Știri
Știri din categoria Diverse
Portavionul nuclear USS „John F. Kennedy” (CVN 79), de 100.000 de tone, a trecut testele de acceptanță pe mare, un prag care îl apropie de intrarea în serviciu și de înlocuirea treptată a unor capabilități mai vechi din flota SUA, potrivit Interesting Engineering.
Testele de acceptanță (acceptance sea trials) au fost finalizate de divizia Newport News Shipbuilding (NNS), împreună cu personal al Marinei SUA și echipajul navei, pentru a evalua funcționarea și siguranța operațională — inclusiv modul în care nava se deplasează, virează și își execută sistemele de bază.
Finalizarea testelor de acceptanță mută programul într-o etapă în care nava poate intra în „preliminary acceptance” (acceptare preliminară), după care urmează testări conduse de Marină, axate pe sistemele specifice ale portavionului. Practic, șantierul și beneficiarul validează că platforma este suficient de matură pentru evaluări militare mai aprofundate.
În acest cadru, Marina SUA urmează să evalueze „sistemele unice” ale navei, menționează publicația, fără a detalia calendarul exact al acestor verificări.
USS „John F. Kennedy” este al doilea portavion din clasa Gerald R. Ford și a fost botezat în decembrie 2019. Nava are 1.106 picioare (aprox. 337 metri), fiind descrisă ca una dintre cele mai mari nave de război construite vreodată.
Interesting Engineering notează câteva elemente-cheie ale configurației și modernizărilor:
Publicația indică faptul că investiția totală în program depășește 13 miliarde de dolari (aprox. 59 miliarde lei) și că livrarea este anticipată în 2027.
Materialul leagă avansul CVN 79 de planurile de retragere a USS „Nimitz”. În această logică, intrarea în flotă a noului portavion este prezentată ca o piesă importantă pentru menținerea capacităților globale ale Marinei SUA și pentru actualizarea flotei cu tehnologii care reduc necesarul de personal și pregătesc platforma pentru sisteme viitoare, inclusiv arme cu laser.
Următorul reper menționat este acceptarea preliminară, care deschide drumul către testarea de către Marină a sistemelor navei, înainte de livrarea anticipată în 2027.
Recomandate
Bulgaria a urcat în vârful stocării în baterii, iar efectul se vede deja în consumul de seară , un semnal despre cât de repede poate fi „mutată” energia solară în orele fără soare atunci când există finanțare publică și autorizare simplificată, potrivit unei analize publicate de Wall-Street , care citează date Ember (prin BTA, preluată de Agerpres). În 2025, noile baterii instalate în Bulgaria ar fi fost, teoretic, suficiente pentru a transfera către orele fără soare 77% din noua producție zilnică de energie solară. În clasamentul Ember, Bulgaria este pe primul loc între piețele analizate, înaintea statelor Chile (76%) și Australia (60%). Salt operațional: de la aproape zero la 8,6 GWh în mai puțin de doi ani Bulgaria a adăugat aproximativ 3 GWh capacitate nouă de stocare în 2025, după ce cu doar un an înainte practic nu dispunea de astfel de capacități. Până în mai 2026, capacitatea instalată s-a dublat și a ajuns la 8,6 GWh. Potrivit Ember, evoluția a fost susținută de finanțări guvernamentale și de simplificarea procedurilor de autorizare, iar extinderea ar urma să continue până în 2030. Schimbarea din rețea: energia solară începe să acopere vârful de seară Impactul începe să fie vizibil în modul de utilizare a energiei solare în sistemul energetic bulgar. În prima jumătate din 2023, energia solară nu avea nicio contribuție la acoperirea cererii de electricitate în timpul serii. Trei ani mai târziu, combinația dintre energia solară și baterii a acoperit, în medie, aproape 24% din cererea de energie electrică a Bulgariei între orele 19:00 și 21:00. În intervalul 19:00–07:00, energia solară stocată și livrată ulterior din baterii a reprezentat, în medie, aproximativ 10% din consumul de electricitate. Context european: UE rămâne în urmă, dar mizează pe o accelerare până în 2030 Prin comparație, în 2025, în Uniunea Europeană a fost adăugată o capacitate de stocare în baterii de 27 GWh, suficientă, teoretic, pentru a transfera către alte intervale doar 16% din noua producție zilnică de energie solară, sub media globală de 18%. Operatorii europeni de transport al energiei electrice estimează însă că, între 2025 și 2030, capacitatea de stocare în baterii instalată în UE va ajunge de patru ori mai mare. Ember precizează că procentul de 77% atribuit Bulgariei reprezintă un potențial teoretic al noilor baterii raportat la creșterea producției de energie solară, nu cantitatea efectivă de electricitate transferată. De asemenea, nu toate bateriile sunt utilizate exclusiv pentru energia solară, iar utilizarea depinde și de regulile pieței de electricitate. De ce se întâmplă acum: bateriile s-au ieftinit masiv Extinderea stocării vine pe fondul unei scăderi puternice a costurilor: costul mediu global de instalare a sistemelor de stocare în baterii a scăzut cu 95%, de la 2.634 dolari/kWh în 2010 la 140 dolari/kWh în 2025 (aprox. 12.100 lei/kWh, respectiv 640 lei/kWh). La nivel mondial, noile capacități de stocare în baterii sunt estimate să ajungă la 459 GWh în 2026, cu 50% peste cei 307 GWh adăugați în 2025. Teoretic, această capacitate ar permite transferarea a 34% din noua producție zilnică de energie solară către intervalele fără lumină solară, comparativ cu 18% în 2025 și 4% în 2021. „Energia solară ieftină produsă în timpul zilei a devenit principala forță care remodelează rețelele electrice din întreaga lume, înregistrând o creștere mai rapidă decât orice altă sursă de electricitate. Bateriile au devenit acum suficient de ieftine și de performante pentru a deschide calea către următoarea etapă de dezvoltare a energiei solare”, a declarat Kostantsa Rangelova, analist Ember și autoarea raportului. În prima jumătate a anului 2026, centralele solare au generat puțin peste 10% din electricitatea produsă la nivel global, față de 5,6% în prima jumătate a anului 2023, în condițiile în care producția solară a crescut de la 769 TWh la 1.564 TWh, iar producția totală de electricitate la nivel mondial a avansat cu 12%. [...]
Găsirea unei drone în largul Constanței activează proceduri EOD și investigații ale Gărzii de Coastă , după ce obiectul a fost recuperat din Marea Neagră și verificat ca neavând încărcătură explozivă, potrivit Știrile Pro TV . Drona a fost descoperită duminică la aproximativ 1,5 kilometri în largul plajei Modern din Constanța. Ministerul Apărării Naționale (MApN) a fost sesizat în jurul orei 10:00, printr-un apel la 112, privind „presupuse resturi de dronă” aflate în mare. Intervenția a fost făcută de scafandrii EOD (specializați în neutralizarea munițiilor și dispozitivelor explozive) ai Forțelor Navale Române , care au ajuns în zonă cu o șalupă rapidă de intervenție. În urma verificărilor, militarii au confirmat că obiectul era o dronă și au stabilit că nu avea încărcătură explozivă. Ce urmează: investigații pentru stabilirea provenienței Drona a fost recuperată și predată Gărzii de Coastă, instituția care urmează să facă investigații suplimentare pentru a stabili proveniența și circumstanțele în care obiectul a ajuns în Marea Neagră. Context: alte incidente cu drone, inclusiv în spațiul aerian În același material este menționat și un alt incident: o dronă a intrat duminică dimineață în spațiul aerian național dinspre Republica Moldova, la aproximativ 24 km nord de Galați, iar MApN a precizat că aceasta a fost doborâtă. Publicația notează că este a patra dronă doborâtă de avioane de luptă NATO pe teritoriul României, după trei aparate doborâte într-un interval de trei zile, la sfârșitul lunii iulie. Tot ca element de context, este amintit un incident din 29 mai, când o dronă de tip Geran 2 , descrisă ca fiind de proveniență rusească, s-a prăbușit pe un bloc din Galați, urmat de explozie și incendiu la un apartament de la etajul 10; două persoane au fost rănite și transportate la spital. [...]
O presupusă întâlnire între premier și șefa CCR riscă să declanșeze o anchetă parlamentară cu miză instituțională , după ce grupul PACE – Întâi România anunță că va cere luni, în Senat, înființarea unei comisii de anchetă, potrivit Știrile Pro TV . Demersul vizează verificarea „împrejurărilor” în care ar fi avut loc întâlnirea dintre premierul Ilie Bolojan și președinta Curții Constituționale , Elena-Simina Tănăsescu, și evaluarea „eventualelor consecințe instituționale”. Solicitarea este formulată în baza art. 81 alin. (1) din Regulamentul Senatului și, conform documentului citat, inițiativa ar fi susținută de „mai mult de o treime din numărul total al senatorilor”, urmând să fie înaintată Biroului Permanent al Senatului după strângerea semnăturilor necesare. Întâlnirea la care se referă proiectul ar fi avut loc la 14 august 2026, în incinta Parlamentului României. Ce ar urma să investigheze comisia și de ce contează Potrivit proiectului de hotărâre, comisia ar avea ca obiect investigarea organizării și desfășurării întâlnirii și evaluarea posibilelor efecte asupra unor principii-cheie de funcționare a statului: separația și echilibrul puterilor, independența jurisdicției constituționale, transparența instituțională și „colaborarea loială” între autorități. Inițiatorii precizează că mandatul ar fi limitat la fapte „exterioare activității jurisdicționale” a Curții Constituționale, adică fără a intra în zona deliberărilor sau deciziilor CCR, ci în contextul instituțional al relației dintre puteri. Cum ar fi compusă comisia Conform sursei, comisia ar urma să aibă 13 membri, numiți de plenul Senatului, respectând configurația politică: PSD: 4 senatori AUR: 3 senatori PNL: 2 senatori USR: 2 senatori PACE – Întâi România: 1 senator UDMR: 1 senator În documentul semnat de senatorul Ninel Peia, chestor al Senatului, inițiatorii susțin că demersul nu ar fi „un atac” la adresa unei instituții sau persoane, ci o exercitare a atribuțiilor Senatului în fața unei situații care „poate afecta încrederea publică”. „Într-o democraţie constituţională, independenţa instituţiilor nu se apără prin secretizarea raporturilor dintre cei care le conduc, ci prin respectarea unor reguli clare şi prin transparenţă.” Ce urmează Următorul pas este depunerea solicitării la Biroul Permanent al Senatului, după strângerea semnăturilor. În funcție de decizia Senatului, comisia poate fi constituită și poate începe audieri și solicitări de documente, în limitele mandatului stabilit prin hotărâre. Informațiile despre întâlnire rămân, deocamdată, la nivelul unei „presupuse” întâlniri, așa cum este formulat și în documentele citate. [...]
România intră într-un episod de instabilitate meteo care poate perturba activitățile în teren , după ce Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis avertizări succesive: caniculă în vest, urmată de vijelii, grindină și ploi torențiale, cu o răcire accentuată de marți, potrivit Libertatea . ANM anunță că duminică, 16 august, vestul țării se află sub cod galben de caniculă, iar luni temperaturile urcă până la 37 de grade în mai multe regiuni. Schimbarea vine din noaptea de luni spre marți, când sunt prognozate fenomene de instabilitate atmosferică, inclusiv intensificări ale vântului și grindină. Cod galben de caniculă: duminică în vest, luni în jumătate de țară Prima avertizare cod galben este valabilă duminică, 16 august, între orele 10.00 și 21.00, pentru județele: Timiș, Arad, Bihor, Satu Mare, Maramureș, Sălaj. În aceste zone sunt așteptate temperaturi deosebit de ridicate, local caniculă și disconfort termic ridicat. Indicele temperatură-umezeală (un indicator al disconfortului resimțit de organism) poate atinge izolat pragul critic de 80 de unități, iar maximele sunt estimate la 33–35 de grade. Pentru luni, 17 august, ANM a emis un nou cod galben, valabil tot între orele 10.00 și 21.00, care vizează Banatul, Crișana, Maramureșul, vestul și sud-vestul Olteniei, cea mai mare parte a Transilvaniei și nord-estul Moldovei. Maximele sunt prognozate la 33–37 de grade, cu cele mai ridicate valori în Câmpia de Vest. De luni seară: vânt puternic, averse torențiale și grindină ANM a emis și o informare meteorologică valabilă de luni, 17 august, ora 21.00, până marți, 18 august, ora 18.00, pentru intensificări ale vântului, instabilitate atmosferică, averse torențiale, descărcări electrice și grindină. Vântul poate avea rafale de 40–50 km/h și local peste 50–60 km/h: în noaptea de luni spre marți mai ales în regiunile vestice, iar marți mai ales în partea de est a țării. Cantitățile de apă pot ajunge la 15–20 l/mp și, pe arii restrânse, pot depăși 20–25 l/mp. Grindina este descrisă ca fiind de mici dimensiuni, de aproximativ 1–2 centimetri. Furtunile sunt așteptate inițial în noaptea de luni spre marți în Banat, Crișana, Maramureș și vestul Transilvaniei, urmând ca marți să se extindă în cea mai mare parte a Transilvaniei și Moldovei, în zonele montane și submontane și, izolat, și în restul țării. Marți: scădere de temperatură cu 8–10 grade, posibil mai mult Cea mai puternică schimbare este prognozată pentru marți, 18 august, în nordul, centrul, vestul și sud-vestul țării, unde maximele ar urma să scadă cu 8–10 grade sau chiar mai mult față de ziua precedentă. În aceste regiuni, temperaturile maxime sunt estimate între 19 și 28 de grade, cele mai scăzute valori fiind așteptate în nordul Moldovei. Meteorologii precizează că mesajul poate fi actualizat în funcție de evoluția și intensitatea fenomenelor prognozate. [...]
Lovirea unui depozit Wildberries lângă Moscova indică o presiune tot mai mare asupra infrastructurii logistice și de consum din Rusia , într-un atac ucrainean de amploare desfășurat în noaptea de sâmbătă spre duminică, potrivit Digi24 . Ținta ar fi fost un depozit Wildberries din satul Koledino, în apropierea Moscovei, unde a izbucnit un incendiu după lovitură, conform canalului de monitorizare Exilenova Plus, citat de Kyiv Independent (via News.ro). În același interval, în orașul Domodedovo, complexul de producție și logistică „Severnoe Domodedovo” ar fi fost cuprins de flăcări, iar în orașul Cehov au fost semnalate atacuri și funcționarea apărării antiaeriene, potrivit aceleiași surse. Autoritățile nu au comentat deocamdată, iar detaliile nu au putut fi verificate imediat, notează Kyiv Independent. De ce contează: lovituri care pot afecta lanțuri logistice și comerțul intern Dincolo de dimensiunea militară, lovirea unor obiective logistice din proximitatea Moscovei ridică miza pentru funcționarea lanțurilor de aprovizionare și pentru economia de consum. Wildberries este un jucător major în retailul online din Rusia, iar publicația amintește că platforma listează inclusiv echipamente cu utilizare militară (de la componente pentru drone la veste antiglonț). Totodată, divizia bancară a companiei a fost sancționată de Uniunea Europeană în iulie, pentru contribuția sa financiară la bugetul de stat al Rusiei, potrivit informațiilor citate de Kyiv Independent. Context: intensificarea loviturilor în adâncimea teritoriului rus Atacul de lângă Moscova se înscrie într-un tipar mai larg, în care Ucraina lovește „în mod regulat” infrastructură din adâncul Rusiei și din teritoriile ocupate, cu obiectivul de a reduce capacitatea Moscovei de a continua războiul. În acest context, Digi24 mai relatează că președintele Volodimir Zelenski a confirmat sâmbătă lovirea bazei aeriene ruse Savasleika și a unei instalații-cheie a Roscosmos din regiunea Samara, folosind rachete „Flamingo” de producție internă. De asemenea, Statul Major General al Ucrainei a anunțat că, în noaptea de 14 august, Ucraina a lovit unul dintre cele mai mari porturi rusești de la Marea Baltică, avariind două fabrici și provocând un incendiu. Separat, în regiunea Voronej, un centru logistic Wildberries din satul Novaia Usman a fost cuprins de flăcări pe 11 august, după o serie de explozii, pe fondul atacurilor ucrainene; incidentul a fost confirmat ulterior de Robert Brovdi, comandantul Forțelor de Sisteme Fără Pilot ale Ucrainei, potrivit materialului citat. [...]
China a arătat în criza din Iran că poate influența prețul petrolului ca un „OPEC al importatorilor” , folosindu-și rapid importurile, stocurile și consumul intern pentru a amortiza un șoc major de aprovizionare, potrivit unei analize prezentate de Digi24 , pe baza The Economist. Războiul din Iran a blocat traversarea Strâmtorii Ormuz și a scos din piață 14 milioane de barili pe zi, însă prețul petrolului nu a urcat la 150 de dolari pe baril, nivel anticipat de unii analiști la începutul conflictului. Pe lângă redirecționarea a 5 milioane de barili pe zi prin oleoducte care ocolesc strâmtoarea (din Abu Dhabi și Riad) și accesarea a 2 milioane de barili pe zi din stocurile de urgență ale SUA și Japoniei, un rol decisiv l-a avut Beijingul. Între februarie și iunie, China și-a redus importurile de țiței la jumătate, până la 5,5 milioane de barili pe zi, suficient – potrivit materialului – pentru a coborî cu 30 de dolari prețul barilului Brent. Spre deosebire de perioada pandemiei, când scăderea cererii globale a fost însoțită de recesiune, economia Chinei nu ar fi suferit un șoc comparabil, în pofida ajustării importurilor. Cele trei pârghii: stocuri, exporturi, cerere internă Analiza descrie trei instrumente prin care China poate „manipula” piața petrolului, într-un mod dificil de replicat de către importatori mai fragmentați și mai puțin coordonați. Stocurile naționale de petrol. În cele 12 luni dinainte de începutul lui 2026, China și-a majorat stocurile cu 200 de milioane de barili, peste aproximativ un miliard de barili existenți deja. Comercianți de petrol citați în material susțin că aceste achiziții au adăugat între 10 și 20 de dolari la prețul global al barilului înainte de izbucnirea războiului. După finalul livrărilor din aprilie, China a început să scoată petrol din rezerve: până în iulie, stocurile ar fi scăzut cu 70 de milioane de barili, potrivit firmei Vortexa. În total, ar fi accesat aproximativ 150 de milioane de barili în trei luni, adică circa 1,5 milioane de barili pe zi. Publicația notează că Beijingul ar putea continua încă patru luni înainte ca nivelurile să devină îngrijorătoare. Restricții la exportul de produse rafinate. Fiind a doua țară din lume ca și capacitate de rafinare, China furnizează combustibili în Asia. În martie, guvernul ar fi cerut rafinăriilor să nu mai semneze contracte noi de export și să anuleze unele deja convenite. Exporturile de produse rafinate au scăzut cu aproape jumătate, la 430.000 de barili pe zi între februarie și aprilie, inclusiv 180.000 de barili pe zi de combustibil pentru avioane. Efectul descris: reducerea consumului de țiței al rafinăriilor cu 1,2–1,8 milioane de barili pe zi. Reducerea cererii interne. În iunie, rafinăriile chineze ar fi procesat cu 2,7 milioane de barili pe zi mai puțin decât cu un an înainte. Producția de benzină, motorină și kerosen ar fi scăzut, iar consumul de benzină și kerosen în primele luni ale războiului ar fi fost cu 10% mai mic față de aceeași perioadă a anului anterior, pe fondul unor schimbări de comportament (mai mult transport public, biciclete, taxiuri electrice) și al amânării unor lucrări de infrastructură pentru a economisi motorină. De ce contează: o putere de piață care se mișcă mai repede decât OPEC+ Un element cheie este viteza deciziei. Spre deosebire de OPEC+, unde deciziile necesită acordul a 21 de țări, autoritățile de la Beijing pot acționa unilateral, la ordin politic, ceea ce îi permite Chinei să ajusteze rapid fluxurile comerciale și să influențeze prețurile. În același timp, materialul subliniază limita acestui „model”: China nu poate menține pe termen lung importuri cu 5,5 milioane de barili pe zi mai mici. Concluzia este că războiul din Iran a demonstrat, însă, capacitatea Beijingului de a stabiliza piața pentru câteva luni – o schimbare relevantă pentru companii și state, deoarece mută o parte din „centrul de greutate” al pieței dinspre producători spre cel mai mare importator. [...]
