Știri
Știri din categoria Diverse

Bloggerul rus Ilya Remeslo, aflat în arest preventiv, a fost transferat la Institutul de Psihiatrie „Serbski”, un episod care ridică din nou semne de întrebare privind folosirea psihiatriei în cazuri cu miză politică în Rusia, potrivit Digi24.
Informația a fost transmisă agenției TASS de o sursă descrisă drept „apropiată mediilor medicale” și a fost confirmată de avocatul lui Remeslo, Serghei Badamșin. Apărătorul nu a precizat motivul transferului. Badamșin a publicat pe Telegram o fotografie la intrarea în institut și a relatat un incident în care persoanei care i-a înmânat lui Remeslo un pachet i-ar fi fost confiscat pașaportul, fără a fi restituit timp de o oră și jumătate.
La mijlocul lunii iulie, Remeslo a fost percheziționat și reținut sub acuzația de răspândire de „știri false” despre armată, în baza articolului 207.3, alineatul 2 din Codul Penal al Federației Ruse. Potrivit unor surse RBC citate în material, cazul ar avea legătură cu postări de pe canalul său de Telegram. Pe 17 iulie, Tribunalul Raional Basmanny din Moscova a decis plasarea lui în arest preventiv.
Avocatul a mai spus că pentru 24 iulie era programată examinarea recursurilor împotriva deciziei de arestare.
În martie, Remeslo a publicat pe Telegram postări în care l-a criticat dur pe Vladimir Putin și a cerut demisia acestuia, solicitând să fie condamnat ca „criminal de război și hoț”. La câteva zile după acele postări, bloggerul a fost internat într-un spital de psihiatrie, din care a ieșit după 30 de zile, conform informațiilor din articol.
La finalul lunii aprilie, Remeslo a acordat un interviu Kseniei Sobchak, în care l-a criticat din nou pe Putin și a vorbit despre teama liderilor de opinie de a formula public astfel de acuzații. În același interviu, el a susținut ideea combaterii „putinismului ca fenomen” și a avansat scenariul unei „lovituri de stat palatinale silențioase”, pe care a spus că ar putea-o conduce premierul Mihail Mișustin.
Remeslo era cunoscut și înainte de războiul din Ucraina pentru acțiuni împotriva lui Alexei Navalnîi: materialul menționează că, în urma unui denunț al său, a fost deschis un dosar penal pentru fraudă legat de donațiile pentru campania prezidențială din 2017 a fondatorului FBK. Într-un interviu, Remeslo a afirmat că îi pare rău că Navalnîi a fost ucis în închisoare.
Recomandate

Ucraina mizează pe o rundă tehnică de negocieri la Abu Dhabi până la 10 noiembrie , însă calendarul depinde de Washington, iar escaladarea din Orientul Mijlociu ar putea complica organizarea întâlnirii, potrivit Digi24 . Mesajul transmis de Volodimir Zelenski indică faptul că următorul pas în discuțiile de pace rămâne condiționat de prioritățile și disponibilitatea SUA, nu doar de pozițiile Kievului și Moscovei. Președintele ucrainean a spus, într-o conferință de presă comună cu premierul olandez Rob Jetten, că sunt în curs pregătirile pentru o întâlnire trilaterală „programată la Abu Dhabi” și că așteptarea Kievului este ca aceasta să aibă loc „până pe 10 noiembrie”. „Ne aşteptăm ca întâlnirea să aibă loc până pe 10 noiembrie şi sperăm din tot sufletul ca procesele de escaladare din Orientul Mijlociu (...) să nu o împiedice.” Ce ar urma să fie pe agenda discuțiilor Zelenski a indicat că formatul ar putea include mai multe întâlniri tehnice și a detaliat temele pe care Ucraina le vede ca prioritare, cu accent pe măsuri punctuale, nu pe un acord politic final. Pe agendă ar urma să fie, între altele: armistițiu în sectorul energetic; armistițiu pe mare; schimb de prizonieri; „multe chestiuni umanitare”. În privința teritoriilor, liderul ucrainean a spus că Ucraina este pregătită să discute subiectul, dar „numai la nivel de lideri”. Europenii, în afara formatului Consilierul lui Vladimir Putin, Iuri Ușakov , a declarat că partea europeană nu va participa la negocierile tehnice trilaterale dintre SUA, Ucraina și Federația Rusă, programate pentru luna următoare. El a susținut că există un acord ca discuțiile să aibă loc fără europeni și a ironizat posibilitatea prezenței acestora. Ușakov nu a confirmat însă data avansată de Zelenski (10 noiembrie), afirmând că momentul întâlnirii va fi anunțat în curând. Tot el a spus anterior că Rusia este pregătită să reia negocierile trilaterale după 4 noiembrie. De ce contează: controlul calendarului rămâne la Washington Dincolo de data vehiculată, elementul cu impact imediat este faptul că Zelenski leagă explicit desfășurarea întâlnirii de „partea americană”. Asta sugerează că, în această etapă, ritmul negocierilor este determinat în primul rând de decizia și capacitatea SUA de a susține un format de discuții, într-un context internațional în care atenția diplomatică poate fi deturnată de crize paralele, precum tensiunile din Orientul Mijlociu. [...]

Discuțiile SUA–Rusia despre revenirea companiilor petroliere americane pe piața rusă riscă să se lovească de barierele de reglementare din UE , care nu pot fi ocolite doar printr-un acord bilateral, potrivit Digi24 . În joc sunt propuneri ce vizează atât proiecte de producție, cât și reluarea unor fluxuri de export către Europa, pe fondul negocierilor legate de încheierea războiului declanșat de Moscova împotriva Ucrainei. Informația a fost relatată de Financial Times, „conform Kyiv Post”, iar propunerile invocate includ reluarea producției comune în Sahalin și implicarea companiilor petroliere americane în restabilirea exporturilor de țiței rusesc către Europa prin conducta Drujba. În același pachet de idei apar și reluarea exporturilor de titan din Rusia către SUA, respectiv redeschiderea spațiului aerian rus pentru companiile aeriene americane, cu argumentul reducerii costurilor cu combustibilul. Nu există, deocamdată, o decizie definitivă. Ce proiecte economice sunt pe masă Pe lângă Sahalin și Drujba, discuțiile ar extinde un dialog economic care s-a derulat în paralel cu eforturile de relansare a negocierilor de pace. Kremlinul a confirmat discuțiile privind Lukoil după întâlnirea din 21 octombrie dintre Vladimir Putin și trimisul special al SUA, Steve Witkoff, la Sankt Petersburg. Iuri Ușakov, consilier pentru politică externă al Kremlinului, a spus că cele două guverne analizează „numeroase proiecte comerciale”, inclusiv viitorul participațiilor din străinătate ale unei companii petroliere aflate sub sancțiuni. Miza Lukoil: active externe și o autorizație temporară a Trezoreriei SUA În material este detaliat cazul Lukoil, ale cărei active externe au fost scoase la vânzare după sancțiunile impuse de Washington în octombrie 2025. Portofoliul, evaluat inițial la aproximativ 22 de miliarde de dolari (aprox. 99 miliarde lei), include participații în producția de petrol, rafinării și distribuție de combustibili în Europa, Orientul Mijlociu, Africa și Asia Centrală. Ulterior, Trezoreria SUA a prelungit autorizația pentru negocierile privind vânzarea până pe 21 noiembrie. Autorizația permite verificări prealabile și acorduri condiționate de cumpărare, însă finalizarea tranzacției ar necesita o aprobare separată din partea SUA. Condițiile impun ca vânzarea să rupă legăturile cu entitatea sancționată și să blocheze beneficiile financiare imediate; sumele datorate Lukoil trebuie să rămână blocate până când sancțiunile vor permite deblocarea lor. De ce UE poate bloca o parte din scenariu O parte dintre beneficiile economice discutate depind de decizii ale guvernelor și instituțiilor europene, notează Digi24. În ianuarie, țările UE au adoptat un plan obligatoriu juridic de eliminare treptată a importurilor de gaze naturale din Rusia: livrările pe termen lung de gaze naturale lichefiate ar urma să înceteze din ianuarie 2027, iar importurile pe termen lung prin conducte mai târziu în același an. În plus, Germania se opune redeschiderii conductei Nord Stream, care este sub sancțiuni atât din partea SUA, cât și a UE. Nord Stream 1 s-a oprit în 2022, Nord Stream 2 nu a intrat în exploatare comercială, iar în septembrie 2022 trei din patru conducte ale sistemului au fost avariate în urma unor explozii. O eventuală relansare ar necesita decizii de reglementare și măsuri legate de infrastructura avariată, iar Washingtonul și Moscova „nu pot garanta în mod independent” accesul la piața energetică europeană. Reacția Kievului: riscul ca stimulentele comerciale să slăbească presiunea asupra Moscovei Ucraina a avertizat că extinderea relațiilor comerciale ar putea avantaja Rusia înainte de încetarea invaziei. Într-o declarație publicată pe 28 octombrie, președintele Volodimir Zelenski a susținut că Moscova ar putea propune Washingtonului un „mariaj economic” bazat pe resurse naturale și control centralizat asupra industriilor-cheie. „Cred că «acordul privind motorina» le deschide rușilor calea către adoptarea unor măsuri similare în viitor” Zelenski a indicat că eventuale acorduri viitoare ar putea viza îngrășăminte, gaze, active înghețate și ridicarea sancțiunilor pentru persoane fizice și juridice, avertizând asupra unor costuri pe termen lung care nu sunt vizibile imediat. În acest context, ordinea în care ar fi acordate concesiile economice rămâne un punct de dispută: oficiali americani descriu proiectele ca parte a unui acord „postbelic”, în timp ce Kievul avertizează împotriva acordării de stimulente comerciale înainte ca pacea să fie asigurată. [...]

George Simion anunță proteste după prelungirea arestului preventiv pentru Călin Georgescu , o escaladare care mută disputa din sala de judecată în stradă și poate pune presiune suplimentară pe instituțiile din justiție, potrivit Digi24 . Liderul AUR a reacționat luni seară, pe Facebook, după ce Curtea de Apel București a decis prelungirea cu 30 de zile a arestului preventiv pentru Călin Georgescu. În mesaj, Simion întreabă „Ce v-a făcut Călin Georgescu de îl țineți în arest?” și afirmă că susținătorii vor ieși „în stradă” până când „represiunea” va fi oprită. „Ce v-a făcut Călin Georgescu de îl țineți în arest? Dictaturile niciodată nu au sfârșit bine! În următoarele zile noi vom fi în stradă, până când opriți represiunea” Decizia instanței: 30 de zile în plus, hotărâre definitivă Curtea de Apel București a admis contestația procurorilor DIICOT la decizia Tribunalului București, care respinsese solicitarea de prelungire a arestului preventiv și înlocuise măsura cu control judiciar pentru 60 de zile. Hotărârea Curții de Apel este definitivă. Dosarul: acuzații de înșelăciune și grup infracțional, prejudiciu de peste 1,1 milioane de euro În dosar, Călin Georgescu, Ioan Rusen și un cetățean italian sunt acuzați că ar fi constituit un grup infracțional organizat și ar fi convins un om de afaceri român că poate obține o finanțare de 6 milioane de euro, condiționată de depunerea unei garanții de peste un milion de euro. Potrivit anchetatorilor, victima ar fi fost determinată să transfere peste 1.000.000 de euro, iar ulterior încă 100.000 de euro, sub pretextul majorării finanțării la 15.000.000 de euro, cu o garanție suplimentară. Prejudiciul total indicat în dosar este de peste 1,1 milioane de euro (aprox. 5,5 milioane lei). În plus, Digi24 notează că, la 7 octombrie, DIICOT a anunțat instituirea sechestrului pe mai multe conturi bancare deschise pe numele lui Călin Georgescu, după măsuri similare dispuse anterior și asupra unei vile (detaliile despre bunuri nu sunt redate integral în fragmentul disponibil din sursă). Ce urmează Pe termen scurt, efectul imediat este menținerea lui Călin Georgescu în arest preventiv pentru încă 30 de zile, în baza unei decizii definitive. În paralel, anunțul de proteste al președintelui AUR indică o posibilă intensificare a tensiunii publice în jurul cazului, în condițiile în care procedura judiciară continuă. [...]

Testele cu foc real ale turelei ASGARD sugerează o opțiune mai ieftină pentru apărarea anti-dronă la distanțe scurte , într-un moment în care armatele europene caută soluții scalabile împotriva UAV-urilor (vehicule aeriene fără pilot), potrivit Interesting Engineering . Sistemul, dezvoltat de producătorul sloven Valhalla Turrets , a finalizat o serie de trageri în care a folosit mitraliera rotativă (Gatling) americană Dillon Aero M134D de 7,62 mm, cu o cadență de 3.000 de lovituri pe minut (aprox. 50 pe secundă). În testare s-au tras „mii de cartușe”, însă publicația notează că nu au fost făcute publice cifre detaliate privind interceptările sau rezultatele angajărilor pe ținte. De ce contează: costul pe țintă și mobilitatea, în centrul apărării anti-dronă Materialul subliniază că sistemele anti-dronă bazate pe armament cu muniție clasică pot adăuga „încă un strat” de apărare și pot fi, în anumite scenarii, o alternativă mai economică la interceptori dedicați. Relevanța operațională vine și din configurația „remote” (operare de la distanță), gândită pentru integrarea pe vehicule militare, astfel încât apărarea să poată însoți formațiunile terestre, nu doar să protejeze poziții fixe. În același timp, eficiența reală nu este dată doar de cadența de tragere: sunt critice detectarea, urmărirea țintei, integrarea senzorilor și sistemul de conducere a focului (fire-control), adică ansamblul care calculează și comandă angajarea țintei. Ce este ASGARD și ce au urmărit testele ASGARD este descris ca o turelă de apărare aeriană de greutate medie, operată de la distanță, destinată protecției convoaielor militare, forțelor terestre și infrastructurii critice împotriva amenințărilor aeriene la joasă altitudine. În testele cu foc real, evaluarea a vizat capacitatea sistemului de a contracara diferite tipuri de amenințări aeriene fără pilot, la distanțe scurte și medii. Publicația precizează că finalizarea programului de testare reprezintă un „moment important” pentru industria de apărare din Slovenia, dar și că valoarea operațională finală va depinde de performanța întregului sistem, nu doar de arma în sine. Ce urmează Potrivit articolului, încheierea testelor poate crea baza pentru dezvoltări ulterioare, evaluări și, eventual, achiziții viitoare. Contextul mai larg este accelerarea priorităților europene în zona capabilităților anti-dronă, pe fondul lecțiilor din conflicte recente, unde drone relativ ieftine au pus presiune pe formațiuni convenționale și pe infrastructura logistică. [...]

Armata SUA își consolidează lanțul de aprovizionare pentru arme hipersonice printr-un subcontract care duce programul din zona de prototip spre producție susținută, potrivit Interesting Engineering . Leidos a selectat General Atomics Electromagnetic Systems (GA-EMS) să fabrice piese metalice prelucrate cu precizie și ansambluri de cabluri pentru Common Hypersonic Glide Body (CHGB), componentă comună pentru programele hipersonice ale Armatei și Marinei SUA, cu livrări planificate până în 2031. Acordul extinde implicarea General Atomics de la faza de prototipare – inclusiv contribuția la un test de zbor CHGB din 2020 – către producția de componente, într-un moment în care SUA încearcă să stabilizeze furnizarea de piese critice pentru sisteme cu cerințe industriale și de control al calității foarte stricte. Ce acoperă subcontractul și de ce contează operațional GA-EMS va produce: componente metalice prelucrate cu precizie și substructuri pentru corpul planor (glide body); ansambluri de cabluri, inclusiv pentru modulul de control al „elevon”-urilor (suprafețe aerodinamice care ajută la controlul mișcărilor de tangaj și ruliu). Miza operațională este reducerea riscului de blocaje în producție pentru o componentă comună folosită de două servicii militare. Într-un sistem hipersonic, cablajele și piesele mecanice trebuie să funcționeze în condiții de solicitare extremă, iar repetabilitatea (aceeași calitate de la o piesă la alta) devine esențială pentru trecerea la producție. Un singur „glide body”, două programe: Dark Eagle și Conventional Prompt Strike CHGB este partea manevrabilă a armei hipersonice dezvoltate în comun de Armata și Marina SUA. Este accelerată de un booster (rachetă purtătoare), apoi se separă și planează prin atmosferă către țintă. Aceeași componentă CHGB este folosită în: Dark Eagle (Armata SUA, lansare de la sol; cunoscut anterior ca Long-Range Hypersonic Weapon); Conventional Prompt Strike – CPS (Marina SUA, variantă navală pentru submarine și nave de suprafață). Publicația notează că, deși „glide body”-ul este comun, platformele de lansare și aranjamentele de booster diferă între cele două programe. Logica designului comun este reducerea duplicării dezvoltării și valorificarea testării și producției împreună. Context contractual: legătura cu acordul de 2,7 miliarde dolari Selecția GA-EMS vine după ce Armata SUA a acordat în mai 2026 un contract de 2,7 miliarde dolari (aprox. 12,4 miliarde lei ) către Leidos. Conform articolului, acel acord a reunit programele CHGB și Thermal Protection System (sistem de protecție termică) într-un efort unic, cu obiectivul de a muta tehnologia din prototipare spre producție și de a îmbunătăți aprovizionarea cu componente. Materialul subliniază și rolul protecției termice: la viteze hipersonice (în general peste Mach 5), încălzirea aerodinamică este intensă, ceea ce impune cerințe ridicate pentru materiale și structuri externe. Ce nu se știe încă General Atomics nu a făcut publică valoarea subcontractului și nici volumele de componente care vor fi fabricate. Chiar și așa, perioada până în 2031 indică o tranziție către un regim de producție pe termen mai lung, cu încă un furnizor integrat într-un program comun Armata–Marină care depinde de coordonarea componentelor mecanice, electrice și termice. [...]

Marea Britanie și Germania accelerează un program comun de lovituri la distanță de peste 2.000 km , o capacitate care ar extinde semnificativ opțiunile de descurajare convențională ale celor două state și ar întări contribuția europeană la apărarea colectivă a NATO, potrivit Interesting Engineering . Inițiativa vizează dezvoltarea unor capabilități de tip „ Deep Precision Strike ” (lovituri de precizie în adâncime), cu o rază proiectată de peste 1.250 de mile (peste 2.000 km). În material se arată că viitoarele arme de mare precizie ale Regatului Unit și Germaniei ar putea, teoretic, „atinge Moscova”, iar livrarea este așteptată „în acest deceniu”. Ce include programul și calendarul Într-o declarație comună citată de publicație, secretarul britanic al Apărării, Wes Streeting, și ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, afirmă că proiectul a înregistrat „progrese semnificative” și că livrarea este planificată în interiorul acestui deceniu. „Am constatat progrese semnificative în proiectul nostru de referință de dezvoltare a capabilităților Deep Precision Strike (DPS), cu raze de peste 2.000 km, care urmează să fie livrate în acest deceniu, susținând locuri de muncă de-a lungul lanțului de furnizori pentru industria din Regatul Unit și Germania.” Cei doi miniștri au avut a doua reuniune a Consiliului Ministerial al Apărării în cadrul acordului „Trinity House ”, la doi ani de la semnarea acestuia, în contextul aprofundării cooperării bilaterale în domeniul apărării. De ce contează operațional: descurajare convențională și rol mai mare în NATO Miza principală, așa cum este prezentată în articol, este consolidarea unei opțiuni credibile de descurajare convențională (adică fără armament nuclear), prin capacități de lovire la distanțe extinse și cu precizie ridicată. Materialul plasează programul în tendința mai largă din planificarea militară modernă, în care capabilitățile de lovire la distanță devin un element central. În același timp, Londra și Berlinul își leagă explicit securitatea națională de securitatea Europei și reafirmă obiectivul de a întări contribuția europeană la NATO, inclusiv prin capacități și forțe disponibile pentru apărarea colectivă. Cooperarea militară UK–Germania, extinsă pe mai multe domenii Pe lângă componenta de lovituri la distanță, articolul menționează că cele două țări își extind cooperarea: Terestru : parteneriat strategic pentru creșterea nivelului de pregătire și interoperabilitate și explorarea cooperării pe capabilități viitoare și sisteme fără pilot; Maritim : avansarea cooperării pentru achiziția torpilei Sting Ray , printr-un aranjament de implementare semnat de directorii naționali pentru armament; Aerian : utilizarea episodică a aeronavelor germane P-8A Poseidon de pe teritoriul Regatului Unit, inclusiv sprijin la RAF Lossiemouth pentru exerciții precum Dynamic Mongoose (mai) și Strike Warrior (încheiat la începutul lunii precedente, conform articolului). Materialul nu oferă detalii tehnice despre cele „două arme” menționate (tip, producători, configurație), nici despre bugete sau volume de achiziție. [...]