Știri
Știri din categoria Diverse
Seceta din Dolj amenință pierderi masive la porumb și floarea-soarelui, iar fermierii spun că, în lipsa ploilor, ar putea compromite 700 de hectare, într-un județ unde nici irigațiile nu mai sunt o plasă de siguranță, potrivit Digi24.
În teren, agricultorii descriu un sol atât de uscat și compactat încât utilajele abia mai pot lucra. Un tractorist spune că „nu mai poate pătrunde” în pământ, iar lucrările se fac cu dificultate, pe fondul temperaturilor ridicate și al lipsei prelungite de precipitații.
În județul Dolj, „sute de hectare” de porumb și floarea-soarelui sunt aproape uscate, iar fermierii susțin că plantele nu mai au șanse să ajungă la maturitate dacă nu vin ploi curând. Claudia Dunăreanu, director al Stațiunii de Cercetare Șimnic, arată că uscăciunea se vede deja în stratul de la suprafață și explică momentul sensibil pentru culturi:
Direcția Agricolă Dolj transmite că, atunci când culturile sunt afectate de secetă în proporție mai mare de 30%, fermierii trebuie să depună o cerere de despăgubire „în cel mai scurt timp” la primăria de care aparțin terenurile afectate.
Contextul agravează miza economică: seceta a lovit puternic și anul trecut, când, potrivit materialului, peste 100.000 de hectare de culturi au fost distruse.
Aceeași perioadă de caniculă creează probleme și pe Dunăre, unde fluviul a ajuns, în weekendul trecut, la cel mai mic debit din ultimele trei decenii, iar pe unele porțiuni nivelul a scăzut atât de mult încât se vede nisipul. Pentru agricultură, un debit mic înseamnă presiune suplimentară asupra resurselor de apă, într-un moment în care fermierii reclamă deja că irigațiile nu mai rezolvă situația din câmp.
Recomandate
Premierul interimar Ilie Bolojan a evitat să se poziționeze pe scandalul Ciolacu–Arsene , limitându-se la o formulă generală despre responsabilitate, potrivit Digi24 . Reacția contează în cheie de guvernare și credibilitate publică, pentru că arată cum gestionează Executivul un subiect sensibil legat de integritate, fără a intra în detalii. Întrebat cum vede întâlnirea dintre fostul premier Marcel Ciolacu și Ionel Arsene, condamnat și dat în urmărire generală, Bolojan a refuzat să comenteze punctual și a transmis doar un mesaj cu caracter general. „Mă duceţi într-o zonă din asta în care n-aş vrea să mă duc. Dar vă pot spune că, aşa în general, eşti ceea ce faci, nu ceea ce zici.” Contextul: imagini din Italia și presiune pentru explicații În aceeași succesiune de reacții publice, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a spus că „fiecare răspunde de ceea ce face” și a adăugat că, dacă Marcel Ciolacu va răspunde pe acest subiect, „e foarte bine”, îndemnându-l să o facă, conform relatării. Totodată, Hotnews.ro a publicat fotografii de la întâlnirea lui Marcel Ciolacu și Ionel Arsene, despre care se arată că au petrecut câteva zile împreună la Villa Cortine Palace , un hotel de lux de pe malul Lacului Garda, în nordul Italiei. De ce contează răspunsul lui Bolojan Prin refuzul de a comenta direct, Bolojan a ales să nu transforme subiectul într-o dispută politică la nivelul Guvernului, dar a lăsat deschisă așteptarea de asumare individuală în spațiul public. În lipsa unor clarificări suplimentare în declarația citată, rămâne neclar dacă Executivul va trata tema ca pe una strict politică sau dacă vor urma poziții mai detaliate. [...]
Penuria de combustibil din Rusia începe să lovească direct logistica militară , cu restricții de realimentare și costuri mai mari suportate de soldați, pe fondul atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor, potrivit Digi24 . Informațiile provin din relatări ale militarilor ruși către publicația independentă Verstka, preluate de Kyiv Post , care indică reduceri ale livrărilor de benzină și limitări ce afectează atât operațiunile de luptă, cât și transporturile de muniție și alimente către front. „Situația cu benzina e complet scăpată de sub control. Nu se alocă suficientă cantitate pentru toată lumea. Există o penurie catastrofală de benzină.” Restricții în teren și costuri transferate către militari Un soldat a spus că unitățile ar fi ajuns să primească 20 de litri pe vehicul pe zi, față de situația anterioară, când combustibilul era alocat „cât era necesar” pentru misiuni. Un alt militar mobilizat a estimat că rezervele s-au redus cu aproximativ 30%, iar restricțiile ar afecta inclusiv camioanele de aprovizionare. În sectorul Zaporojie, un militar a relatat că pentru misiuni de aprovizionare unitatea sa primea înainte 20 de litri, iar acum 10–15 litri, ceea ce i-ar obliga pe soldați să parcurgă pe jos 11 kilometri pentru apă, alimente și alte resurse. Totodată, unii militari au spus că ajung să cumpere benzină de la localnici cu 200–300 de ruble pe litru (aprox. 2,55–3,82 dolari, adică aproximativ 12–18 lei), iar alții se bazează pe colegi care aduc combustibil în canistre din Rostov-pe-Don, la întoarcerea din concediu. Efecte operaționale: generatoare mai scumpe, calitate mai slabă Militarii citați au reclamat și calitatea combustibilului furnizat de Ministerul Apărării , descris ca „galben” și inferior benzinei din comerț. Conform relatării, ministerul ar asigura combustibil doar pentru vehiculele militare, în timp ce soldații ar plăti din buzunar pentru vehicule personale, generatoare, drujbe și alte echipamente. Înregistrarea acestor echipamente la unitate ar crea, potrivit lor, riscul de confiscare și redirecționare. Penuria ar fi dus și la creșterea costurilor de funcționare a generatoarelor folosite pentru comunicații, electricitate și alimentarea cu apă. Un soldat din apropierea regiunii Kursk a spus că înainte cheltuia aproximativ 50.000 de ruble pe lună pentru combustibilul generatorului (637 de dolari, aprox. 2.900 lei), iar acum se așteaptă la 70.000 de ruble (892 de dolari, aprox. 4.100 lei). Context: scădere puternică a rafinării și oprirea exporturilor Pe fundal, producția rafinăriilor de petrol din Rusia ar fi scăzut cu peste 60%, la cel mai redus nivel din ultimii 21 de ani (din 2005), potrivit Energy Aspects (EA). Bloomberg, citând date ale EA Analytics, a raportat că rata de prelucrare a țițeiului a coborât la 3,91 milioane de barili pe zi în iulie 2026, cu peste 1,4 milioane de barili pe zi sub media anului trecut. În paralel, Rusia a suspendat exporturile de combustibil: exporturile de benzină au fost interzise în aprilie, cele de kerosen de la 1 iunie, iar cele de motorină de la 8 iulie. În iunie, Moscova ar fi discutat cu India și Kazahstan despre posibile importuri de benzină. Pentru cititorii din business, miza imediată este una operațională: dacă deficitul de combustibil persistă, presiunea se mută dinspre piața internă către capacitatea de susținere a frontului, cu costuri suplimentare și improvizații logistice raportate chiar din interiorul armatei ruse. [...]
SUA deschid Arabia Saudită pentru tehnologia nucleară americană , printr-un acord care creează cadrul legal pentru construirea de reactoare și, în anumite condiții, pentru îmbogățirea uraniului – un pas cu implicații directe pentru exporturile industriei americane și pentru regulile de neproliferare din regiune, potrivit Digi24 . Înțelegerea vizează energia nucleară civilă și ar permite regatului să construiască reactoare folosind tehnologie din SUA. Totodată, acordul include „garanții împotriva proliferării”, într-un moment în care tema nucleară rămâne centrală în tensiunile dintre Riad și Teheran. Acordul a fost semnat de secretarul american pentru energie, Chris Wright, și de omologul său saudit, prințul Abdulaziz bin Salman. Documentul urmează să fie înaintat Congresului SUA pentru aprobare, iar Digi24 notează că nu sunt așteptate opoziții semnificative, în condițiile unei majorități republicane. Ce schimbă acordul, din perspectivă economică și operațională Conform comunicării citate de Digi24, parteneriatul ar urma să susțină exporturile americane de tehnologii nucleare și să genereze locuri de muncă în Statele Unite. Pentru Arabia Saudită, acordul „deschide calea” către centrale nucleare, într-un sistem energetic care depinde în prezent de centrale pe gaz și petrol pentru producția de electricitate. Îmbogățirea uraniului: condiție și potențial punct sensibil Wall Street Journal este citat cu o prevedere importantă: o clauză ar stipula că firme americane vor construi o instalație de îmbogățire a uraniului în Arabia Saudită dacă un studiu comun va concluziona că proiectul este justificat. (Îmbogățirea uraniului este procesul prin care crește concentrația izotopului U-235, utilizabil atât în scopuri civile, cât și – la niveluri mult mai ridicate – militare, motiv pentru care este un subiect sensibil.) Ministerul american al Energiei a indicat că acordul respectă „cele mai înalte standarde de siguranță nucleară și de neproliferare”, potrivit aceleiași surse. Context geopolitic și reacții Anunțul vine pe fondul reluării conflictului armat dintre Statele Unite și Iran , rivalul regional al Riadului. În acest cadru, SUA și-au reafirmat intenția de a împiedica Iranul să obțină arme nucleare, în timp ce Teheranul neagă că urmărește acest obiectiv și invocă dreptul la energie nucleară civilă. În plan intern american, acordul a atras și critici. Senatorul democrat Chris Murphy a avertizat că înțelegerea ar putea „declanșa o cursă nucleară în regiune” și ar putea descuraja Iranul să își limiteze propriul program nuclear, conform Digi24. Separat, directorul general al Westinghouse a numit acordul o „etapă importantă” într-o intervenție la CNBC, apreciind că acesta ar consolida securitatea energetică și ar crește oportunitățile pentru industria americană; compania nu a răspuns imediat unei solicitări AFP, mai notează Digi24. [...]
Camera Reprezentanților din SUA a votat un buget al apărării de 1.150 miliarde de dolari , un salt față de nivelul actual, care împinge în sus cheltuielile federale și deschide o nouă rundă de negocieri în Congres înainte ca pachetul să ajungă la președinte, potrivit Digi24 . Proiectul este legea anuală privind bugetul apărării ( NDAA ) pentru anul fiscal 2027. Camera Reprezentanților a aprobat textul la limită, cu 216 voturi pentru și 212 împotrivă, o diferență de patru voturi care indică o polarizare mai puternică decât în anii anteriori, când astfel de legi treceau, de regulă, cu sprijin bipartizan. Pentru anul fiscal 2026, bugetul apărării este de circa 900 miliarde de dolari, iar creșterea prevăzută în NDAA ar urma să finanțeze, între altele, o majorare de 5–7% a soldelor militare, notează materialul, care citează AFP și dpa, preluate de Agerpres. La un curs orientativ de 1 dolar = 4,6 lei, suma de 1.150 miliarde de dolari înseamnă aproximativ 5.290 miliarde de lei. Ce urmează în procesul legislativ Textul merge acum la Senat pentru aprobare, înainte de a ajunge pe biroul președintelui Donald Trump. Forma finală poate suferi modificări în etapa de negociere dintre cele două camere ale Congresului. Mizele invocate: salarii, apărare antirachetă și refacerea stocurilor Președintele Camerei Reprezentanților, republicanul Mike Johnson , a susținut că legea include atât majorări salariale pentru militari, cât și întărirea descurajării nucleare și a apărării antirachetă, inclusiv prin construirea „Domului de Aur”, proiect de scut antirachetă dorit de Trump și inspirat de „Domul de Fier” al Israelului. Republicanii din Comisia pentru Forțele Armate a Camerei au mai arătat că textul ar permite „refacerea stocurilor împuținate” de armamente, în contextul atacurilor zilnice ale SUA împotriva Iranului. Critici și controversa cooperării militare cu Israelul Din partea democraților, reprezentantul Jerry Nadler a criticat alocarea, afirmând că pachetul oferă administrației „1.150 miliarde de dolari” pentru cheltuieli militare „fără niciun control” și pentru acțiuni pe care le consideră „iresponsabile”. Tot el a numit NDAA „un text oneros” care „finanțează un război ilegal” și „subminează democrația”, potrivit articolului. Separat, o dispoziție care prevede creșterea cooperării între forțele armate ale SUA și cele ale Israelului a generat dezbateri în ultimele săptămâni. Membri ai aripii de stânga din Cameră, inclusiv Alexandria Ocasio-Cortez, au susținut că măsura ar putea duce la o formă de „fuziune” între o parte a armatei americane și forțele israeliene. „Acest amendament este o amenințare existențială pentru suveranitatea și democrația americane”, a acuzat reprezentanta statului New York. [...]
AUR cere demiterea lui Eugen Tomac , ridicând miza asupra limitelor implicării Cotroceniului în negocierile politice , după ce partidul susține că un consilier prezidențial ar fi intrat în discuții cu parlamentari AUR în timpul tratativelor pentru formarea unei majorități, potrivit Digi24 . Într-un comunicat transmis pe 23 iulie, Alianța pentru Unirea Românilor solicită președintelui Nicușor Dan „să-l demită de îndată” pe consilierul prezidențial onorific Eugen Tomac. AUR afirmă că implicarea acestuia în discuții cu parlamentari ai partidului, „confirmate public”, ar reprezenta „o imixtiune inacceptabilă” a Administrației Prezidențiale în viața internă a partidelor parlamentare și o tentativă de a submina coeziunea formațiunii. Ce reproșează AUR și de ce contează instituțional AUR îl acuză pe Tomac că ar fi „recunoscut” că a inițiat și a participat la aceste discuții. În argumentația sa, partidul invocă o declarație publică a președintelui Nicușor Dan, făcută la Cluj pe 24 iunie 2026, potrivit căreia, odată cu nominalizarea unui premier, Administrația Prezidențială nu ar mai trebui să se implice în discuțiile dintre partide — principiu despre care AUR spune că ar fi fost „încălcat flagrant”. În comunicat, AUR susține că un consilier prezidențial care se implică în astfel de demersuri „pune în pericol credibilitatea instituției prezidențiale” și transformă Cotroceniul într-un actor de negociere politică „de culise”, în loc să rămână „garant al Constituției și al respectului față de Parlament”. Contextul acuzațiilor: negocierile pentru Guvernul Veștea Acuzațiile vin după ce liderul AUR, George Simion , a declarat că a avut discuții informale cu Nicușor Dan în contextul învestirii Guvernului Veștea și că Eugen Tomac, alături de Adrian Veștea, l-ar fi chemat la Vila Lac pe Mohammad Murad pentru a convinge parlamentari AUR să voteze în Parlament. Guvernul Veștea nu a trecut de votul parlamentarilor, după ce George Simion le-a cerut aleșilor AUR să plece din plen în timpul discursului, mai notează publicația. Reacția lui Eugen Tomac Contactat de Digi24.ro, Eugen Tomac a refuzat să comenteze acuzațiile și cererea de demitere. În schimb, în dimineața zilei de 23 iulie, el a declarat pentru știripesurse că nu a sunat niciodată vreun membru AUR și că nu a solicitat întâlniri vreunui parlamentar AUR, dar a recunoscut că s-a întâlnit cu parlamentari AUR la solicitarea lor. În acest moment, nu există în material un răspuns public al președintelui Nicușor Dan la solicitarea AUR și nici o decizie anunțată privind statutul lui Eugen Tomac. [...]
Guvernul a aprobat dezvoltarea unei platforme SAFE care să conecteze firmele românești cu proiectele europene de apărare , fără să gestioneze bani sau achiziții publice, potrivit Digi24 . Miza este una operațională: statul vrea să reducă fricțiunile administrative și să crească șansele ca producători și furnizori locali să intre în lanțurile de aprovizionare ale contractorilor implicați în programe europene din domeniul apărării. Guvernul a aprobat, în ședința de joi, un memorandum pentru dezvoltarea unei platforme informatice dedicate proiectelor din Planul național SAFE pentru industria europeană de apărare. Sistemul ar urma să fie dezvoltat și administrat tehnic de Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), iar rolul său este să faciliteze formarea de parteneriate și integrarea companiilor românești în lanțurile de aprovizionare aferente proiectelor europene de apărare. Cum ar funcționa platforma și cine răspunde de implementare Memorandumul propune desemnarea Cancelariei Prim-Ministrului ca instituție responsabilă pentru elaborarea arhitecturii sistemului, definirea specificațiilor funcționale și tehnice și operaționalizarea platformei, după adoptarea cadrului normativ necesar. În document este descris și mecanismul de potrivire între cerere și ofertă industrială: contractorii implicați în proiecte ar urma să poată publica „necesitățile industriale specifice”; furnizorii români și-ar putea prezenta domeniile de activitate, capabilitățile, certificările și experiența relevantă; platforma ar integra un nivel ridicat de automatizare, inclusiv potriviri automate între cerere și ofertă și verificări administrative și fiscale, fără intervenție manuală din partea autorităților. De ce STS și ce limitări are platforma Guvernul justifică implicarea STS prin faptul că platforma va procesa informații sensibile și confidențiale din domeniul apărării și securității, iar instituția ar putea asigura un nivel ridicat de securitate cibernetică, disponibilitate și reziliență operațională. În același timp, memorandumului îi este atașată o limitare explicită: platforma digitală SAFE nu va fi folosită pentru gestionarea finanțărilor europene și nici pentru derularea procedurilor de achiziții publice și nu va fi o platformă de atribuire a contractelor. Rolul ei rămâne strict de „conectare” între operatori economici și identificarea rapidă a unor potențiali parteneri industriali. Ce urmează depinde de adoptarea cadrului normativ menționat în memorandum; sursa nu indică un calendar de implementare sau un buget al proiectului. [...]
