Știri
Știri din categoria Diverse

Siria schimbă statutul bazelor rusești din Tartus și Hmeimim, iar Moscova își păstrează un punct de sprijin operațional în estul Mediteranei după un acord încheiat la capătul a 18 luni de negocieri, potrivit Digi24.
Înțelegerea vizează instalațiile militare de pe aeroportul Hmeimim și din portul Tartus, care vor fi transformate „în centre comune de antrenament”, în cadrul unor noi acorduri menite să „păstreze interesele reciproce”, a transmis Ministerul sirian de Externe, citat de agenția oficială Sana, conform Agerpres.
Acordul stabilește și un calendar: procesul ar urma să fie finalizat în maximum trei luni. În paralel, facilitățile civile de la cele două baze vor fi preluate de autoritățile de la Damasc.
Ministrul sirian de externe, Assad al-Shaibani, a inspectat duminică facilitățile și infrastructura incluse în memorandumul de înțelegere, descris de Sana drept „istoric”.
Baza aeriană Hmeimim și baza navală Tartus au fost, potrivit informațiilor citate, singurele avanposturi militare oficiale ale Rusiei din afara fostei Uniuni Sovietice. Ele au rămas operaționale pe durata negocierilor, ceea ce indică o continuitate a prezenței ruse, chiar și după schimbarea de la Damasc.
Moscova a folosit aceste baze în intervenția din 2015 în războiul civil sirian, în sprijinul lui Bashar al-Assad, inclusiv pentru bombardarea zonelor controlate de rebeli.
După căderea lui Bashar al-Assad, refugiat în Rusia, Damasc cere extrădarea acestuia. În același timp, președintele rus Vladimir Putin l-a primit de două ori la Moscova pe omologul său sirian, Ahmed al-Sharaa.
La începutul acestui an, Kremlinul și-a retras forțele de pe aeroportul Qamishli, din regiunea autonomă kurdă din nord-estul Siriei, potrivit informațiilor din articol.
Recomandate

Ucraina avertizează că Rusia ar putea integra până la 50.000 de militari nord-coreeni, o escaladare cu efect direct asupra capacității de luptă și a apărării aeriene în regiune , potrivit Digi24 . Președintele Volodimir Zelenski susține că Moscova se pregătește să primească un nou contingent, iar estimarea actuală depășește cifra avansată în iulie. Zelenski a afirmat că „s-a luat o decizie ca 30.000 până la 50.000 de nord-coreeni să fie desfășurați pe teritoriul Rusiei”, față de o estimare de 30.000 comunicată luna trecută. Liderul ucrainean nu a oferit detalii despre sursa informațiilor. Cooperarea Moscova–Phenian, tot mai operațională În același mesaj, Zelenski a spus că armata ucraineană a găsit rachete nord-coreene pe teritoriul Ucrainei, fără să precizeze unde anume. El a avertizat că Phenianul își consolidează experiența în „războiul modern” și ar urma să obțină licențe și echipamente militare din Rusia. Contextul acestei cooperări este tratatul de parteneriat strategic semnat de Vladimir Putin și Kim Jong Un la Phenian, în iunie 2024, care prevede ajutor reciproc dacă una dintre țări se confruntă cu o agresiune externă. Presiune pe apărarea aeriană și cerere către Coreea de Sud Pe fondul intensificării legăturilor militare ruso-nord-coreene, Zelenski a cerut Coreei de Sud să sprijine Ucraina în zona apărării aeriene, invocând o lipsă în acest domeniu. El a mai spus că Ucraina este pregătită să lucreze la un acord privind dronele și „în alte domenii”, menționând că diplomații ucraineni sunt în contact cu Seulul pentru posibile înțelegeri. Ce se știe din estimările anterioare Potrivit informațiilor prezentate, Coreea de Nord a trimis circa 14.000 de militari în regiunea rusă Kursk în 2024, pentru a ajuta Rusia să respingă o incursiune majoră a forțelor ucrainene. Separat, un oficial din serviciile de informații militare ale Ucrainei a declarat în august, pentru Reuters, că o unitate de rachete nord-coreeană a început să fie dislocată în vestul Rusiei și ar putea fi echipată cu 120 de rachete balistice și șase lansatoare, pentru atacuri împotriva Ucrainei. [...]

Iran condiționează redeschiderea Strâmtorii Ormuz de concesii americane , deși Teheranul spune că acordul cu Oman pentru stabilirea unor noi rute maritime a ajuns în „etapele finale”, potrivit Digi24 . Miza este una cu impact economic global: înainte ca Iranul să blocheze strâmtoarea, pe aici trecea aproximativ o cincime din livrările mondiale de petrol și gaze naturale lichefiate. Un oficial american a declarat pentru Reuters că înțelegerea Iran–Oman este aproape de finalizare și ar putea permite redeschiderea în scurt timp, însă Teheranul transmite că nu va face pasul fără îndeplinirea unor condiții de către Washington. Ministrul iranian de Externe, Abbas Araqchi, a spus că negocierile au intrat în „etapele finale”, dar a reiterat că redeschiderea depinde de cerințe explicite. Ce cere Teheranul înainte de redeschidere Iranul solicită, între altele, despăgubiri pentru atacurile asupra Iranului, încetarea sancțiunilor și deblocarea activelor iraniene. În același timp, Araqchi afirmă că Iranul și SUA nu poartă negocieri directe și că Teheranul nu intenționează să inițieze discuții directe cât timp Washingtonul ar încălca acordul provizoriu din iunie; mesajele ar fi transmise prin intermediari. Secretarul celui mai înalt organism de securitate națională al Iranului, Mohammad Baqer Zolqadr, a enumerat o listă mai largă de cerințe, care include: încetarea amenințărilor americane la adresa Iranului; oprirea atacurilor împotriva Iranului și a aliaților săi din Liban, Palestina, Yemen și Irak; ridicarea blocadei și a sancțiunilor; deblocarea activelor iraniene. Poziția Washingtonului și dificultățile de aplicare SUA au lansat atacuri aeriene asupra Iranului la sfârșitul lunii februarie, motivând că urmăresc să împiedice dezvoltarea de arme nucleare și amenințarea regiunii cu rachete sau prin grupări aliate. Deși Washingtonul și Teheranul au convenit asupra unui armistițiu în iunie, în iulie SUA au reimpus o blocadă asupra transportului maritim iranian în Golful Persic, pe care Iranul a considerat-o o încălcare a armistițiului. Un oficial american a declarat pentru Reuters, sub protecția anonimatului: „Odată ce va fi anunțat acordul privind restabilirea transportului maritim comercial fără obstacole, Statele Unite vor ridica blocada asupra porturilor iraniene.” Același oficial a precizat că măsurile Washingtonului vor depinde de respectarea de către Iran a angajamentelor asumate. Reuters mai notează, citând surse, că înțelegerea ar putea acorda Iranului un anumit control asupra navelor care intră în Golful Persic prin Strâmtoarea Ormuz, însă transportatorii maritimi consideră o astfel de măsură dificil de aplicat în practică. În acest moment, situația exactă a acordului nu este clară. Context regional: atacuri și tensiuni în jurul rutelor energetice Pe fundalul negocierilor, Emiratele Arabe Unite au anunțat că Iranul a atacat o navă afiliată companiei petroliere de stat, informație pe care Teheranul nu a comentat-o imediat. Garda Revoluționară Iraniană a mai atacat nave în trecut, susținând că acestea nu și-au coordonat trecerea prin strâmtoare cu autoritățile iraniene. Separat, tensiunile sunt amplificate de atacurile grupării Houthi din Yemen, aliată a Iranului. Duminică, Houthiții au revendicat un atac cu dronă asupra rafinăriei Jazan, deținută de Saudi Aramco; Ministerul saudit al Energiei a confirmat un incendiu, stins ulterior, fără victime raportate, iar cauza este investigată. Ce urmează Din informațiile prezentate, redeschiderea Strâmtorii Ormuz rămâne legată de o negociere în trepte, în care Iranul cere concesii politice și economice, iar SUA condiționează relaxarea măsurilor de respectarea angajamentelor de către Teheran. În lipsa unei confirmări privind forma finală a acordului și calendarul aplicării, riscul de volatilitate pentru transportul energetic în regiune rămâne ridicat. [...]

Adoptarea legii salarizării devine un test cu miză bugetară, pe fondul blocajului politic , iar vicepremierul Oana Gheorghiu avertizează că întârzierea poate afecta inclusiv calculele de deficit prin pierderea unor bani europeni, potrivit Digi24 . În intervenția sa, Gheorghiu a criticat opoziția PSD față de proiectul legii salarizării și a susținut că actul normativ urmărește să introducă principii unitare în sistem, cu regula „la muncă egală, salariu egal”, plus sporuri pentru „meserii mai complicate”. Vicepremierul a insistat că proiectul nu ar presupune tăieri de venituri. „Nu există reducere de venituri. (...) Nimeni nu va pierde niciun ban.” Miza: fonduri europene și deficitul bugetar Vicepremierul a legat explicit adoptarea legii de accesarea fondurilor europene și de construcția bugetară din acest an, spunând că România riscă să piardă „foarte mulți bani” și că, în calculul reducerii deficitului, s-a ținut cont de sumele care ar urma să vină de la Uniunea Europeană . „Pierdem foarte mulți bani, iar în calculul deficitului pe anul acesta, reducerea deficitului, s-a ținut cont și de acești bani pe care îi aducem de la Uniunea Europeană.” În același context, Gheorghiu a afirmat că proiectul ar putea ajunge la dezbatere în Parlament săptămâna viitoare, în condițiile în care „e posibil ca Parlamentul să se reunească din nou” pentru a discuta legea. Tensiuni politice și scenariul anticipatelor Pe fondul disputei cu PSD, vicepremierul a descris atitudinea social-democraților drept una de tip „bullying” și a acuzat depășirea unor „linii roșii” din interese politice, invocând inclusiv nume de politicieni în acest context. „Se comportă precum copiii din curtea școlii care fac bullying.” În ceea ce privește criza politică, Gheorghiu a spus că alegerile anticipate ar putea deveni „ultima soluție” dacă actualul Parlament nu reușește să formeze și să voteze un nou Guvern. Totodată, a criticat decizia celor care au contribuit la căderea Guvernului, afirmând că nu ar fi evaluat consecințele. Separat, întrebată despre o posibilă guvernare asumată de Sorin Grindeanu și PSD, inclusiv un Guvern minoritar, vicepremierul a precizat că această variantă este discutată în spațiul public. [...]

Vicepremierul Oana Gheorghiu avertizează că suspendarea președintelui ar adânci instabilitatea politică , într-un moment în care România traversează o criză guvernamentală, potrivit Digi24 . Ea a catalogat inițiativa AUR de suspendare a președintelui Nicușor Dan drept „un exercițiu de PR” și a spus că nu ar fi în interesul țării ca procedura să devină un nou conflict instituțional. Gheorghiu a argumentat că, dacă cineva ar vrea „să facă rău cu adevărat” României în actualul context, declanșarea suspendării ar fi un astfel de pas, tocmai prin efectul de amplificare a tensiunilor dintre instituții. Întrebată dacă exclude ca PSD să susțină demersul, vicepremierul a spus că nu poate ști, amintind că PSD și AUR „au mai făcut front comun” în anumite momente, dar și-a exprimat speranța că „le pasă de România”. „Instituția prezidențială merită respectată” Vicepremierul a respins ideea că ar fi „dezamăgită” de actualul șef al statului și a insistat că mandatul trebuie evaluat în perspectiva celor patru ani. În același timp, a pledat pentru consolidarea încrederii în instituția prezidențială. „Eu cred că instituția prezidențială merită respectată și avem nevoie să construim încredere în instituția prezidențială.” Gheorghiu a mai spus că începutul unui mandat este dificil, mai ales pentru un politician venit „dintr-o lume diferită”, și a susținut că Nicușor Dan ar privi încă lucrurile din perspectiva „omului care vrea să facă bine pentru țară”. Critica punctuală: lipsa unei intervenții înainte de moțiunea de cenzură Oana Gheorghiu a precizat că a avut o singură întâlnire cu Nicușor Dan, la Bruxelles, unde au discutat despre digitalizare. Ea i-a reproșat însă public că nu a intervenit înainte de moțiunea de cenzură în care au fost atacate reforma companiilor de stat și propunerea de listare la bursă. „Cred că era important să iasă și să spună public că listarea companiilor la bursă nu este un motiv de moțiune și că nu este un lucru rău, pentru că a permis cumva să se ducă în spațiul public această dezinformare.” Vicepremierul a adăugat că nu poate cunoaște toate constrângerile și informațiile de care dispune președintele, dar a spus că este convinsă că acesta încearcă să găsească o soluție pentru România. În final, Gheorghiu a susținut că, în actualul context, prioritatea ar trebui să fie recâștigarea încrederii în instituțiile statului, nu declanșarea unor confruntări care ar putea adânci instabilitatea politică. [...]

Vicepremierul Oana Gheorghiu cere reguli mai dure privind răspunderea pentru dezinformare , după atacul asupra unei ambulanțe în județul Cluj, incident pe care îl leagă direct de zvonuri false propagate pe TikTok , potrivit Digi24 . Atacul a avut loc în comuna Recea-Cristur, unde o ambulanță chemată să acorde îngrijiri unui pacient a fost oprită și agresată de mai mulți localnici, cu bâte, topoare și pietre. Șoferul autosanitarei a fost rănit la ochi și a avut nevoie de o intervenție chirurgicală, iar în ambulanță se afla și un pacient care trebuia transportat pentru îngrijiri medicale. În intervenția la Digi24 , Gheorghiu a spus că episodul arată „cât de periculoasă poate deveni dezinformarea”, în condițiile în care oamenii au ajuns să creadă „lucruri de pe TikTok” în asemenea măsură încât să atace personal medical aflat în misiune. Miza: răspundere legală pentru informații false cu efecte grave Vicepremierul susține că legislația ar trebui să includă forme de responsabilizare pentru cei care răspândesc informații false atunci când acestea produc consecințe grave asupra oamenilor. „Cred că trebuie să facem ceva în materie de legislație privind răspunderea oamenilor pentru dezinformare.” „Trebuie să ne uităm și la răspunderea politicienilor” Gheorghiu a extins discuția dincolo de utilizatorii rețelelor sociale, afirmând că și politicienii ar trebui să răspundă pentru informațiile false sau alarmiste pe care le transmit în spațiul public, atunci când acestea alimentează frica și panica. „Trebuie să ne uităm și la răspunderea politicienilor pentru dezinformare, pentru că avem inclusiv politicieni care folosesc aceste arme în mod populist și duc în spațiul public multe lucruri care îi fac pe oameni să se teamă, să le fie frică, să se panicheze.” Ce ar putea urma: identificare mai strictă pe platforme În același context, vicepremierul a avansat ideea că, în timp, platformele online ar putea funcționa cu forme mai stricte de identificare a utilizatorilor, astfel încât crearea unui cont să vină „cu o responsabilitate în spate”, printr-o identitate verificată și posibilitatea tragerii la răspundere pentru acțiuni cu impact major. Pentru moment, Digi24 relatează poziția vicepremierului ca reacție la incidentul din Cluj, fără detalii despre un proiect legislativ concret sau un calendar de inițiere a unor modificări. [...]

Platforma online a AUR pentru suspendarea președintelui este operată tehnic din afara României , după ce o investigație citată de Digi24 indică faptul că în spatele site-ului folosit pentru strângerea de semnături se află un web designer din Republica Moldova. Informația ridică o problemă de transparență și control operațional asupra unei platforme folosite într-un demers politic cu miză instituțională. Potrivit investigației Public Record, adresa de e-mail a unui cetățean moldovean apare în secțiunea „Date” a platformei AUR. Este vorba despre Nicolae Capcelea , descris ca web designer și grafician. Publicația mai susține că AUR ar fi apelat la această persoană în mai multe rânduri în ultimii ani și că ar fi fost plătită cu peste 10 milioane de lei pentru servicii de promovare online, în special în perioade electorale. Conform aceleiași investigații, domeniul ar fi fost înregistrat pe 11 iulie de partid, iar numărul de telefon folosit la înregistrarea site-ului este asociat lui Marius Dorin Lulea , fondator al partidului, despre care se menționează că a fost înlăturat de la conducere la finalul lui 2025. Ce face platforma și unde este folosită în demers AUR a lansat oficial site-ul pe 6 august, ca parte a inițiativei de a strânge semnăturile necesare pentru declanșarea procedurii de suspendare a președintelui României. Pe platformă este afișată o numărătoare potrivit căreia partidul are sprijinul a 115 parlamentari și ar mai avea nevoie de încă 40 de semnături pentru a depune solicitarea în Parlament. Tot pe site este afișat și numărul persoanelor care susțin demersul: până la momentul relatat, peste 256.000 de români și-au exprimat sprijinul pentru inițiativă. Reacția AUR și lipsa unui punct de vedere oficial Digi24 precizează că a solicitat un punct de vedere AUR privind informațiile prezentate de Public Record, însă, până la publicarea materialului, partidul nu a transmis un răspuns. Formațiunea susține că pe platforma suspeND.ro românii vor putea urmări în timp real evoluția procedurii parlamentare, inclusiv poziționarea parlamentarilor și numărul de cetățeni care susțin demersul. AUR afirmă că platforma va fi actualizată permanent, pe măsură ce procedura avansează. Dungaciu: „Nu sunt semnături online” Dan Dungaciu, prim-vicepreședinte AUR, a declarat pentru Digi24.ro că platforma are rolul de a evidenția parlamentarii care susțin inițiativa și că „site-ul este o chestiune tehnică”, insistând că nu se strâng semnături online, ci sunt vizate semnăturile parlamentarilor. „Presiunea pe tema asta crește, iar site-ul este o chestiune tehnică. Nu sunt semnături online, sunt semnăturile parlamentarilor. Vrem să vedem cine semnează și cine nu, să avem un bilanț la zi.” Întrebat pe câți parlamentari se bazează, Dungaciu nu a avansat o cifră, dar a spus că numărul susținătorilor din Parlament ar putea crește dacă „blocajul politic” continuă și dacă România rămâne „fără Guvern”, potrivit declarațiilor sale. [...]