Știri
Știri din categoria Diverse
Traficul și aglomerația sunt indicate drept principala problemă a Capitalei, într-un sondaj CURS realizat în București, care arată și un nivel ridicat de nemulțumire față de direcția în care merg atât orașul, cât și România, potrivit Stirile Pro TV.
Pe zona de administrație locală, 35% dintre respondenți spun că traficul și aglomerația ar trebui rezolvate cu prioritate de Primăria Generală. Următoarele probleme menționate sunt starea străzilor și drumurilor (18%) și locurile de parcare (11%). În interpretarea autorilor cercetării, mobilitatea urbană este preocuparea dominantă, iar derularea simultană a mai multor lucrări de infrastructură rutieră ar fi accentuat nemulțumirea legată de trafic și timpul petrecut în deplasare.
Sondajul indică o percepție negativă pronunțată la nivel național: 73% dintre respondenți consideră că România se îndreaptă într-o direcție greșită, iar 16% cred că direcția este bună. Conform comunicatului CURS citat de Agerpres, rezultatul reflectă un climat de neîncredere alimentat de contextul politic și economic din ultimele luni.
Pentru București, evaluarea este ceva mai bună decât pentru România, dar rămâne preponderent critică: 62% dintre bucureșteni spun că municipiul se îndreaptă într-o direcție greșită, în timp ce 28% apreciază direcția ca fiind bună.
La întrebarea despre intenția de vot dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri locale, PNL și PSD ar obține câte 22%, urmate de AUR cu 21%. USR este creditat cu 16%, iar SENS și PNRR-Piedone ar obține câte 5%. S.O.S. România ar avea 4%, iar ACT (Acțiunea Conservatoare – Claudiu Târziu) și POT (Partidul Oamenilor Tineri) câte 2%.
În concluzia prezentată în sondaj, competiția dintre principalele partide rămâne „foarte echilibrată”, fără un favorit clar, în pofida crizei politice de la nivel național.
În privința lui Ciprian Ciucu, menționat ca fiind cercetat de procurorii anticorupție, respondenții sunt aproape egal împărțiți: 46% consideră că ar trebui să demisioneze, iar 43% cred că ar trebui să își continue mandatul.
Sondajul CURS a fost realizat în perioada 16–26 iunie 2026, pe un eșantion de 1.069 de respondenți, reprezentativ pentru populația adultă rezidentă în București. Datele au fost culese prin interviuri față în față, la domiciliu, iar marja maximă de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%.
Recomandate
Armata SUA testează montarea unui sistem de armament telecomandat pe obuzierul autopropulsat Paladin pentru a crește protecția echipajelor împotriva dronelor și a amenințărilor de la mică distanță , într-un demers care ar putea schimba modul de operare al unităților de artilerie pe câmpul de luptă, potrivit Interesting Engineering . Testele au loc la Yuma Proving Ground și vizează integrarea unei variante cu profil redus a Common Remotely Operated Weapons Station (CROWS) – denumită LP-CROWS – atât pe M109A7 Paladin (obuzier autopropulsat), cât și pe M992A3 Carrier Ammunition Tracked (vehiculul șenilat de transport muniție din aceeași formație). Miza operațională este ca echipajele să poată angaja ținte fără a ieși din vehicul, inclusiv în scenarii în care platformele sunt vizate în timpul deplasării, al misiunilor de tragere sau al realimentării. De ce contează: artileria, tot mai expusă la drone și atacuri „de oportunitate” În evaluările armatei americane, nevoia de protecție a echipajelor a crescut pe fondul amenințărilor care „vânează” platformele de artilerie în momente previzibile: când se repoziționează, când trag și când sunt aprovizionate. În acest context, testele urmăresc eficiența operării „cu trapele închise” a unui sistem de armament de calibru mic și, potențial, o capacitate de contracarare a dronelor mici (sisteme aeriene fără pilot de dimensiuni reduse). Ce aduce LP-CROWS și ce se testează concret CROWS este prezentat ca o tehnologie de protecție a echipajului deoarece permite angajarea țintelor din interiorul unui vehicul blindat, în locul unei poziții expuse. Sistemul include, conform articolului, un ansamblu girostabilizat și o suită integrată de conducere a focului (fire-control), menite să îmbunătățească precizia și probabilitatea de lovire din prima, inclusiv când vehiculul este în mișcare. În cadrul testelor de la Yuma, evaluarea include și efecte asupra performanței platformei, precum: îmbunătățiri ale sistemelor de camere; verificări legate de încărcarea și tragerea armei atunci când stația este montată pe vehicul; comportamentul ansamblului în condițiile specifice Paladin. De ce Paladin e un „test dur” pentru orice stație de armament suplimentară Integrarea unei stații de armament pe M109A7 Paladin este descrisă ca dificilă din cauza constrângerilor de profil, transportabilitate și supraviețuire în condițiile de operare ale obuzierului. Articolul notează că variante anterioare CROWS au fost considerate nepotrivite pentru platformă. Un element-cheie este solicitarea mecanică generată de tunul principal de 155 mm al Paladin, capabil – potrivit sursei – de până la patru lovituri pe minut. Orice sistem montat suplimentar trebuie să reziste reculului, vibrațiilor și suprapresiunii repetate a exploziei. În acest context, LP-CROWS este descris ca fiind mai mic și mai robust, tocmai pentru a putea fi testat în acest mediu. Ritm accelerat și dezvoltare internă, nu pe traseul clasic al producătorului Trecerea de la concept la testare de dezvoltare a durat „puțin peste un an”, ceea ce indică o adaptare rapidă la lecțiile din conflictele recente. Armata americană mai spune că pachetul de instalare a fost dezvoltat ca inițiativă internă a Departamentului Apărării, nu printr-un traseu convențional de tip producător original (OEM). Următorul pas, implicit, este dacă această configurație „aproape de producție” își confirmă durabilitatea și compatibilitatea cu Paladin în testele de la Yuma, astfel încât integrarea să poată fi extinsă în unitățile de artilerie. Articolul nu oferă un calendar de introducere în dotare sau date despre achiziții. [...]
Atacurile ucrainene asupra infrastructurii energetice rusești pun presiune directă pe fluxurile de hidrocarburi care finanțează războiul , iar Vladimir Putin a admis public existența „problemelor”, promițând totodată că statul va „asigura” securitatea, potrivit Stirile Pro TV . Într-un discurs susținut duminică la un congres al partidului Rusia Unită , convocat înaintea alegerilor parlamentare din septembrie, președintele rus a legat explicit „provocările” de atacurile asupra teritoriului și infrastructurii ruse. „Vedem problemele. Le recunoaştem şi răspundem la ele. Dar vom asigura, fără îndoială, securitatea ţării şi a cetăţenilor noştri.” „Vom depăşi, fără îndoială, toate provocările cu care ne confruntam astăzi, inclusiv atacurile teroriste împotriva teritoriului şi infrastructurii noastre.” De ce contează: ținta este energia, adică finanțarea efortului de război Ucraina și-a intensificat în ultimele luni campania de lovituri aeriene în Rusia și în regiunile ucrainene aflate sub control rusesc, pe care le descrie drept represalii la bombardamentele Moscovei, soldate aproape zilnic cu victime de la începutul invaziei la scară largă din februarie 2022. Miza operațională și economică este infrastructura energetică: Ucraina vizează, în special, obiective care pot întrerupe fluxul de hidrocarburi, pe care Kievul îl descrie drept o sursă cheie prin care Kremlinul își finanțează războiul. Exemple recente invocate în articol Putin a făcut declarațiile la câteva ore după un atac „masiv” cu drone asupra regiunii Krasnodar (sud-vest), în care o persoană a murit și a izbucnit un incendiu la rafinăria Sloviansk-on-Kuban, potrivit guvernatorului regional Veniamin Kondratiev. Totodată, articolul amintește că: pe 18 iunie, un atac asupra unei importante rafinării din Moscova a provocat explozii și un incendiu masiv; Peninsula Crimeea , anexată de Rusia în 2014, a fost plasată vineri „în stare de urgență” din cauza valurilor de atacuri, măsuri care au inclus suspendarea vânzărilor de combustibil către persoane fizice și instituirea unor întreruperi de curent. În acest context, mesajul Kremlinului urmărește să transmită că autoritățile recunosc vulnerabilități, dar susțin că pot menține funcționarea statului și securitatea internă, în pofida loviturilor asupra infrastructurii. [...]
România intră luni în vârful scumpirilor la electricitate din Europa , pe fondul caniculei și al dezechilibrelor dintre producția din timpul zilei și consumul de seară, potrivit Digi24 . Miza economică este directă: volatilitatea ridicată din piață împinge în sus prețul mediu care, în timp, se reflectă în costurile suportate de consumatori, chiar dacă facturile nu sunt calculate pe intervale orare. În piața spot ( Piața pentru Ziua Următoare – PZU ), Digi24 notează că luni seara prețul ar urma să depășească 4.200 lei/MWh, echivalentul a 4,2 lei/kWh. Tot pentru luni, prețul mediu PZU de la București este indicat la 1.171 lei/MWh (224 euro/MWh), pe baza datelor Operatorului Pieței, citate de economica.net, nivel prezentat ca fiind cel mai ridicat din Europa; Ungaria ar urma să fie pe locul al doilea, la o diferență de un euro. Comparativ, aceeași sursă citată în material indică prețuri de 90 euro/MWh în Bulgaria și 87 euro/MWh în Grecia, ceea ce plasează România la un nivel de circa două ori și jumătate peste aceste piețe în ziua respectivă. De ce se scumpește: caniculă, producție afectată și lipsa stocării Explicația avansată în material combină factorii meteo cu limitări structurale ale sistemului energetic. Temperaturile extreme reduc randamentul panourilor fotovoltaice, iar centralele nucleare „se pot opri”, în timp ce debitul Dunării este descris ca fiind semnificativ sub mediile multianuale, cu impact asupra producției hidro. Peste acest context se suprapune problema stocării: Ciprian Cherciu, expert în energie citat de Digi24, spune că diferențele mari dintre prețurile mici din timpul zilei și cele foarte mari de seară sunt amplificate de lipsa bateriilor de stocare, ceea ce duce la importuri atunci când producția fotovoltaică scade. „Problema nu este că energia e foarte ieftină în timpul zilei, ci că este foarte scumpă seara. Acest lucru se întâmplă pentru că nu avem capacități de stocare.” Surplus la prânz, importuri seara: mecanismul care împinge prețul Cherciu arată că la prânz o parte importantă din energia produsă provine din hidrocentrale și din fotovoltaic, inclusiv de la aproximativ 400.000 de prosumatori. Surplusul injectat în rețea coboară prețurile, dar fără sisteme de stocare energia ieftină nu poate fi „mutată” către orele de vârf, când consumul crește, iar România ajunge să importe. În acest context, expertul susține că România este mult în urma altor state europene la investițiile în stocare și afirmă că „sub 1% din consum vine din baterii de rețea”, în timp ce Europa ar avea în plan creșterea capacității de stocare în baterii de la 50 la 70 de gigawați-oră. Cum ajung fluctuațiile din PZU să conteze pentru facturi Deși variațiile orare din PZU nu sunt „prețurile pe care le plătesc clienții în acele intervale”, pentru că „nu avem o tarifare orară”, Cherciu explică faptul că aceste extreme ridică prețul mediu al energiei, care intră în costul final, în funcție de furnizor și de contracte. Tot el susține că investițiile în stocare ar putea stabiliza piața și reduce presiunea asupra prețurilor, argumentând că ar fi mai mici decât pierderile generate de situația actuală. În privința riscului de pene de curent, expertul consideră scenariul „puțin probabil”, invocând contribuția prosumatorilor la stabilitatea rețelei. [...]
Vladimir Putin a admis public că Rusia se confruntă cu probleme de aprovizionare cu carburanți , pe fondul atacurilor asupra infrastructurii și al unor măsuri discutate de autorități, inclusiv un posibil blocaj la exporturile de motorină, potrivit Bild . Mesajul vine într-un moment sensibil, înaintea alegerilor parlamentare programate în septembrie, pentru care partidul de guvernământ își stabilea liniile la un congres la Moscova. La congresul „Edinaja Rossija” („Rusia Unită”), Putin a spus că autoritățile „văd probleme” și că reacționează, invocând inclusiv „atacuri teroriste” asupra teritoriului și asupra unor obiective de infrastructură. Publicația notează că această recunoaștere urmează unei serii de eșecuri recente, între care incendierea repetată a unor instalații petroliere rusești în urma atacurilor ucrainene. Presiune pe piața internă: cozi la benzinării și discuții despre interdicții la export Într-o întâlnire cu reprezentanți ai mai multor ministere și ai principalilor producători de petrol, Putin a criticat explicit disfuncționalitățile din aprovizionare: „La benzinării sunt cozi, iar tipurile de benzină necesare nu sunt întotdeauna disponibile.” Conform aceleiași surse, Kremlinul ia în calcul un export ban pentru motorină și a început să folosească rezervele de benzină . Putin a mai spus că se așteaptă ca, în iulie, să existe o creștere semnificativă a producției principalelor tipuri de combustibil. Un exemplu de tensiune locală menționat în articol: în Crimeea , unele benzinării nu ar mai alimenta deloc persoanele fizice. Context politic și de securitate Putin a promis că Rusia va asigura „securitatea țării” și „inviolabilitatea granițelor” pe termen lung. În același timp, a reluat narativul despre „presiunea fără precedent” a Occidentului și a acuzat statele vestice că ar ignora atacurile Kievului asupra Rusiei, potrivit relatării. Articolul mai menționează arestarea lui Alexander Lunin, descris ca „rebel al armatei”, care ar fi atras atenția prin critici la adresa situației din armată și printr-un videoclip pe Instagram în care l-a atacat pe Putin. De ce contează Recunoașterea publică a problemelor de aprovizionare și discuțiile despre restricții la export sugerează tensiuni operaționale pe piața internă a carburanților , într-un moment în care atacurile asupra infrastructurii și presiunea logistică pot amplifica volatilitatea livrărilor. Dacă Rusia va introduce efectiv un export ban la motorină, măsura ar indica o prioritizare a consumului intern și ar putea semnala dificultăți mai mari în menținerea fluxurilor comerciale obișnuite. [...]
Escaladarea militară în zona Strâmtorii Ormuz riscă să prelungească incertitudinea pentru transportul maritim comercial , după ce SUA au reluat loviturile aeriene asupra unor obiective militare iraniene, iar Teheranul a răspuns prin atacuri asupra unor baze americane din regiune, potrivit Stirile Pro TV . Avioanele de luptă americane au bombardat „din nou” ținte militare iraniene, după un atac cu dronă asupra unui petrolier sub pavilion panamez în Strâmtoarea Ormuz. Armata americană a prezentat acțiunea drept un răspuns direct la „agresiunea continuă” împotriva transportului maritim comercial. În același timp, Gardienii Revoluției au vizat baze americane din Kuweit și Bahrain. Autoritățile din Bahrain au anunțat că o clădire de locuințe a fost lovită în atacul iranian, fără victime. Ce s-a întâmplat pe teren Comandamentul central al armatei americane a difuzat imagini cu primele lovituri asupra unor obiective militare iraniene de la semnarea acordului dintre cele două țări. Conform informațiilor prezentate, au fost bombardate 10 ținte, în mai multe locuri din zona Strâmtorii Ormuz. Acordul de încetare a focului, contestat de ambele părți Washingtonul și Teheranul se acuză reciproc de încălcarea unui acord preliminar încheiat cu două săptămâni în urmă, menit să pună capăt războiului. În paralel, televiziunea de stat iraniană a relatat că Ministerul Afacerilor Externe a condamnat loviturile aeriene americane, pe care le-a numit „teroriste”, și a spus că au vizat instalații de monitorizare și supraveghere de-a lungul coastei sudice a țării. Mesaje politice și disputa asupra controlului strâmtorii Donald Trump a transmis un mesaj de avertisment privind posibilitatea continuării operațiunii pe cale militară și a afirmat că, într-un astfel de scenariu, „Republica Islamică Iran nu va mai exista”. De partea iraniană, ministrul de externe Abbas Araghchi a susținut că administrarea Strâmtorii Ormuz trebuie să rămână în sarcina Iranului și a avertizat că orice intervenție sau mecanisme alternative ar duce la „noi complicații”, ar întârzia redeschiderea strâmtorii și ar amplifica tensiunile. „Orice intervenție în această chestiune, orice încercare de a institui noi aranjamente sau mecanisme separate de cele aplicate în prezent de Republica Islamică Iran, nu vor face decât să ducă la noi complicații, să întârzie redeschiderea Strâmtorii Ormuz și să amplifice nivelul tensiunilor”, a declarat Abbas Araghchi, potrivit sursei citate. În lipsa unor detalii suplimentare despre pașii următori ai părților, rămâne de urmărit dacă acuzațiile reciproce privind încălcarea acordului vor bloca orice revenire rapidă la un cadru de securitate predictibil pentru navigația comercială în zonă. [...]
Amenințarea cu suspendarea președintelui reintră în jocul politic , după ce liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu , a spus la Digi24 că procedura „este oricând pe masă”, pe fondul criticilor la adresa modului în care Nicușor Dan ar fi gestionat criza politică și desemnarea lui Adrian Veștea ca premier. Peiu a susținut că președintele a gestionat „foarte prost” criza și l-a acuzat că ar fi exclus AUR de la guvernare, deși partidul are reprezentare parlamentară semnificativă. În intervenția sa, senatorul AUR a spus că nu a înțeles de ce șeful statului ar fi „trasat un cerc” în care AUR ar fi fost ținut în afara Executivului. Critica pe desemnarea premierului: „impunerea voinței personale” Un punct central al atacului a vizat desemnarea lui Adrian Veștea pentru funcția de premier, despre care Peiu a afirmat că ar fi fost făcută fără consultarea conducerii PNL. El a comparat situația cu perioada regelui Carol al II-lea, invocând ideea unor guverne formate fără acceptul liderilor partidelor. „Pare o impunere a voinței personale, ceea ce e totuși de neacceptat, dacă vrem să construim o democrație de tip occidental.” Peiu a mai spus că Nicușor Dan ar încerca să fie, „pe model Băsescu”, „mai mult decât un notar” care consemnează deciziile majorităților parlamentare, dar fără a avea un partid care să-i permită o astfel de influență politică. Suspendarea „oricând pe masă”, dar condiționată de sprijin parlamentar În ceea ce privește suspendarea, liderul senatorilor AUR a afirmat că demersul ar putea fi inițiat, însă a precizat că ar necesita sprijinul cel puțin al unui alt partid pentru a începe procedura și, cu atât mai mult, pentru a fi finalizată. Peiu a motivat această poziție prin ceea ce a numit un comportament „ostil” al președintelui față de AUR și printr-o conduită pe care a descris-o drept „autoritară spre autocratică”, susținând că ar exista un tratament diferit față de alte formațiuni. Din informațiile prezentate, declarațiile reprezintă poziția AUR exprimată în emisiunea „În fața ta”, fără detalii suplimentare despre un calendar sau pași concreți deja agreați cu alte partide. [...]
