Știri
Știri din categoria Diverse
Donald Trump a folosit o livrare de fast-food la Casa Albă ca pretext pentru a-și promova planul de eliminare a taxelor pe bacșișuri, potrivit Digi24. În fața jurnaliștilor, președintele american a primit comanda la ușă și i-a oferit livratoarei un bacșiș de 100 de dolari (aprox. 460 lei), într-o scenă organizată în afara Biroului Oval.
Momentul a fost construit în jurul unei livratoare cunoscute sub porecla „Bunica DoorDash”, Sharon Simmons, pe care Trump a chemat-o să-i aducă o comandă de la McDonald’s. Potrivit materialului, evenimentul a avut ca miză promovarea propunerii de eliminare a impozitării bacșișurilor, măsură care ar urma să fie inclusă în proiectul „One Big, Beautiful Bill”.
Conform articolului, eliminarea taxelor pe bacșișuri ar permite lucrătorilor care obțin o parte din venituri din bacșișuri să deducă aceste sume din baza impozabilă (adică din venitul asupra căruia se calculează impozitul).
Digi24 notează, citând fiscul american, că măsura ar viza atât salariați, cât și lucrători independenți din meserii unde bacșișul este uzual, precum:
În fața camerelor, Trump a discutat cu livratoarea despre efectele concrete ale măsurii și i-a spus că ar fi primit „11.000 de dolari în plus” (aprox. 50.600 lei), sub forma unei rambursări mai mari decât se aștepta, din cauza nivelului ridicat al impozitelor.
La finalul unei conferințe de presă improvizate, după ce jurnaliștii au întrebat-o pe livratoare dacă personalul Casei Albe oferă bacșișuri bune, Trump a scos o bancnotă de 100 de dolari și i-a înmânat-o, în fața presei.
În aceeași apariție, președintele american a abordat și alte subiecte, inclusiv declarațiile sale despre Papa Leon al XIV-lea și negocierile în curs cu Teheranul, mai notează Digi24.
Recomandate
Elon Musk pregătește relansarea unei campanii de finanțare politică de amploare , cu potențial de a influența echilibrul de putere din Congres la alegerile americane de la mijloc de mandat din noiembrie, potrivit Digi24 . Miza este una de impact economic și de reglementare: controlul legislativ poate schimba direcția politicilor fiscale și a agendei federale într-un moment în care SUA se confruntă cu dificultăți economice, iar popularitatea lui Donald Trump este afectată de războiul cu Iranul, conform materialului. Inițiativa ar urma să fie derulată prin America PAC , organizația politică prin care Musk a cheltuit peste 260 de milioane de dolari pentru a sprijini candidatura lui Trump în 2024, potrivit unor persoane familiarizate cu situația citate de Axios (informație preluată de AFP, citată de Agerpres). Publicația menționează că planul vizează sprijinirea unor candidați republicani la alegerile din 2026 . Cum ar urma să fie folosiți banii Conform informațiilor citate, America PAC intenționează să reia tactici folosite și în 2024, cu accent pe mobilizarea electoratului conservator, mai puțin activ la scrutinurile care nu sunt prezidențiale: campanie „din ușă în ușă”; publicitate online direcționată, pentru a crește prezența la vot. America PAC nu a răspuns solicitărilor AFP de a comenta, potrivit articolului. Context: finanțare record și controverse legale Digi24 notează că sprijinul financiar al lui Musk pentru Trump a fost descris drept „cel mai mare de la un singur donator din istoria recentă a Americii”, dar a venit și cu controverse. Un exemplu menționat este o loterie lansată de Musk, care oferea un milion de dolari pe zi unui alegător înregistrat într-unul dintre șapte state-cheie și care semnase o petiție conservatoare. Departamentul de Justiție al SUA a reamintit echipei lui Trump că este ilegal să fie oferită o recompensă valoroasă unui cetățean pentru a vota sau pentru înregistrarea pe listele electorale, potrivit materialului. De ce contează: alegerile din 2026 atrag deja miliarde Articolul plasează inițiativa lui Musk într-un peisaj mai larg, în care finanțarea politică din SUA implică miliarde de dolari. Mai mulți miliardari au investit deja masiv în campania din 2026, iar deși o parte importantă a banilor ar fi mers către republicani, democrații au beneficiat și ei de sprijinul unor nume precum George și Alex Soros, Reid Hoffman și Michael Bloomberg, conform analizelor presei americane și declarațiilor depuse la autoritățile federale. În acest context, o nouă injecție de capital politic din partea lui Musk poate deveni un factor operațional important în mobilizarea electoratului și, implicit, în rezultatul alegerilor, mai ales dacă majoritatea republicană este „amenințată”, așa cum indică materialul. [...]
Statele din Golf iau în calcul o plată către Iran pentru a debloca tranzitul prin Ormuz , într-un aranjament prezentat drept „contribuție voluntară”, care ar putea reduce presiunile logistice și de aprovizionare generate de criză, potrivit Digi24 , care citează Corriere della Sera. Propunerea ar fi fost discutată de Oman cu celelalte țări din Golf și prezentată Teheranului ca inițiativă colectivă. Miza este redeschiderea fluxurilor comerciale prin Strâmtoarea Ormuz , un punct-cheie pentru transporturile de energie și materii prime, după ce criza a afectat livrările și a amplificat costurile economice pentru regiune. De ce contează: un „cost de tranzit” care ar aduce bani noi Iranului Formula de „contribuție voluntară” ar fi aleasă tocmai pentru a evita crearea unui precedent și pentru a nu fi percepută ca o obligație, inclusiv în raport cu poziția fostului președinte american Donald Trump, notează publicația italiană citată. În același timp, mecanismul ar schimba echilibrul economic al zonei: Iranul ar avea acces la „bani noi” generați de tranzitul prin Ormuz, la care anterior nu avea acces, fonduri care, potrivit aceleiași surse, ar putea ajuta la repararea pagubelor suferite în război. Iranul nu comentase încă documentul la momentul relatării, iar detalii esențiale – precum procentul propus – rămân necunoscute. Modelul invocat: Strâmtoarea Malacca și „plata voluntară” pentru servicii Planul ar fi modelat după Strâmtoarea Malacca, unde Indonezia, Malaezia și Singapore solicită o „contribuție” pentru servicii de navigație, protecție ecologică și eventuale operațiuni de salvare, plata fiind voluntară. În scenariul Ormuz, principiul libertății de navigație ar rămâne „formal” intact, însă acceptarea unei plăți pentru „deschidere” ar introduce, în practică, un nou cost asociat tranzitului. Context economic: efectele crizei asupra veniturilor și infrastructurii din Golf Materialul citat descrie criza drept costisitoare pentru economiile din Golf: închiderea Strâmtorii ar fi contribuit la creșterea prețurilor globale la petrol și la reducerea exporturilor de gaze și combustibili din Golf, diminuând veniturile statelor arabe. În paralel, sunt menționate atacuri asupra infrastructurii energetice și de export și perturbări ale traficului aerian turistic, cu impact asupra economiilor non-petroliere, inclusiv prin companii aeriene precum Qatar Airways și Emirates. În ceea ce privește estimările, Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare ar fi calculat la începutul conflictului că o lună de război intens ar putea lăsa 4 milioane de șomeri în țările din Golf și ar provoca o scădere a PIB-ului între 3,7% și 6%. Totodată, sunt citate estimări publice privind pagube structurale de 70–90 miliarde de dolari (aprox. 315–405 miliarde lei) pentru Qatar, Emirate, Bahrain, Kuweit și Arabia Saudită, iar FMI ar prognoza contracții anuale între 1,4% (Arabia Saudită) și 14,7% (Qatar). Ce urmează: răspunsul Teheranului și semnalul de la Washington Potrivit relatării, Trump ar fi conștient de propunere și nu ar părea să se opună, după ce o idee anterioară – ca SUA să profite de pe urma Ormuz printr-un procent din valoarea încărcăturii – ar fi fost abandonată rapid. În acest moment, cheia rămâne reacția Iranului: dacă Teheranul aprobă planul și Washingtonul nu se opune, efectul imediat anticipat ar fi atenuarea deficitului de combustibil, gaze, îngrășăminte și alte materii prime care tranzitau Ormuz înainte de criză. [...]
Administrația Trump condiționează noi acorduri comerciale cu China de respectarea angajamentelor privind pământurile rare și agricultura , în timp ce pregătește o posibilă vizită a președintelui Xi Jinping în SUA, în septembrie, potrivit Digi24 . Miza este una economică și de lanțuri de aprovizionare: Washingtonul vrea „progrese concrete” într-o relație comercială mai echilibrată, dar pe fondul unor tensiuni care rămân ridicate. Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent , și reprezentantul american pentru Comerț, Jamieson Greer, au discutat într-o videoconferință cu vicepremierul chinez He Lifeng, într-un demers de pregătire a vizitei lui Xi și, implicit, a unor viitoare acorduri care ar putea fi semnate de Donald Trump și liderul chinez. Discuția a fost descrisă drept cordială și a durat mai mult de o oră. În declarația citată de Axios, Bessent a indicat explicit condițiile pe care Washingtonul le pune pe masă, inclusiv în zona materiilor prime critice (pământuri rare) și a exporturilor agricole americane către China. „Am subliniat că ne așteptăm ca Beijingul să își respecte pe deplin angajamentele privind pământurile rare și produsele agricole americane.” Totodată, oficialul american a spus că părțile au discutat despre implementarea unor „Consilii pentru Comerț și Investiții”, prezentate ca mecanism pentru obținerea de rezultate măsurabile în direcția unei relații economice SUA–China „mai echilibrate, mai echitabile și mai constructive”. De ce rămâne negocierea fragilă: riscuri pentru companii și restricții comerciale O sursă familiarizată cu discuțiile, citată în material, susține că în ultimele luni China ar fi adoptat sau folosit măsuri care: creează noi riscuri pentru companiile americane; restricționează activități comerciale legale; încearcă să descurajeze acțiuni ale SUA invocate ca ținând de securitatea națională. În paralel, tensiunile sunt alimentate și de competiția pentru supremația în domeniul inteligenței artificiale: Trump a încercat să limiteze accesul Chinei la microcipuri avansate, iar Xi ar fi amenințat cu restricții la export pentru minerale critice folosite în tehnologiile avansate de calcul și în industria de apărare. Contextul politic și de securitate care apasă pe comerț Digi24 notează că, deși la o întâlnire la Beijing cei doi lideri au părut să lase deoparte divergențele, nu a fost semnat niciun nou acord. Între timp, administrația Trump a anunțat că intenționează să interzică roboții și invertoarele electrice produse în China, invocând amenințări la adresa securității naționale. Un alt element de presiune este războiul din Iran: China este aliat al Teheranului și, potrivit Reuters, ar intenționa să vândă Iranului rachete portabile, iar Trump a spus că ar fi „dezamăgit” dacă tranzacția s-ar concretiza. În plus, Trump a desecretizat documente care ar indica amestecul Chinei în alegerile prezidențiale americane din 2020, dar și-a exprimat rezerve privind abordarea subiectului în discuțiile cu Xi. „Ei fac anumite lucruri împotriva noastră, iar noi facem anumite lucruri împotriva lor. Sincer să fiu, și noi le facem lor astfel de lucruri. Nu este o stradă cu sens unic. Dar da, vom discuta cu ei.” În acest cadru, eventualele acorduri comerciale pe care Washingtonul spune că vrea să le pregătească depind nu doar de negocieri tehnice, ci și de modul în care cele două părți gestionează dosarele sensibile legate de securitate și de controlul exporturilor. [...]
Interceptarea unui avion rusesc de recunoaștere arată creșterea presiunii operaționale pe flancul estic al NATO , după ce Polonia a raportat, cu o zi înainte, încălcarea spațiului aerian de către o rachetă de croazieră rusă, potrivit Digi24 . Două avioane F-16 ale forțelor aeriene poloneze au interceptat un avion rusesc de recunoaștere Il-20 deasupra Mării Baltice, la aproximativ 40 de kilometri de coasta Poloniei, relatează TVPWorld (sursă citată de Digi24). Interceptarea a avut loc la nord de orașul de coastă Kołobrzeg, conform declarațiilor ministrului Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz . Oficialul polonez a precizat că aeronava rusă a rămas în spațiul aerian internațional și nu a intrat pe teritoriul Poloniei. În același timp, avionul ar fi zburat fără plan de zbor și cu transponderul oprit (dispozitivul care transmite date de identificare și poziție către controlul traficului aerian). „O altă interceptare reușită a unui avion rus deasupra Mării Baltice.” Contextul imediat: racheta Kh-101 care a intrat în spațiul aerian polonez Incidentul vine la o zi după ce o rachetă de croazieră rusă Kh-101 a pătruns în spațiul aerian polonez în timpul unui atac de amploare asupra vestului Ucrainei, potrivit informațiilor prezentate. Racheta s-a prăbușit în apropierea localității Tarnawa-Kolonia, la aproximativ 80 de kilometri de granița cu Ucraina. De ce contează: mai multe misiuni de reacție și supraveghere în proximitatea granițelor Succesiunea rapidă a celor două episoade indică o intensificare a situațiilor care cer reacție imediată din partea apărării aeriene poloneze, inclusiv misiuni de interceptare și monitorizare în zona Mării Baltice. În lipsa altor detalii în material despre măsuri suplimentare, nu este clar dacă Varșovia va anunța schimbări operative sau diplomatice după aceste incidente. [...]
România își acoperă vârfurile de consum cu energie din Ucraina în contextul scăderii producției interne afectate de seceta severă, potrivit Digi24 . Ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu , spune că a discutat cu omologul ucrainean, Andrii Sîbiha, despre menținerea alimentării cu energie din Ucraina în orele de consum maxim. Discuția, purtată vineri, a vizat efectele secetei asupra sistemului energetic din România și posibilitatea ca Ucraina să sprijine România cu electricitate, în special în intervalele de vârf. Oana Țoiu a precizat că tema centrală a convorbirii a fost cooperarea în domeniul energiei, invocând ideea de sprijin între vecini „atunci când este posibil”. Seceta și oprirea preventivă a unui reactor, miza operațională Ministra afirmă că a prezentat impactul secetei severe de pe Dunăre asupra producției de energie, inclusiv asupra producției nucleare, și că a fost discutat un cadru de continuitate pentru importurile de energie din Ucraina, în funcție de capacitatea de producție nucleară a acesteia și de calendarul de mentenanță. În același context, Oana Țoiu a amintit că România a declarat vineri stare de urgență pe piața energiei, după scăderea drastică a debitelor Dunării. Potrivit acesteia, situația a impus oprirea preventivă a unuia dintre reactoarele centralei nucleare de la Cernavodă, iar în orele de vârf România va conta pe producția de energie din Ucraina. Context diplomatic și securitate regională Șefa diplomației române a indicat că discuția continuă dialogul purtat la nivel guvernamental între premierul interimar Ilie Bolojan și vicepremierul ucrainean Denis Șmîhal, precum și între ministerele responsabile de energie. Separat de tema energetică, cei doi miniștri au abordat situația de securitate din regiunea Mării Negre și recentele atacuri ale Rusiei asupra Ucrainei. Oana Țoiu a spus că a transmis un mesaj de solidaritate după atacurile asupra orașelor ucrainene și că a primit o informare despre situația de pe front și nevoile Ucrainei înaintea sezonului rece. Ministra a mai menționat un schimb de opinii privind evoluțiile de securitate din Marea Neagră, inclusiv incursiunea unei drone rusești în spațiul aerian românesc și doborârea de către Forțele Aeriene Române a trei drone rusești în ultima săptămână. Tot ea a avertizat că atacurile repetate asupra navelor civile afectează siguranța navigației și activitatea economică din regiune, inclusiv Coridorul Maritim către porturile din zona Marii Odesa și terminalul CPC care aprovizionează România cu țiței. [...]
USR a cerut anchetă penală pentru un posibil fals în procedura legislativă , după ce un amendament ar fi apărut în raportul Comisiei juridice la legea ANI fără să fi fost discutat sau votat, potrivit Digi24 . Miza este una de reglementare: proiectul privind integritatea este legat de un jalon din PNRR , cu termen 31 august, iar contestarea procedurii poate complica sau întârzia parcursul legislativ. Plângerea penală pentru fals intelectual a fost depusă la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de Diana Stoica , liderul deputaților USR. Formațiunea susține că amendamentul a fost introdus în raportul oficial al Comisiei juridice „fără să fi fost depus, dezbătut sau votat” de vreun parlamentar și cere identificarea persoanei care a introdus textul în document. Ce reclamă USR: un amendament „admis” fără procedură Conform USR, amendamentul figurează la poziția 193, pagina 79, în raportul Comisiei juridice, de disciplină și imunități asupra propunerii legislative privind integritatea (Pl-x nr. 521/2026). În raport, textul apare la secțiunea „amendamente admise”, cu mențiunea „Autor: Comisia juridică”. USR afirmă că textul nu s-ar fi regăsit în documentele de lucru puse la dispoziția membrilor comisiei la ședințele din 27 și 28 iulie și că nu a fost supus votului, ceea ce ar face imposibilă atribuirea lui către comisie în lipsa unei decizii formale. De ce spune USR că nu e „eroare materială” Diana Stoica susține că situația nu poate fi explicată printr-o greșeală administrativă, invocând faptul că ar fi apărut „un alineat întreg”, redactat „juridic corect”, care include și „termen de execuție de 30 de zile”. „Un articol a fost introdus pe sub mână, într-un document oficial al Camerei Deputaţilor, semnat în numele unei comisii care nu l-a văzut niciodată şi în mod cert nu l-a votat. Am depus plângere penală ca să aflăm cine l-a pus acolo. Nu cred în articole care se scriu singure.” Ce solicită plângerea: conservarea probelor și urmărire penală „in rem” În denunț, USR cere începerea urmăririi penale „in rem” (adică pentru faptă, înainte de identificarea unui suspect) și administrarea de urgență a probelor care ar putea fi alterate sau pierdute. Printre documentele indicate se află exemplarul oficial al raportului și versiunile anterioare, registrul amendamentelor și documentele transmise membrilor comisiei, precum și procese-verbale, stenograme și înregistrări. În lipsa unei reacții oficiale în materialul citat privind originea amendamentului, rămâne de văzut dacă Parchetul va deschide un dosar și ce concluzii vor rezulta din verificarea traseului documentelor și a versiunilor raportului. [...]
