Știri
Știri din categoria Diverse
Traficul și aglomerația sunt indicate drept principala problemă a Capitalei, într-un sondaj CURS realizat în București, care arată și un nivel ridicat de nemulțumire față de direcția în care merg atât orașul, cât și România, potrivit Stirile Pro TV.
Pe zona de administrație locală, 35% dintre respondenți spun că traficul și aglomerația ar trebui rezolvate cu prioritate de Primăria Generală. Următoarele probleme menționate sunt starea străzilor și drumurilor (18%) și locurile de parcare (11%). În interpretarea autorilor cercetării, mobilitatea urbană este preocuparea dominantă, iar derularea simultană a mai multor lucrări de infrastructură rutieră ar fi accentuat nemulțumirea legată de trafic și timpul petrecut în deplasare.
Sondajul indică o percepție negativă pronunțată la nivel național: 73% dintre respondenți consideră că România se îndreaptă într-o direcție greșită, iar 16% cred că direcția este bună. Conform comunicatului CURS citat de Agerpres, rezultatul reflectă un climat de neîncredere alimentat de contextul politic și economic din ultimele luni.
Pentru București, evaluarea este ceva mai bună decât pentru România, dar rămâne preponderent critică: 62% dintre bucureșteni spun că municipiul se îndreaptă într-o direcție greșită, în timp ce 28% apreciază direcția ca fiind bună.
La întrebarea despre intenția de vot dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri locale, PNL și PSD ar obține câte 22%, urmate de AUR cu 21%. USR este creditat cu 16%, iar SENS și PNRR-Piedone ar obține câte 5%. S.O.S. România ar avea 4%, iar ACT (Acțiunea Conservatoare – Claudiu Târziu) și POT (Partidul Oamenilor Tineri) câte 2%.
În concluzia prezentată în sondaj, competiția dintre principalele partide rămâne „foarte echilibrată”, fără un favorit clar, în pofida crizei politice de la nivel național.
În privința lui Ciprian Ciucu, menționat ca fiind cercetat de procurorii anticorupție, respondenții sunt aproape egal împărțiți: 46% consideră că ar trebui să demisioneze, iar 43% cred că ar trebui să își continue mandatul.
Sondajul CURS a fost realizat în perioada 16–26 iunie 2026, pe un eșantion de 1.069 de respondenți, reprezentativ pentru populația adultă rezidentă în București. Datele au fost culese prin interviuri față în față, la domiciliu, iar marja maximă de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%.
Recomandate
China a arătat în criza din Iran că poate influența prețul petrolului ca un „OPEC al importatorilor” , folosindu-și rapid importurile, stocurile și consumul intern pentru a amortiza un șoc major de aprovizionare, potrivit unei analize prezentate de Digi24 , pe baza The Economist. Războiul din Iran a blocat traversarea Strâmtorii Ormuz și a scos din piață 14 milioane de barili pe zi, însă prețul petrolului nu a urcat la 150 de dolari pe baril, nivel anticipat de unii analiști la începutul conflictului. Pe lângă redirecționarea a 5 milioane de barili pe zi prin oleoducte care ocolesc strâmtoarea (din Abu Dhabi și Riad) și accesarea a 2 milioane de barili pe zi din stocurile de urgență ale SUA și Japoniei, un rol decisiv l-a avut Beijingul. Între februarie și iunie, China și-a redus importurile de țiței la jumătate, până la 5,5 milioane de barili pe zi, suficient – potrivit materialului – pentru a coborî cu 30 de dolari prețul barilului Brent. Spre deosebire de perioada pandemiei, când scăderea cererii globale a fost însoțită de recesiune, economia Chinei nu ar fi suferit un șoc comparabil, în pofida ajustării importurilor. Cele trei pârghii: stocuri, exporturi, cerere internă Analiza descrie trei instrumente prin care China poate „manipula” piața petrolului, într-un mod dificil de replicat de către importatori mai fragmentați și mai puțin coordonați. Stocurile naționale de petrol. În cele 12 luni dinainte de începutul lui 2026, China și-a majorat stocurile cu 200 de milioane de barili, peste aproximativ un miliard de barili existenți deja. Comercianți de petrol citați în material susțin că aceste achiziții au adăugat între 10 și 20 de dolari la prețul global al barilului înainte de izbucnirea războiului. După finalul livrărilor din aprilie, China a început să scoată petrol din rezerve: până în iulie, stocurile ar fi scăzut cu 70 de milioane de barili, potrivit firmei Vortexa. În total, ar fi accesat aproximativ 150 de milioane de barili în trei luni, adică circa 1,5 milioane de barili pe zi. Publicația notează că Beijingul ar putea continua încă patru luni înainte ca nivelurile să devină îngrijorătoare. Restricții la exportul de produse rafinate. Fiind a doua țară din lume ca și capacitate de rafinare, China furnizează combustibili în Asia. În martie, guvernul ar fi cerut rafinăriilor să nu mai semneze contracte noi de export și să anuleze unele deja convenite. Exporturile de produse rafinate au scăzut cu aproape jumătate, la 430.000 de barili pe zi între februarie și aprilie, inclusiv 180.000 de barili pe zi de combustibil pentru avioane. Efectul descris: reducerea consumului de țiței al rafinăriilor cu 1,2–1,8 milioane de barili pe zi. Reducerea cererii interne. În iunie, rafinăriile chineze ar fi procesat cu 2,7 milioane de barili pe zi mai puțin decât cu un an înainte. Producția de benzină, motorină și kerosen ar fi scăzut, iar consumul de benzină și kerosen în primele luni ale războiului ar fi fost cu 10% mai mic față de aceeași perioadă a anului anterior, pe fondul unor schimbări de comportament (mai mult transport public, biciclete, taxiuri electrice) și al amânării unor lucrări de infrastructură pentru a economisi motorină. De ce contează: o putere de piață care se mișcă mai repede decât OPEC+ Un element cheie este viteza deciziei. Spre deosebire de OPEC+, unde deciziile necesită acordul a 21 de țări, autoritățile de la Beijing pot acționa unilateral, la ordin politic, ceea ce îi permite Chinei să ajusteze rapid fluxurile comerciale și să influențeze prețurile. În același timp, materialul subliniază limita acestui „model”: China nu poate menține pe termen lung importuri cu 5,5 milioane de barili pe zi mai mici. Concluzia este că războiul din Iran a demonstrat, însă, capacitatea Beijingului de a stabiliza piața pentru câteva luni – o schimbare relevantă pentru companii și state, deoarece mută o parte din „centrul de greutate” al pieței dinspre producători spre cel mai mare importator. [...]
Ucraina susține că a redus cu peste 30% capacitatea de rafinare a Rusiei , într-o evaluare transmisă administrației Trump, care încearcă să arate că Moscova plătește costuri tot mai mari pentru continuarea războiului și că avansul teritorial din Donbas s-a blocat, potrivit Digi24 . Documentul, descris ca „confidențial” și consultat de Kyiv Independent (sursă citată de Digi24), ar fi fost înmânat administrației Trump de Ambasada Ucrainei la Washington. Mesajul central: Rusia ar putea să nu reușească să cucerească restul teritoriilor din regiunea Donețk aflate sub control ucrainean nici măcar în 2027, pe fondul încetinirii avansului pe front. Costuri economice și logistice: rafinării, nave și „ flota din umbră ” În evaluarea transmisă Washingtonului, Kievul își prezintă campania de lovituri asupra infrastructurii ruse ca pe un instrument de creștere a costului războiului pentru Moscova. Documentul susține că atacurile asupra infrastructurii petroliere ruse au redus capacitatea de rafinare a Rusiei cu peste 30%, iar pierderile ar fi estimate la aproximativ 15 miliarde de dolari (aprox. 68 miliarde lei). Tot potrivit documentului, Ucraina ar fi vizat aproximativ 200 de nave asociate cu „flota din umbră” a Rusiei din Marea Neagră și Marea Azov — termen folosit pentru nave implicate în transporturi ocolind restricții și controale. Frontul din Donețk: avans sub 100 km² pe lună și miză în negocierile de pace Ucraina ar controla în continuare între 21% și 22% din regiunea Donețk, iar documentul indică o încetinire a avansului rusesc la mai puțin de 100 de kilometri pătrați pe lună. La acest ritm, obiectivele declarate ale Moscovei în Donețk ar putea fi amânate „potențial” dincolo de 2027. Evaluarea contrazice argumentul Kremlinului din discuțiile de pace conduse de SUA, potrivit căruia Ucraina ar trebui să cedeze teritorii deoarece Rusia le va cuceri „oricum”. În material se arată că Moscova cere Kievului să se retragă din Donbas (Donețk și Luhansk) ca o condiție esențială pentru pace, cerere respinsă de Ucraina, care propune un armistițiu pe liniile actuale ale frontului. Un oficial al Casei Albe a confirmat, potrivit Kyiv Independent, că administrația Trump a primit evaluarea ucraineană. „Președintele are o inimă umanitară și dorește ca acest război să se încheie, pentru ca uciderile fără sens să ia sfârșit. Președintele și echipa sa rămân hotărâți să joace în continuare un rol constructiv în încheierea războiului dintre Rusia și Ucraina, iar el rămâne optimist că, în cele din urmă, vom ajunge la un acord de pace.” Riscuri și vulnerabilități: mobilizare posibilă și lipsa interceptoarelor Patriot Documentul avertizează că Rusia ar putea încerca să compenseze dificultățile de pe front printr-o recrutare mult mai amplă, menționând posibilitatea mobilizării a până la 500.000 de soldați suplimentari după luna septembrie. În același context, Volodimir Zelenski a spus pe 11 august că Ucraina ar avea dovezi privind o mobilizare generală după alegerile parlamentare din Rusia de luna viitoare. Pe partea ucraineană, evaluarea indică drept vulnerabilitate imediată scăderea stocului de rachete interceptoare Patriot (rachete defensive folosite pentru doborârea rachetelor balistice). Documentul menționează că, pe 5 august, Rusia a lansat 24 de rachete balistice asupra Ucrainei și că niciuna nu ar fi fost interceptată, pe fondul epuizării interceptoarelor Patriot PAC-2 și PAC-3. „Ambasada informează în mod regulat administrația SUA cu privire la punerea în aplicare a măsurilor aprobate de președintele ucrainean, precum și cu privire la nevoile prioritare pentru apărarea țării. Ambasada a furnizat administrației americane informații cu privire la evoluția campaniei aprobate de președinte în ceea ce privește atacurile asupra țintelor rusești.” [...]
Ilie Bolojan a legat rolul Marinei de securitatea granițelor României , într-un mesaj public în care a numit forțele navale „o garanție” că țara își va apăra frontierele, potrivit Antena 3 . Mesajul are relevanță operațională și de politică publică prin modul în care pune accent pe componenta navală a apărării, într-un context regional în care securitatea la granițe rămâne un subiect sensibil. Din conținutul disponibil în pagina sursei reiese în principal titlul și tema intervenției, fără detalii suplimentare despre locul, momentul exact sau măsuri concrete asociate declarației (de exemplu, investiții, achiziții sau decizii administrative). Materialul este prezentat ca video, însă textul extras nu include transcrierea declarației. În lipsa altor elemente factuale în textul disponibil, nu se poate stabili din sursă dacă mesajul a fost însoțit de anunțuri privind bugetarea apărării navale, calendar de modernizare sau schimbări de organizare. [...]
România intră în top 10 destinații europene pentru muncă la distanță, pe criteriul cost–oportunități , într-un clasament care pune accent pe chirii, cheltuieli curente, siguranță și infrastructură digitală, potrivit Mediafax . Studiul citat de publicație (siviaggia.it) a evaluat 40 de state europene pe baza a 19 indicatori, luând în calcul inclusiv chiriile, cheltuielile la supermarket, existența spațiilor de coworking (birouri partajate), siguranța, asistența medicală, nivelul de cunoaștere a limbii engleze, evenimentele locale și condițiile de acordare a vizelor pentru „nomazii digitali” (persoane care lucrează online din alte țări). Cum arată topul și ce semnale economice transmite În clasamentul prezentat, România apare pe locul 10, după Lituania și înaintea altor state europene care nu sunt menționate în lista scurtă. Concluzia asociată poziționării României este că se remarcă „mai ales prin raportul dintre costuri și oportunități”, alături de Lituania. Top 10 din materialul citat este: Estonia Islanda Portugalia Muntenegru Croația Slovenia Cehia Spania Lituania România Repere de cost și „vize pentru nomazi digitali” în primele poziții Pentru primele poziții, articolul oferă și exemple de costuri și condiții de ședere, utile pentru a înțelege de ce criteriul „cost–beneficii” poate schimba ierarhiile: Estonia : chirie medie pentru un apartament cu un dormitor în centrul orașului Tallinn de 573 euro (aprox. 2.865 lei) pe lună; cheltuieli lunare pentru alimente de 247,80 euro (aprox. 1.240 lei) ; viza pentru nomazi digitali este valabilă un an și costă 85 euro (aprox. 425 lei) . Islanda : chirie medie de 2.098 euro (aprox. 10.490 lei) pe lună, dar cu cea mai rapidă conexiune la internet din clasament și multe spații de coworking. Portugalia : chirie medie în centrul orașului de 919 euro (aprox. 4.595 lei) ; viza anuală pentru nomazi digitali costă 80 euro (aprox. 400 lei) . Muntenegru : viza costă 26 euro (aprox. 130 lei) și poate ajunge până la 730 de zile (cea mai lungă durată dintre țările analizate); chirie medie 576 euro (aprox. 2.880 lei) ; cheltuieli cu alimentele 211,22 euro (aprox. 1.055 lei) . Croația : viză valabilă până la 540 de zile ; chirie medie 663 euro (aprox. 3.315 lei) ; cheltuieli cu alimentele 232,46 euro (aprox. 1.160 lei) , cu mențiunea că viteza internetului este „mai puțin impresionantă”. De ce contează pentru România În logica studiului, plasarea României în top 10 indică faptul că, pentru o parte dintre angajații care pot lucra de la distanță, costurile mai mici pot compensa diferențe de infrastructură sau servicii , atunci când sunt puse în balanță cu oportunitățile disponibile. Materialul nu detaliază indicatorii punctuali ai României și nici valorile de cost pentru piața locală, astfel că nu rezultă din sursă ce anume a cântărit decisiv în scorul final. [...]
Donald Trump reaprinde semnalele despre o posibilă reluare a dialogului cu Phenianul după ce a publicat o fotografie alături de Kim Jong Un, însoțită de un mesaj care sugerează o relație personală bună, potrivit Digi24 . Imaginea a fost postată pe platforma Truth Social și este din 2019, de la una dintre întâlnirile dintre cei doi lideri . Trump a comentat fotografia spunând că, dincolo de expresia „neprietenoasă” surprinsă în cadru, există și alte imagini în care zâmbesc împreună și că „se înțeleg de minune”. „În ciuda expresiei neprietenoase din această fotografie, există multe altele în care zâmbim; eu și Kim Jong Un ne înțelegem DE MINUNE!” De ce contează: semnal politic înaintea unui posibil summit Postarea vine în contextul în care, în aprilie, Fred Fleitz – fost șef de personal al Consiliului Național de Securitate în primul mandat al lui Trump și vicepreședinte al Institutului de Politici America First – a spus că ar exista „șanse mari” pentru un summit Trump–Kim în această toamnă, conform informațiilor citate de Digi24. Fleitz a mai afirmat că, deși Trump ar fi deschis unei noi întâlniri, SUA nu ar renunța la cererea de denuclearizare a Coreei de Nord. Condițiile discutate în jurul reluării negocierilor Potrivit declarațiilor lui Fleitz, o eventuală reluare a discuțiilor ar include două puncte majore: insistența SUA asupra denuclearizării Phenianului; recomandarea ca administrația Trump să ceară Coreei de Nord să înceteze trimiterea de arme către Rusia pentru războiul din Ucraina. Separat, Digi24 notează că, în iunie, președintele sud-coreean Lee Jae Myung a declarat presei de la Seul că Trump, după o întâlnire la summitul G7 din Franța, ar urma să se concentreze pe „problema nord-coreeană” după încheierea unui acord cu Iranul. [...]
Polonia împinge UE spre o integrare militară mai profundă , prin propunerea unei „Legiuni Europene” care să funcționeze ca forță permanentă și să poată recruta inclusiv veterani ucraineni după încheierea războiului, potrivit Digi24 . Miza este una de arhitectură de securitate și, implicit, de alocare a resurselor: Europa ar urma să preia „sarcina principală pe teren”, reducând dependența operațională de Statele Unite. Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski , a susținut ideea într-un interviu acordat publicației Kathimerini, citat de Ukrinform. El a argumentat că Uniunea Europeană are nevoie de „o integrare militară mult mai profundă” și de o forță permanentă specializată, capabilă să atragă profesioniști cu experiență din „întreaga familie europeană”, inclusiv ucraineni cu experiență de luptă, după încheierea conflictului cu Rusia. „Nu putem apela la Washington de fiecare dată când izbucnește un incendiu în curtea noastră – fie că este vorba de o amenințare convențională, fie că Moscova folosește fluxurile migratorii din Africa și Orientul Mijlociu ca armă împotriva UE.” Nu „alternativă la NATO ”, ci un pilon european mai puternic Sikorski a insistat că inițiativa nu ar urmări să dubleze structurile NATO și nici să creeze o alternativă paralelă, ci să întărească „pilonul european” în interiorul Alianței. În această logică, rolul Statelor Unite rămâne „indispensabil” pentru apărarea colectivă, însă ar evolua spre furnizarea de capacități tehnologice și de informații, în timp ce Europa ar trebui să ducă greul operațional „pe teren”. De ce contează: presiune pentru decizii de organizare și resurse Propunerea pune pe agenda UE o discuție despre cum ar putea fi organizată o forță permanentă și din ce bazin de personal ar putea fi alimentată, inclusiv prin integrarea unor militari ucraineni cu experiență. În același timp, mesajul politic este că Europa trebuie să-și asume mai mult din responsabilitatea pentru securitatea proprie, în condițiile în care amenințările invocate includ atât riscuri militare convenționale, cât și utilizarea migrației ca instrument de presiune. În context, Digi24 notează și o declarație atribuită fostului ambasador al SUA în Ucraina, Roman Popadyuk, potrivit căreia Ucraina ar avea „cea mai numeroasă și mai experimentată armată din Europa”, ceea ce ar face-o un element important în viitoarea arhitectură de securitate a continentului. [...]
