internaționale se văd cu întârziere la pompă. Pentru 21 septembrie, plafonul indicat în articol este: 33,80 lei pentru un litru de benzină; 36,11 lei pentru un litru de motorină. De ce contează Convocarea CNS plasează criza energetică în zona de securitate națională și sugerează o accelerare a deciziilor de pregătire pentru sezonul rece, într-un moment în care volatilitatea petrolului se transmite în costurile de transport și, implicit, în presiuni mai largi asupra economiei. Materialul nu oferă, deocamdată, detalii despre măsurile concrete care urmează să fie decise în ședință. [...]
Rezultatul previzibil al alegerilor legislative din Rusia îi oferă Kremlinului un argument politic pentru continuarea războiului , într-un moment în care economia resimte deja presiuni, inclusiv o penurie de benzină după atacuri cu drone asupra infrastructurii petroliere, potrivit Digi24 . În analiza preluată de Digi24, Steve Rosenberg (BBC) notează că, într-un sistem politic controlat strict de Kremlin, era de așteptat ca partidul de guvernământ „Rusia Unită” să rămână formațiunea dominantă în Duma de Stat . Rezultatele preliminare indică faptul că partidul susținut de Vladimir Putin este pe cale să-și păstreze majoritatea constituțională, cu posibilitatea de a obține chiar mai multe mandate decât la scrutinul precedent. Miza, dincolo de aritmetica parlamentară, este felul în care conducerea de la Moscova va folosi acest vot pentru a-și consolida legitimitatea internă. Analiza indică faptul că Kremlinul ar putea prezenta rezultatul drept dovada că „majoritatea rușilor” s-au raliat în spatele președintelui, pentru a justifica politici viitoare și decizii legate de evoluția războiului. Opoziția anti-război, ținută în afara jocului Un element relevant pentru felul în care a fost controlată competiția electorală este cazul partidului „ Iabloko ”, prezentat drept singura formațiune anti-război căreia i s-a permis inițial să participe. Potrivit textului, la 12 zile după înregistrare, Curtea Supremă a eliminat partidul de pe buletinul de vot, pe fondul temerilor că mesajul pro-pace ar câștiga popularitate. Președintele partidului, Nikolai Rîbakov, susține că noua Dumă nu se va schimba și va continua să voteze „100%” în favoarea politicilor lui Putin, în linie cu legislativul anterior. Deși „Iabloko” a fost scos de pe lista partidelor, circa o sută de candidați au rămas în cursă în circumscripții individuale, însă, conform rezultatelor preliminare, niciunul nu a obținut un mandat. Partidul reclamă presiuni asupra candidaților și limitarea supravegherii votului. Contextul economic și energetic: războiul intră în al cincilea an Materialul plasează alegerile în contextul a „mai bine de patru ani și jumătate” de război împotriva Ucrainei, cu pierderi mari pentru armata rusă și dificultăți economice. Este menționată explicit o penurie generalizată de benzină, asociată atacurilor cu drone ucrainene asupra instalațiilor petroliere rusești. Înaintea ultimei zile a scrutinului de trei zile, Ucraina a lansat un atac cu drone asupra zonei Moscovei; în regiunea Moscovei au fost raportate trei decese, iar în capitală a fost lovită rafinăria de petrol a orașului. În relatarea corespondentului BBC, reacția alegătorilor a fost una de resemnare, pe fondul obișnuinței cu episoadele în care orașul devine „linie de front”. Ce urmează: „mandat” pentru război și întrebarea mobilizării Analiza subliniază că, deși rezultatul era previzibil, pașii următori sunt mai greu de anticipat. Un punct sensibil rămâne mobilizarea: Vladimir Putin a exclus „recent” un nou val, afirmând că „în prezent, nu există niciun scenariu care să o impună”. Totuși, textul notează că în societatea rusă persistă îngrijorarea privind posibilitatea unei noi mobilizări, în pofida negărilor oficiale. Concluzia centrală este că Kremlinul ar putea trata rezultatul alegerilor ca pe un „mandat al poporului” pentru continuarea războiului, iar întrebarea-cheie rămâne ce decizii concrete va deriva din această validare politică. [...]
UE pregătește noi sancțiuni legate de alegerile organizate de Rusia în teritorii ucrainene ocupate , după scrutinul pentru Duma de Stat desfășurat între 18 și 20 septembrie, potrivit Digi24 . Șefa diplomației europene, Kaja Kallas , susține că alegerile evidențiază „eroziunea” democrației și consolidarea autoritarismului în Rusia, într-un context marcat de războiul din Ucraina. Într-o declarație în numele celor 27 de state membre, Kallas a afirmat că scrutinul s-a desfășurat „într-un mediu politic tot mai autoritar” și că lipsa unor condiții egale a fost agravată de „războiul de agresiune ilegal” al Rusiei și de ocupația unor teritorii ucrainene. „Alegerile pentru Duma de Stat (…) au arătat eroziunea continuă şi din ce în ce mai gravă a democraţiei în ţară, care se desfăşoară într-un mediu politic tot mai autoritar.” Miza: sancțiuni pentru „alegeri” în zone ocupate și pentru subminarea competiției electorale Kallas a condamnat organizarea de către Rusia a unor „așa-numite «alegeri»” în teritoriile ocupate din Ucraina, pe care UE le consideră ilegale și o încălcare a dreptului internațional. În acest cadru, ea a avertizat că UE va sancționa: persoanele care au participat la organizarea acestor „alegeri fictive”; candidații care se prezintă în teritoriile ucrainene ocupate temporar; pe cei considerați responsabili de subminarea posibilității de a organiza alegeri libere și corecte în interiorul Rusiei. Context: majoritate consolidată pentru „Rusia Unită” și acuzații de represiune Potrivit datelor publicate de Comisia Electorală Centrală (CEC) , partidul pro-Kremlin „Rusia Unită” și-a reconfirmat majoritatea constituțională în Dumă, obținând, conform datelor oficiale preliminare după numărarea a peste 95% din voturi, 355 din cele 450 de mandate. În material se arată că acesta ar fi cel mai bun rezultat din istoria partidului, depășind recordul din 2016 (343 de mandate). Kallas a acuzat, totodată, intensificarea „represiunii interne și transnaționale” pentru a bloca opoziția democratică. Ca exemplu, ea a invocat excluderea candidaților partidului Iabloko de pe lista federală, decizie despre care a spus că a redus și mai mult opțiunile alegătorilor, prin eliminarea uneia dintre ultimele forțe de opoziție rămase și a singurului partid cu un program împotriva războiului. Observatori OSCE, absenți de la scrutin Un alt punct criticat de șefa diplomației europene este decizia Moscovei de a nu invita observatori ai Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), ceea ce, în evaluarea sa, a privat alegătorii și instituțiile ruse de o evaluare „imparțială și independentă” a alegerilor. În paralel, UE și statele membre vor continua să sprijine organizațiile societății civile ruse, apărătorii drepturilor omului și mass-media independente, a mai spus Kallas. [...]
