Știri
Știri din categoria Diverse

Siria schimbă statutul bazelor rusești din Tartus și Hmeimim, iar Moscova își păstrează un punct de sprijin operațional în estul Mediteranei după un acord încheiat la capătul a 18 luni de negocieri, potrivit Digi24.
Înțelegerea vizează instalațiile militare de pe aeroportul Hmeimim și din portul Tartus, care vor fi transformate „în centre comune de antrenament”, în cadrul unor noi acorduri menite să „păstreze interesele reciproce”, a transmis Ministerul sirian de Externe, citat de agenția oficială Sana, conform Agerpres.
Acordul stabilește și un calendar: procesul ar urma să fie finalizat în maximum trei luni. În paralel, facilitățile civile de la cele două baze vor fi preluate de autoritățile de la Damasc.
Ministrul sirian de externe, Assad al-Shaibani, a inspectat duminică facilitățile și infrastructura incluse în memorandumul de înțelegere, descris de Sana drept „istoric”.
Baza aeriană Hmeimim și baza navală Tartus au fost, potrivit informațiilor citate, singurele avanposturi militare oficiale ale Rusiei din afara fostei Uniuni Sovietice. Ele au rămas operaționale pe durata negocierilor, ceea ce indică o continuitate a prezenței ruse, chiar și după schimbarea de la Damasc.
Moscova a folosit aceste baze în intervenția din 2015 în războiul civil sirian, în sprijinul lui Bashar al-Assad, inclusiv pentru bombardarea zonelor controlate de rebeli.
După căderea lui Bashar al-Assad, refugiat în Rusia, Damasc cere extrădarea acestuia. În același timp, președintele rus Vladimir Putin l-a primit de două ori la Moscova pe omologul său sirian, Ahmed al-Sharaa.
La începutul acestui an, Kremlinul și-a retras forțele de pe aeroportul Qamishli, din regiunea autonomă kurdă din nord-estul Siriei, potrivit informațiilor din articol.
Recomandate

Ucraina restricționează accesul civililor într-o fâșie de 1 km la granița cu Rusia și Belarus , printr-un „regim special” de frontieră valabil pe durata stării de urgență, măsură care schimbă regulile de circulație și activitate în zona de frontieră, potrivit Digi24 . Regimul se aplică de-a lungul frontierei cu Rusia și Belarus, pe o lățime de un kilometru, iar Guvernul ucrainean spune că restricțiile rămân în vigoare pe întreaga durată a stării de urgență, conform RBC Ukraine . Ce interdicții intră în vigoare în zona de frontieră În perimetrul vizat sunt interzise, potrivit deciziei citate: intrarea, circulația, șederea și rezidența liberă a civililor; desfășurarea oricăror activități care nu au legătură cu respingerea agresiunii armate, apărarea țării sau protejarea frontierei de stat. De ce contează măsura: securitate și control operațional în proximitatea frontierei Guvernul ucrainean justifică decizia prin nevoia de consolidare a capacităților de apărare în contextul războiului pe scară largă cu Rusia. În plus, autoritățile invocă riscul ca teritoriul Belarusului să fie folosit pentru: destabilizarea situației socio-politice în regiunile de frontieră; activități de spionaj și acțiuni subversive; crearea de amenințări la adresa securității naționale a Ucrainei. Totodată, noile reguli urmăresc protejarea civililor și prevenirea prezenței accidentale sau neautorizate într-o zonă de frontieră considerată potențial periculoasă. Cât durează și ce context oferă autoritățile Autoritățile ucrainene precizează că restricțiile sunt temporare și vor fi ridicate imediat după încetarea stării de urgență. În paralel, Serviciul de Informații al Apărării din Ucraina a transmis că, în prezent, nu există semne că Belarus se pregătește să intre în război împotriva Ucrainei. Pe acest fond, președintele belarus Aleksandr Lukașenko a reiterat, potrivit articolului, că Minsk s-ar implica doar dacă ar exista o agresiune împotriva teritoriului Belarusului și că „nu are nicio intenție să intre în războiul din Ucraina”. În același timp, Rusia a dislocat pe teritoriul belarus unități ale Brigăzii 101 de rachete, echipate cu racheta Oreshnik, iar lidera opoziției din Belarus, Sviatlana Tsikhanouskaya, a spus recent că Rusia ar putea folosi teritoriul belarus pentru a escalada tensiunile și a desfășura provocări împotriva țărilor NATO. [...]

Rusia a transferat către stat active private de 980 de miliarde de ruble în opt luni , într-o accelerare a confiscărilor prin instanțe care ridică riscul de proprietate și schimbă regulile de funcționare pentru mediul de afaceri, potrivit Digi24 . Suma acoperă perioada ianuarie–august 2026 și este echivalentă cu aproximativ 10,2 miliarde de euro (aprox. 51 miliarde lei), conform unei analize a practicii judiciare realizate de casa de avocatură NSP („Nectorov, Saveliev și parteneri”). Motorul principal al acestor transferuri a fost intensificarea acțiunilor în justiție inițiate de parchet pe motive de corupție. În primele opt luni din 2026, instanțele au examinat 54 de cereri de acest tip, față de 45 în tot anul 2025 și 13 în 2024. Confiscări pe „anticorupție” și extinderea dosarelor către persoane afiliate Valoarea activelor confiscate în urma acțiunilor anticorupție a ajuns la aproximativ 745 miliarde de ruble, comparativ cu aproape 1,2 trilioane de ruble pe tot parcursul anului trecut și 155 miliarde de ruble în 2024. NSP avertizează însă că numărul real al cazurilor ar putea fi mai mare, din cauza posibilităților limitate de urmărire a acestora. În paralel, parchetul ar fi început să depună mai des acțiuni „secundare”, care vizează confiscarea de active suplimentare sau bunurile persoanelor legate de pârâți în cadrul cererilor inițiale — un mecanism care lărgește aria de risc dincolo de ținta directă a anchetei. De ce totalul e mai mic decât în 2025, deși ritmul rămâne ridicat Deși suma din 2026 este foarte mare, volumul total al confiscărilor este sub nivelul din 2025: în ianuarie–august 2025, valoarea activelor naționalizate era estimată la aproximativ 2 trilioane de ruble, iar pe întreg anul la 3,1 trilioane de ruble. Roman Makarov, partener al NSP, pune scăderea pe seama faptului că multe companii mari au trecut deja sub controlul statului în anii precedenți. În acest context, verificările anticorupție ar viza tot mai des bunurile foștilor funcționari publici „de orice nivel de bunăstare” și ale persoanelor afiliate acestora. Exemple de cazuri și cine câștigă din redistribuirea proprietății Printre cazurile importante din 2026 menționate în analiză se află naționalizarea companiei „Rusagro” a miliardarului Vadim Moshkovich, holdingul de rulmenți KIMP al fostului vicepreședinte al Rosstandart, Alexei Kuleshov, și „Transbunker” al oamenilor de afaceri Iosif Sandler și Serghei Pugachev, descris ca cel mai mare furnizor de combustibil pentru nave din porturile rusești. Pe fondul războiului din Ucraina, autoritățile ruse au declanșat un val de naționalizări, iar în ultimii ani peste 800 de companii au fost transferate în proprietatea statului, potrivit șefului Agenției Federale pentru Administrarea Bunurilor Statului , Vadim Iakovenco. Conform datelor citate, valoarea activelor confiscate a depășit 7,6 trilioane de ruble. În același timp, principalii beneficiari ai redistribuirii proprietății ar fi fost companii și grupuri mari precum „Gazprom”, „Rosatom”, „Rostec”, „Transneft”, VTB, Rosselkhozbank, dar și grupuri de afaceri legate de apropiați ai președintelui, menționate în material: Kovalchuk, Rotenberg și Patrushev. [...]

Acuzațiile Rusiei privind „transporturi de armament” pot ridica riscul operațional pentru Portul Internațional Liber Giurgiulești , un activ strategic din Republica Moldova cumpărat recent de România, în condițiile în care Moscova a folosit justificări similare pentru a explica atacuri asupra infrastructurii din zonă, potrivit Digi24 . Ministrul moldovean al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea , a declarat la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova că Rusia reprezintă un risc „pentru toată lumea civilizată” și a calificat drept absurde justificările Moscovei pentru atacurile asupra Ucrainei. Declarațiile vin în contextul atacului rusesc asupra punctului de frontieră Tudora–Starokazacie. De ce contează: un activ logistic poate deveni țintă prin „narațiuni” de război În relatarea Digi24, Rusia susține „neîntemeiat” că prin Portul Internațional Liber Giurgiulești s-ar transporta armament destinat Ucrainei. Bolea a fost întrebat dacă astfel de declarații ale oficialilor ruși reprezintă un risc pentru Republica Moldova și pentru port, iar ministrul a indicat că războiul „a venit prea aproape” și că acțiunile militare din apropiere, inclusiv survolarea spațiului aerian moldovenesc, urmăresc și presiune psihologică asupra populației. Context: precedentul de la Starokazacie și reacția MAE român Potrivit ministrului, problema punctului de frontieră Tudora–Starokazacie a fost gestionată pe baza unei înțelegeri între guvernele de la Chișinău și Kiev: dacă infrastructura ucraineană este distrusă, angajații Serviciului Vamal și ai Poliției de Frontieră din Ucraina își mută temporar activitatea pe teritoriul Republicii Moldova, unde sunt organizate puncte comune de control. „Se trece pe teritoriul Republicii Moldova. Sunt puncte comune de control.” În același timp, Moscova ar fi justificat atacul asupra Starokazacie prin acuzația că prin acel punct ar fi fost transportate arme către Ucraina, notează Digi24. Publicația amintește și un episod din august, când Iuri Pilipson, director în Ministerul rus de Externe, a acuzat România că oferă „sprijin militar și logistic direct” Ucrainei și a ridicat semne de întrebare privind folosirea portului, într-un interviu pentru agenția TASS. Ministerul Afacerilor Externe al României a reacționat „ferm” la acele acuzații, într-un comunicat relatat anterior de Digi24, pe care îl puteți citi aici . Ce este Portul Giurgiulești și ce s-a schimbat în 2026 În Republica Moldova există două porturi la Giurgiulești, potrivit Digi24: Portul Internațional Liber Giurgiulești (PILG) – afacere privată; Portul de Mărfuri și Pasageri Giurgiulești – proprietate a statului. În 2026, Portul Constanța a cumpărat operatorul PILG, SRL Dabune Logistics, menționează Digi24. În acest context, orice escaladare a riscului de securitate în jurul portului poate avea consecințe operaționale pentru fluxurile logistice din zonă, însă materialul nu oferă o evaluare oficială sau un calendar al unor măsuri concrete de protecție. [...]

PSD apără moțiunea care a demis Guvernul Bolojan și împinge spre desemnarea unui premier , într-un moment în care partidul admite că nu are singur voturile pentru o majoritate, potrivit Stirile Pro TV . Sorin Grindeanu a spus, vineri, la Neptun, că decizia din aprilie nu a fost o greșeală și a cerut ca președintele Nicușor Dan să facă o desemnare de premier pentru testarea majorității în Parlament. Grindeanu a susținut că demiterea Guvernului prin moțiune de cenzură a fost „un calcul extraordinar de bun” și l-a acuzat pe Ilie Bolojan de „management defectuos”, despre care a afirmat că „ne-a dus în cap economic”, relatare atribuită de publicație agenției News.ro. „A fost un calcul extraordinar de bun fiindcă (...) acum vedem cu toţii managementul lui Ilie Bolojan (...) Se vede, e un guvern care ne-a dus în cap economic şi de aceea Partidul Social Democrat a hotărât să încerce să schimbe direcţia.” Miza: ieșirea din blocaj printr-o desemnare și un vot în Parlament Întrebat ce ar face în locul șefului statului, liderul PSD a spus că „probabil” ar face o desemnare de premier, chiar și în lipsa unei majorități „clar conturate”, pentru ca aceasta să fie verificată prin votul de învestitură. În aceeași logică, Grindeanu a reiterat că PSD își menține „disponibilitatea de a guverna”, fie printr-un guvern minoritar, fie printr-o formulă „în jurul PSD”, argumentând că partidul are cel mai mare număr de parlamentari, dar insuficient pentru majoritate. Ce înseamnă „guvern în jurul PSD”, în cifrele invocate de Grindeanu Grindeanu a explicat că, în viziunea sa, o astfel de formulă ar presupune adăugarea unor voturi din alte zone politice la cele ale PSD: PSD ar avea „127 de voturi” în acest moment în Senat și Cameră; pentru un „guvern în jurul PSD” ar fi necesare „cel puțin 106–107 voturi” suplimentare, care „poate să vină de la minorități” sau din „alte zone politice”. Anticipatele rămân pe masă Liderul PSD a mai spus că nu exclude varianta alegerilor anticipate, pe fondul „blocajului” politic, deși a precizat că nu știe dacă acesta este „cel mai de dorit” scenariu, dar că partidul ar fi pregătit și pentru această opțiune. [...]

Armata SUA pregătește introducerea unei tehnologii de poziționare fără GPS în vehiculele militare , într-o mișcare cu impact operațional direct asupra mobilității și coordonării în zone unde semnalul satelitar poate fi bruiat sau falsificat, potrivit Interesting Engineering . Sistemul este furnizat de compania TERN și face obiectul unui contract de 11,26 milioane de dolari (aprox. 50,7 milioane lei), care acoperă două componente: Independently Derived Positioning System (IDPS) și Vehicle Health & Maintenance System (VHMS). Tehnologia urmărește poziția vehiculului și starea de funcționare fără a se baza pe GPS sau pe alte semnale radio (RF), ceea ce ar permite menținerea navigației și a „vizibilității” flotei când semnalele sunt „blocate, imitate (spoofed), degradate sau negate”. De ce contează: navigație și coordonare în condiții de război electronic Miza este reducerea unei vulnerabilități devenite tot mai evidentă în conflictele recente. Publicația notează că operațiunile din Ucraina și Orientul Mijlociu au arătat cât de ușor pot fi perturbate semnalele GPS și ale altor sisteme globale de navigație prin interferențe, negare sau război electronic. În astfel de condiții, perturbarea poziționării poate afecta manevra militară, logistica, platformele autonome și coordonarea între structurile de comandă. Abordarea TERN este să „calculeze poziția în interiorul vehiculului”, reducând dependența de semnale care circulă între sateliți și platforme terestre. Cum funcționează pe scurt: poziționare internă și integrare în comandă-control TERN susține că IDPS „derivă și menține continuu” poziția vehiculului independent de GPS și de alte semnale RF externe și furnizează date de poziționare și navigație atât operatorului, cât și sistemelor de comandă și control asociate. Brett Harrison, președinte și cofondator TERN, a explicat rațiunea tehnică a soluției: „TERN schimbă fundamental ecuația, permițând vehiculelor să-și derive propria poziție din interior.” A doua componentă: monitorizarea stării vehiculului, legată de locație Pe lângă navigație, VHMS monitorizează continuu condiția vehiculului și disponibilitatea operațională și combină aceste informații cu datele de locație, pentru a oferi comandanților o imagine unificată a stării flotei în mediile de comandă existente. Potrivit articolului, această combinație ar putea sprijini și vehicule terestre fără echipaj, sisteme robotizate de logistică, platforme autonome și alte operațiuni militare asistate de inteligență artificială, care au nevoie de poziționare și „readiness” fiabile pe măsură ce preiau mai multe sarcini de navigație și execuție a misiunilor. Ce urmează: trecerea din programe de inovare spre utilizare operațională Implementarea vine după ce TERN a trecut prin mai multe programe de inovare ale Armatei SUA. Compania a participat la xTechOverWatch, fiind selectată din peste 600 de aplicanți, și a obținut un contract SBIR (Small Business Innovation Research) „Direct-to-Phase II” după o evaluare care a implicat militari. Ulterior, TERN a primit un premiu SBIR de faza III prin Army FUZE și Technology Maturation Initiative, iar compania afirmă că procesul a mutat tehnologia din zona de experimentare către implementare operațională în mai puțin de un an. În paralel, TERN spune că aceleași capabilități „definite prin software” ar putea deveni relevante și pentru piețe comerciale, pe măsură ce sistemele autonome avansează. [...]

China și SUA discută un cadru reciproc de reducere a tarifelor , însă materialul disponibil publicat de China Daily nu include detalii despre conținutul negocierilor, calendar, sectoare vizate sau nivelurile de tarife care ar putea fi ajustate. Din perspectiva impactului economic, simpla existență a unor discuții despre un „cadru” (adică un set de principii și pași agreați pentru implementare) contează pentru companii și investitori deoarece ar putea reduce incertitudinea legată de costurile de import-export și de lanțurile de aprovizionare. Totuși, în lipsa informațiilor concrete din sursă, nu se poate evalua ce industrii ar fi afectate, ce volum de comerț ar intra sub eventualele măsuri sau dacă ar fi vorba de reduceri temporare ori permanente. În forma extrasă, pagina conține în principal note de drepturi de autor și informații de licențiere/înregistrare ale site-ului, fără declarații, cifre sau elemente operaționale care să permită o analiză mai precisă a negocierilor. Prin urmare, singura concluzie susținută de sursa furnizată este existența discuțiilor privind un cadru reciproc de reducere a tarifelor, fără alte detalii verificabile. [...]