Știri
Știri din categoria Diverse
Bloggerul rus Ilya Remeslo, aflat în arest preventiv, a fost transferat la Institutul de Psihiatrie „Serbski”, un episod care ridică din nou semne de întrebare privind folosirea psihiatriei în cazuri cu miză politică în Rusia, potrivit Digi24.
Informația a fost transmisă agenției TASS de o sursă descrisă drept „apropiată mediilor medicale” și a fost confirmată de avocatul lui Remeslo, Serghei Badamșin. Apărătorul nu a precizat motivul transferului. Badamșin a publicat pe Telegram o fotografie la intrarea în institut și a relatat un incident în care persoanei care i-a înmânat lui Remeslo un pachet i-ar fi fost confiscat pașaportul, fără a fi restituit timp de o oră și jumătate.
La mijlocul lunii iulie, Remeslo a fost percheziționat și reținut sub acuzația de răspândire de „știri false” despre armată, în baza articolului 207.3, alineatul 2 din Codul Penal al Federației Ruse. Potrivit unor surse RBC citate în material, cazul ar avea legătură cu postări de pe canalul său de Telegram. Pe 17 iulie, Tribunalul Raional Basmanny din Moscova a decis plasarea lui în arest preventiv.
Avocatul a mai spus că pentru 24 iulie era programată examinarea recursurilor împotriva deciziei de arestare.
În martie, Remeslo a publicat pe Telegram postări în care l-a criticat dur pe Vladimir Putin și a cerut demisia acestuia, solicitând să fie condamnat ca „criminal de război și hoț”. La câteva zile după acele postări, bloggerul a fost internat într-un spital de psihiatrie, din care a ieșit după 30 de zile, conform informațiilor din articol.
La finalul lunii aprilie, Remeslo a acordat un interviu Kseniei Sobchak, în care l-a criticat din nou pe Putin și a vorbit despre teama liderilor de opinie de a formula public astfel de acuzații. În același interviu, el a susținut ideea combaterii „putinismului ca fenomen” și a avansat scenariul unei „lovituri de stat palatinale silențioase”, pe care a spus că ar putea-o conduce premierul Mihail Mișustin.
Remeslo era cunoscut și înainte de războiul din Ucraina pentru acțiuni împotriva lui Alexei Navalnîi: materialul menționează că, în urma unui denunț al său, a fost deschis un dosar penal pentru fraudă legat de donațiile pentru campania prezidențială din 2017 a fondatorului FBK. Într-un interviu, Remeslo a afirmat că îi pare rău că Navalnîi a fost ucis în închisoare.
Recomandate
Rusia a anulat pentru al doilea an la rând parada navală de la Sankt Petersburg, invocând riscuri de securitate legate de atacurile ucrainene cu drone , potrivit Digi24 . Decizia reduce una dintre cele mai vizibile demonstrații publice de forță ale Moscovei și arată presiunea operațională pe care o pun atacurile la distanță asupra unor orașe considerate puternic apărate. Ziua Marinei este sărbătorită tradițional în ultima duminică din iulie, iar din 2017 festivitățile au inclus o paradă majoră cu nave de luptă din flotele Rusiei (Baltică, Marea Neagră, Marea Nordului și Pacific), notează Kyiv Post (citat de Digi24). Anul acesta, evenimentul a fost „considerabil mai modest”, iar parada principală nu a mai avut loc „din motive de securitate”. În locul paradei, președintele Vladimir Putin a ținut un discurs în fața marinarilor la Amiralitate, sediul Marinei din Sankt Petersburg. Vizita sa a coincis cu întreruperi „la scară largă” ale conexiunii la internet în oraș, potrivit relatărilor localnicilor menționate în articol. De ce contează: vulnerabilități tot mai vizibile în spatele apărării aeriene Anularea paradei și problemele de conectivitate sunt prezentate ca indicii ale faptului că dronele ucrainene pot amenința tot mai mult centrele de putere ale Rusiei și pot perturba evenimentele cu rol propagandistic. Digi24 arată că, de la ultima suspendare a paradei, atacurile ucrainene cu drone de lungă distanță au devenit mai frecvente și mai precise. Sankt Petersburg, orașul natal al lui Putin, se află la circa 1.100 de kilometri de granița cu Ucraina și a fost rar ținta atacurilor, pe fondul concentrării apărării aeriene în jurul orașului. Totuși, progresele industriei ucrainene de drone ar fi crescut vulnerabilitatea acestui „bastion”, potrivit materialului. Context: atac asupra logisticii și efecte în transportul aerian Articolul menționează un atac din 24 iulie, când Ucraina ar fi vizat centre logistice ale companiei Wildberries din Rusia: două depozite din Sankt Petersburg au fost lovite, iar incidentul a dus la nori groși de fum și la suspendarea zborurilor de pe Aeroportul Pulkovo. Separat, Digi24 amintește că, cu o lună înainte, Moscova redusese semnificativ amploarea paradei militare de Ziua Victoriei din Piața Roșie, tot pe fondul temerilor privind atacuri ucrainene. [...]
Declarațiile lui Putin despre „pierderi teritoriale” ale Ucrainei ridică miza politică a negocierilor și complică orice îngheț al conflictului , într-un moment în care apar public apeluri pentru revenirea la o formulă de discuții de tip Istanbul, potrivit Digi24 . Președintele rus Vladimir Putin a afirmat că Ucraina „va pierde, mai devreme sau mai târziu” teritoriile din vest, susținând că aceste pământuri „au aparținut cândva Poloniei, Ungariei și României”, conform agenției ruse TASS. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei întâlniri cu militari ai Marinei ruse. „Sunt convins că, mai devreme sau mai târziu, Ucraina va pierde aceste teritorii din vest, pământuri care au aparţinut cândva Poloniei, Ungariei şi României. Poate că nu se va întâmpla mâine sau poimâine. Poate dura un an, doi ani, 10 ani sau 15 ani, dar istoria va pune în cele din urmă lucrurile la locul lor.” Mesajul Kremlinului: „Rusia, garantul integrității teritoriale” În același context, Putin a susținut că Rusia ar fi fost „singurul garant” al integrității teritoriale a Ucrainei, dar că Kievul ar fi ales să considere Moscova drept inamic. „A existat un singur garant al integrităţii teritoriale a Ucrainei. Acesta a fost Rusia. Dar ei au decis că este necesar, posibil şi avantajos pentru ei să declare Rusia drept duşman.” Context: apel din Kazahstan pentru „înghețarea” războiului În paralel, președintele Kazahstanului, Kasîm-Jomart Tokaev, i-a cerut sâmbătă lui Putin înghețarea războiului din Ucraina și revenirea la „ formula Istanbul ”, potrivit relatărilor AFP și EFE preluate în material. Tokaev a făcut referire la negocierile desfășurate la Istanbul în martie-aprilie 2022, la scurt timp după lansarea invaziei ruse în februarie 2022. „Probabil că a sosit momentul să îngheţăm acest conflict şi să revenim la formula Istanbul, întrucât acolo s-au obţinut rezultate semnificative.” În acest cadru, reluarea temei granițelor și a „corectării” lor în timp sugerează o poziționare care poate îngreuna orice discuție despre oprirea luptelor fără o dispută majoră asupra teritoriilor și a garanțiilor de securitate. [...]
România poate cere consultări NATO prin Articolul 4 , după incidentele recente cu drone, iar discuțiile cu aliații se poartă deja „zilnic” pe canalele militare și diplomatice, într-un context în care Bucureștiul spune că are nevoie de sprijin aliat până la livrarea completă a achizițiilor militare, potrivit Digi24 . Ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a declarat că, după ce trei drone care au pătruns în spațiul aerian național au fost doborâte, România are „opțiunea” de a activa Articolul 4 din Tratatul Nord-Atlantic, mecanism care permite oricărui aliat să ceară consultări atunci când consideră că integritatea teritorială, independența politică sau securitatea îi sunt amenințate. Ce înseamnă, practic, Articolul 4 în acest context Șefa diplomației române a explicat că Articolul 4 poate fi invocat „în orice moment” când un aliat are nevoie de o coordonare diferită de cea care are loc constant. În paralel, a punctat că în NATO există și Articolul 3, care vizează întărirea apărării proprii, iar România își asumă această componentă, însă „până la momentul în care vor fi livrate toate achizițiile” făcute de armată este nevoie de sprijin aliat pe o perioadă tranzitorie. În același cadru, Țoiu a spus că NATO a avut „ieri” o poziție oficială privind incidentele din România și angajamentul de a crește capabilitățile de monitorizare, apărare și descurajare pe flancul estic, inclusiv în România și la Marea Neagră, subiect tratat separat în interiorul Alianței. Protest diplomatic față de Rusia și mesajul către aliați O altă linie de acțiune menționată este convocarea ambasadorului Rusiei la București, descrisă drept „o măsură de protest” pe care România a folosit-o și după incidentul dronei de la Galați și în alte situații în care drone de tip Shahed, atribuite Federației Ruse, au intrat „ilegal și neautorizat” în spațiul aerian românesc. „Convocarea ambasadorului Rusiei la București este o măsură de protest a României. Am făcut asta și după incidentul dronei de la Galați și în alte instanțe, în care drone de tip Shahed, care aparțin Federației Ruse, au intrat ilegal și neautorizat în spațiul nostru aerian.” Țoiu a legat această abordare de nevoia de „claritate” în raport cu partenerii internaționali, inclusiv în discuțiile din NATO, pentru creșterea capacității de descurajare și apărare pe teritoriul României, afirmând că Bucureștiul nu are „o atitudine neclară față de Rusia”. Sprijin aliat deja prezent: exemplul Italiei În privința întăririi prezenței aliate, ministra a dat exemplul Italiei, care la începutul lunii iunie a trimis patru aeronave Eurofighter Typhoon și o echipă de 180 de militari, aflați în continuare în misiunea de poliție aeriană în România. Ea a mai menționat existența unei planificări militare realizate împreună cu SACEUR (comandantul suprem aliat în Europa), în cadrul căreia necesitățile sunt discutate cu aliații. Articolul Digi24 indică și că au existat discuții recente la nivel diplomatic cu Italia și cu Marea Britanie, în contextul coordonării continue din NATO, însă detaliile despre eventuale suplimentări de forțe sau calendar nu sunt prezentate complet în fragmentul disponibil. [...]
Riscul unei escaladări nucleare rămâne limitat mai ales de starea arsenalului rus , nu de un „veto” extern, potrivit unei analize prezentate de istoricul Armand Goșu la Digi24 . Invitat la emisiunea „În fața ta ”, specialistul a susținut că, dacă Moscova s-ar simți încolțită în Ucraina, probabilitatea recurgerii la „soluția nucleară” este redusă în primul rând din motive operaționale. De ce contează: „capacitatea de folosire” a arsenalului, nu doar amenințarea În evaluarea lui Armand Goșu, problema centrală este degradarea capacității tehnice a arsenalului nuclear al Rusiei, care ar face imprevizibil rezultatul unei eventuale utilizări. „Sincer nu cred, dar nu din cauză că vine Xin-Jing Ping și le-a spus băi vă dau peste mână, nu cumva să apăsați butonul. Ci pur și simplu că starea arsenalului nuclear din Rusia e destul de precară. Tu nu poți ști dacă apeși pe butonul ăla ce iese de acolo.” Această nuanță mută discuția de la descurajarea politică externă la riscul intern: chiar și în scenarii de presiune militară, decizia ar fi constrânsă de incertitudini privind funcționarea efectivă a sistemelor. Presiune politică la Moscova: „decizii” în interiorul elitei În același context, istoricul a afirmat că ar fi o „performanță” ca Vladimir Putin să mai rămână încă un an la Kremlin, invocând deteriorarea situației interne și presiunea asupra cercului de putere. „Cred că ar fi pentru el și regimul lui o performanță să mai prindă un an la Kremlin. Vor fi obligați să ia niște decizii, el anturajul lui, în cadrul elitei de la Moscova. Pentru că lucrurile merg prost în Rusia și semnele sunt că vor merge și mai prost. Vor fi obligați să ia niște decizii.” Din perspectiva riscului de escaladare, mesajul este că dinamica internă a regimului și constrângerile operaționale pot cântări la fel de mult ca evoluțiile de pe front în calculul Kremlinului. [...]
Portul Constanța introduce, din 28 iulie, două sisteme autonome pentru detectarea și monitorizarea dronelor maritime , într-o măsură care vizează protecția infrastructurii critice și creșterea siguranței operațiunilor din port, potrivit Digi24 . Echipamentele vor fi amplasate la digurile de nord și sud, iar administratorul portului susține că funcționarea lor nu va afecta siguranța navigației. Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța (CN APMC) a transmis că cele două sisteme autonome maritime Triton sunt specializate în detecția și monitorizarea dronelor maritime și vor fi supravegheate și operate de specialiștii companiei americane Ocean Aero Inc ., producătorul lor. Ce se schimbă operațional în Portul Constanța CN APMC indică drept obiective principale „identificarea celor mai eficiente soluții pentru protejarea acvatoriului portuar” și creșterea capacității de răspuns la riscuri de securitate. În același timp, compania afirmă că măsura urmărește creșterea nivelului de securitate și a gradului de siguranță pentru companiile care își desfășoară activitatea pe platforma portuară. Decizia vine la mai mult de o lună și jumătate după incidentul în care o dronă maritimă ucraineană a explodat în Portul Constanța, conform informațiilor prezentate de Digi24. Capabilitățile sistemelor Triton, potrivit administratorului portului Conform CN APMC, Triton poate opera atât la suprafață, cât și sub apă, inclusiv prin scufundare autonomă pentru colectarea de date. Caracteristicile menționate includ: autonomie de peste 30 de zile la suprafață, folosind energie solară și eoliană; viteză la suprafață de până la 5 noduri marine (peste 9 km/h); autonomie sub apă de 10 zile la 2 noduri marine (circa 3,7 km/h). Sistemele urmează să devină funcționale începând de marți, 28 iulie 2026, iar CN APMC susține că vor opera cu respectarea măsurilor de securitate necesare, fără impact asupra siguranței navigației. [...]
România ar putea cere un sprijin NATO mai consistent pe flancul sud-estic printr-o inițiativă de tip „scut danubian”, menită să întărească detectarea și, mai ales, capacitatea de combatere a dronelor în zona Dunării, potrivit unei analize prezentate de generalul (r) Virgil Bălăceanu la Digi24 , în contextul incursiunilor recente cu drone în spațiul aerian românesc. Generalul în retragere spune că nu poate fi exclus scenariul în care Rusia folosește apropierea de graniță și zona Dunării pentru a „înșela” apărarea antiaeriană și antidronă a Ucrainei, atunci când traseele planificate ating foarte aproape frontiera. În acest context, el cere ca datele despre astfel de incidente să fie lămurite și, pe cât posibil, făcute publice de structurile de comandă relevante, astfel încât să rezulte mai exact dacă dronele doborâte anterior au avut ca țintă Odesa sau porturile dunărene și dacă au fost deviate de mijloacele de război electronic ale Ucrainei. „Scutul danubian”, ca proiect românesc în „Santinela Estică” Bălăceanu propune ca „scutul danubian” să fie o inițiativă românească integrată, prin propunere a României, în „Santinela Estică” – o acțiune declanșată de NATO după intrarea dronelor Gerbera în Polonia. În evaluarea sa, această inițiativă a concentrat majoritatea mijloacelor aliate pe flancul de nord-est, nu pe flancul de sud-est, ceea ce ar lăsa România cu nevoie de sprijin suplimentar. În viziunea generalului, consolidarea ar trebui să vizeze nu doar detectarea (unde afirmă că „lucrurile merg bine”), ci mai ales mijloacele de combatere, inclusiv cele cu bază la sol. „Este clar că trebuie să fim mai mult sprijiniți de către NATO (…) dar mai ales din punct de vedere al mijloacelor de combatere, inclusiv al mijloacelor cu baza la sol.” Integrarea sistemelor existente și limitările de acoperire Un punct operațional central este integrarea sistemelor pe care România le are deja, astfel încât informațiile în timp real să circule între puncte de comandă și instalații. Generalul menționează, între altele, sistemul Merops și afirmă că, din datele pe care le deține, există „două baterii de tunuri” modernizate de Rheinmetall la nivelul Skynex, despre care spune că sunt eficiente și împotriva dronelor, dar pentru care susține că Ministerul Apărării nu comunică deocamdată. El mai indică și rolul sistemelor Gepard pentru acoperirea zonei Dunării, însă avertizează asupra unei limitări practice: nu poate fi acoperită continuu o porțiune extinsă a frontierei. „Nu poți acoperi din patru în patru kilometri cei 100 de kilometri care ar fi cei mai vulnerabili ai frontierei cu Ucraina.” De ce contează: protecția zonelor urbane și combinația sol–aviație Bălăceanu afirmă că amenințările vin în continuare dinspre porturile dunărene, iar riscul este ridicat inclusiv din cauza încărcăturii explozive a dronelor și a timpului scurt în care acestea pot traversa spațiul aerian românesc. În acest cadru, el pune accent pe protejarea „marilor aglomerări urbane” din zonă. Pentru zonele care nu pot fi protejate cu mijloace de apărare antiaeriană cu bază la sol, soluția rămâne utilizarea aviației, inclusiv avioane de luptă și elicoptere, în combinație cu sistemele terestre. [...]
