Știri
Știri din categoria Diverse
Campania de sancțiuni a SUA împinge Cuba într-o dependență economică tot mai mare de piața americană, într-un paradox în care presiunea politică se traduce printr-un flux comercial în creștere, mai ales la combustibili, potrivit Digi24, care citează o analiză Axios și date ale Consiliului Economic și Comercial SUA–Cuba.
Secretarul de stat american Marco Rubio descrie strategia drept un „război economic fără precedent” și spune că mesajul către liderii de la Havana este că „nu există nicio cale de scăpare”. În același timp, economia Cubei este prezentată ca fiind într-un „colaps lent”, pe fondul sancțiunilor americane și al administrării interne deficitare.
Din 2025, administrația Trump ar fi adoptat „două duzini” de măsuri distincte pentru a crește presiunea asupra Cubei, iar amploarea sancțiunilor este descrisă ca fără precedent. Printre elementele menționate:
Miza economică este că, pe măsură ce sancțiunile îngustează opțiunile de finanțare și aprovizionare, Cuba ajunge să depindă tot mai mult de importuri și canale comerciale legate de SUA, inclusiv prin intermediul unor companii americane care intră pe piață în anumite segmente.
Materialul descrie Cuba drept „de facto, o colonie renegată” a SUA, în sensul dependenței pentru o mare parte din alimente, combustibil, medicamente și monedă, toate deficitare pe insulă.
În zona combustibililor, publicația notează că firmele străine ar părăsi Cuba sub amenințarea sancțiunilor, în timp ce companii americane – în special distribuitori de combustibil – își fac loc pe piață, pe fondul slăbirii întreprinderilor cubaneze de stat. Această dinamică ar alimenta și apariția unei piețe negre „capitaliste” în formare.
Un exemplu din articol indică dificultatea tranzacțiilor financiare: un om de afaceri din comerțul cu combustibili susține că unele companii cubaneze ar fi trimis curieri la Miami cu lanțuri grele de aur folosite ca monedă de schimb, deoarece restricțiile bancare fac tranzacțiile cu Havana „imposibile”.
În primele șase luni ale anului, exporturile de combustibil ale SUA către Cuba au crescut la 96 de milioane de dolari (aprox. 442 milioane lei), potrivit organizației non-profit Consiliul Economic și Comercial SUA–Cuba. Mai mult de jumătate din sumă ar fi fost înregistrată în luna iunie, pe măsură ce presiunile economice s-au intensificat.
Președintele consiliului, John Kavulich, este citat afirmând:
„Trump și Rubio au inițiat cel mai eficient program de sancțiuni împotriva unei țări țintă, mai eficient decât oricare dintre predecesorii lor.”
Un punct de inflexiune descris este capturarea, la 3 ianuarie, a lui Nicolas Maduro din Venezuela, aliat major al Cubei. Venezuela furniza Cubei până la 100.000 de barili de petrol pe zi, iar acum insula „abia mai reușește” să-și asigure alimentarea cu energie electrică, pierzând și o sursă importantă de venituri din revânzarea unei părți din petrol pe piața mondială.
Pe lângă sancțiuni, articolul menționează creșterea numărului de procese după o hotărâre recentă a Curții Supreme a SUA legată de „Legea LIBERTAD”, care permite cetățenilor americani să dea în judecată companii private pentru „trafic” cu proprietăți confiscate în timpul Revoluției Cubaneze. Legea codifică embargoul, care poate fi ridicat doar după eliberarea prizonierilor politici, garantarea drepturilor civile și organizarea de alegeri libere.
În paralel, premierul Cubei ar fi anunțat extinderea activităților permise în sectorul privat, prezentată drept o mișcare istorică, însă Rubio susține că Havana „simulează reforme” pentru a câștiga timp și a eluda sancțiunile. Administrația americană a impus deja noi sancțiuni și afirmă că vor urma și altele, fără un calendar detaliat.
Recomandate
Rusia a transmis SUA că își menține obiectivele de război în Ucraina , în discuțiile directe dintre secretarul de stat american Marco Rubio și ministrul rus de Externe Serghei Lavrov, desfășurate la New York, potrivit Digi24 . Mesajul reduce spațiul de negociere pentru un acord rapid, în timp ce Washingtonul și Kievul încearcă să împingă discuțiile de pace înainte de iarnă. Întâlnirea Rubio–Lavrov a avut loc miercuri, în marja Adunării Generale a ONU , în aceeași zi cu discursul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski la ONU. Cei doi oficiali s-au văzut într-un hotel din New York și nu au răspuns întrebărilor jurnaliștilor, inclusiv despre posibilitatea unui moratoriu al atacurilor asupra instalațiilor energetice. Pe teren, tensiunea a rămas ridicată: Rusia a atacat Kievul miercuri dimineața cu drone, lovind infrastructura feroviară, depozite și benzinării, la câteva ore după întâlnirea dintre Zelenski și președintele american Donald Trump, dedicată eforturilor de pace. Moratoriul energetic, condiționat de reciprocitate Kievul și Washingtonul vor ca războiul să se încheie înainte de iarnă, potrivit unui comunicat al președintelui ucrainean, publicat marți în marja Adunării Generale a ONU. Zelenski a indicat că a discutat cu Trump despre măsuri de „dezescaladare” și despre un posibil moratoriu privind atacurile asupra infrastructurii energetice, condiționat de un angajament similar din partea Moscovei. „Am discutat cu președintele american despre un moratoriu energetic”, a declarat marți șeful statului ucrainean. Versiunea Moscovei: obiectivele rămân, dar „soluția politico-diplomatică” nu e exclusă Potrivit publicației ua.news, citată de Digi24, Rusia a prezentat propria versiune a discuțiilor, susținând că și-a confirmat intenția de a-și atinge obiectivele războiului împotriva Ucrainei, „fără a exclude” o soluție „politico-diplomatică”. În același cadru, părțile ar fi discutat și despre relațiile bilaterale și agenda internațională, inclusiv dosare din Orientul Mijlociu, Caucazul de Sud, America Latină și Caraibe, precum și pregătirile pentru viitorul summit G20. Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei a indicat, totodată, că există un acord pentru continuarea contactelor la nivelul ministerelor de Externe. G20 la Miami: Putin, invitat oficial, spune Rubio Marco Rubio a confirmat că Vladimir Putin a fost invitat oficial la summitul G20, programat în decembrie, la Miami. În contextul în care Rusia își reafirmă public obiectivele de război, invitația și discuțiile la nivel înalt sugerează că următoarele săptămâni vor aduce mai degrabă negocieri dificile decât o apropiere rapidă de un compromis. [...]
Secretarul de stat al SUA spune că finalul războiului va fi negociat, nu decis pe front , iar mesajul indică o presiune diplomatică în creștere pentru un acord care să reducă pierderile și distrugerile, potrivit Digi24 . Marco Rubio a declarat, într-un interviu acordat postului de radio WABC, că „în prezent nu există” niciun acord privind un armistițiu energetic între Ucraina și Rusia. În același timp, el a susținut că războiul nu se va încheia printr-o „victorie militară” a uneia dintre părți, ci printr-un acord obținut prin negocieri, relatare atribuită de Digi24 publicației ucrainene Ukrainska Pravda . „Nu se va încheia printr-o victorie militară zdrobitoare a uneia sau alteia dintre părți. Se va încheia printr-un acord obținut pe calea negocierilor. Și cu cât se va întâmpla asta mai repede, cu atât vor muri mai puțini oameni și cu atât vor fi mai puține distrugeri”. Armistițiul energetic: „în prezent nu există” Rubio a insistat că, deși „este perfect logic” ca războiul să fie oprit pentru că „nu este în beneficiul niciuneia dintre părți”, acest lucru nu se întâmplă automat în politica externă. „Așadar, este perfect logic să-i punem capăt. Dar, din păcate, în politica externă și în chestiuni de acest gen, uneori ceea ce este logic nu se întâmplă neapărat”. Ce urmează pe canalul diplomatic SUA–Ucraina–Rusia În același context, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că SUA vor transmite rușilor propunerea Ucrainei privind un armistițiu în domeniul energetic. Digi24 mai notează că președintele american Donald Trump a avut marți după-amiază o întâlnire bilaterală cu Zelenski, la New York, în marja Adunării Generale a ONU , iar liderul ucrainean a spus după întrevedere că Kievul și Washingtonul vor ca războiul să se încheie „înainte de iarnă”. [...]
Adrian Veștea cere un vot rapid pentru Guvern, invocând riscul de incertitudine economică potrivit Digi24 . Președintele Consiliului Județean Brașov susține că parlamentarii PNL „au responsabilitatea” să voteze cabinetul care urmează să fie prezentat de premierul desemnat Siegfried Mureșan , pe fondul unei perioade prelungite de instabilitate politică. Într-o postare pe Facebook, Veștea argumentează că România are nevoie de „un Guvern legitim”, nu de „improvizații” sau „experimente politice prelungite”, și că PNL trebuie să își asume guvernarea „cu puteri depline”, nu „decorativ” sau doar „când este comod”. „România are nevoie de un Guvern legitim. Nu de improvizații, nu de calcule personale, nu de experimente politice prelungite la nesfârșit.” Miza: stabilitate pentru economie și semnal către agențiile de rating Veștea leagă direct întârzierea unei soluții politice de efecte economice și de percepția externă, sugerând că lunile de blocaj au amplificat incertitudinea și au alimentat îngrijorări în rândul partenerilor externi și al agențiilor de rating. „Poate că economia nu ar fi fost împinsă și mai adânc în incertitudine. Poate că partenerii externi și agențiile de rating nu ar fi privit cu atâta îngrijorare spre București.” Tensiuni interne în PNL și referința la episodul din iunie Un alt punct al mesajului vizează dinamica internă din PNL. Veștea spune că este „un semn îmbucurător” că liderul partidului, Ilie Bolojan, a acceptat „în cele din urmă” ideea ca un alt liberal să conducă Guvernul, dar se întreabă ce s-ar fi întâmplat dacă aceeași deschidere ar fi existat în luna iunie. În iunie, Veștea a fost desemnat de președintele Nicușor Dan să formeze Guvernul, însă cabinetul propus nu a obținut votul Parlamentului, după ce conducerea PNL a decis să nu îl susțină, amintește publicația. Argumentul administrațiilor locale: proiecte blocate fără sprijin de la centru Veștea mai afirmă că poziția sa este împărtășită de „marea majoritate a aleșilor locali liberali”, care ar avea nevoie de sprijin „real” de la nivel central pentru continuarea proiectelor de dezvoltare. În logica sa, un guvern cu puteri depline ar reduce întârzierile de finanțare și amânările decizionale care se resimt în teritoriu. În final, Veștea susține că „timpul pierdut nu mai poate fi recuperat prin explicații”, ci prin „decizii responsabile”, iar PNL „are obligația” să ofere stabilitate. [...]
Iranul a ridicat miza pe Strâmtoarea Ormuz , avertizând la ONU că nu va tolera folosirea acesteia într-o „agresiune” împotriva Republicii Islamice, pe fondul escaladării verbale cu Washingtonul. Declarațiile au fost făcute de președintele iranian Masoud Pezeshkian la Adunarea Generală a ONU , potrivit Digi24 . În discurs, Pezeshkian a acuzat Statele Unite și Israelul de „încălcări ale dreptului internațional” și a prezentat Iranul drept „victima terorismului”. În momentul în care liderul iranian a întors acuzația de terorism către SUA, reprezentantul delegației americane prezent în sală a părăsit reuniunea. Semnalul către piețe: Ormuz, din nou în centrul riscului geopolitic Pezeshkian a spus că Iranul nu va accepta ca Strâmtoarea Ormuz să fie folosită pentru „a impune insecuritatea” în Orientul Mijlociu și a acuzat SUA că ar fi blocat accesul Iranului la propriile ape teritoriale, invocând „rachete și tehnologii letale” folosite pentru a aduce instabilitate în zona rutei maritime. În același registru, liderul iranian a susținut că Teheranul a acționat „doar” în legitimă apărare și a negat că Iranul ar fi vizat populații civile în riposta sa. Contextul diplomatic: apelul lui Trump la izolarea Iranului și negocieri eșuate Discursul a venit la o zi după ce președintele american Donald Trump le-a cerut, la ONU, „tuturor națiunilor lumii să izoleze Iranul” și a vorbit despre alternativa unui acord sau a distrugerii rapide a Republicii Islamice, potrivit relatării. În paralel, Washingtonul și Teheranul au purtat în ultimele luni discuții directe și indirecte pentru un acord care să pună capăt războiului, însă un acord provizoriu semnat în iunie a eșuat ulterior, după ce Trump a acuzat Iranul că a reluat atacurile asupra navelor comerciale în Strâmtoarea Ormuz. Pezeshkian a avertizat, în replică, că iranienii „nu-și vor înclina niciodată capul”, menținând linia de confruntare în jurul securității maritime din Ormuz — un punct sensibil pentru comerțul regional și pentru rutele energetice. [...]
Rareș Bogdan cere vot pentru un guvern „cu puteri depline”, invocând blocaje cu efect direct în finanțări și servicii publice , potrivit Digi24 . Europarlamentarul PNL spune că le recomandă celor 23 de parlamentari din Platforma Liberal-Conservatoare să susțină „Guvernul undercover Bolojan 2”, pe motiv că fără un Executiv stabil România „se duce în cap”. În mesajul publicat pe Facebook, Rareș Bogdan afirmă că România are nevoie „urgentă” de un guvern „cu puteri depline” și susține că deciziile trebuie luate rapid, în condițiile în care „milioane de români trăiesc sufocați de nesiguranța zilei de mâine”. El adaugă că, „dacă se poate”, guvernul ar trebui votat „fără Bolojan înăuntru”. Ce blocaje invocă și de ce contează operațional Rareș Bogdan își justifică apelul printr-o listă de situații pe care le descrie drept consecințe ale lipsei de stabilitate guvernamentală și ale deciziilor recente, cu impact în funcționarea sistemelor publice și în derularea proiectelor finanțate: riscul de lipsă a unor medicamente (inclusiv anticoagulante și morfină) și probleme în spitale, inclusiv unități „lăsate fără bani”; „linii vitale de infrastructură” înghețate; zeci de mii de oameni neplătiți, deși lucrează pe fonduri europene, pe motiv că guvernul nu ar fi făcut pre-plata; elevi fără manuale; proiecte locale întrerupte sau anulate și primari care ar fi pierdut finanțări pentru obiective considerate cruciale. În același mesaj, europarlamentarul susține că economiști și experți independenți ar fi avertizat că majorările de taxe și „sufocarea consumului” pot împinge economia într-o „spirală” negativă. Critici la adresa lui Ilie Bolojan și semnal despre negocieri politice Rareș Bogdan îl atacă pe Ilie Bolojan, afirmând că acesta ar fi „umblat la banii persoanelor cu handicap” și că ar fi analizat tăierea burselor sociale. De asemenea, spune că „aritmetica parlamentară” i-ar fi obligat pe colegi să discute și cu reprezentanții S&D în România și susține că, din vineri, Bolojan l-ar suna zilnic pe Sorin Grindeanu pentru a căuta sprijin, deși anterior ar fi spus că nu discută cu PSD. În opinia sa, România „putea avea guvern din iunie”, iar el mai afirmă că, la prezentarea programului de guvernare în fața parlamentarilor PNL, din 72 ar fi fost prezenți 51, dintre care 5 din Platforma Liberal-Conservatoare. Articolul Digi24 nu include o reacție a celor vizați de acuzațiile lui Rareș Bogdan și nici detalii suplimentare care să confirme independent afirmațiile privind blocajele invocate. [...]
România pregătește o campanie națională de vaccinare care ar putea debloca exporturile de ovine până la finalul anului , în condițiile în care reluarea livrărilor externe depinde de implementarea unui plan de acțiune și de un audit al Comisiei Europene, potrivit Digi24 . Președintele ANSVSA , Alexandru Bociu , a spus că vaccinarea ar urma să înceapă în jurul datei de 1 octombrie, cu posibilitatea de a fi devansată dacă dozele ajung mai repede. Estimarea autorității este că vaccinarea la nivel național împotriva variolei poate fi încheiată în 30–45 de zile, iar în județele Constanța și Tulcea ar urma să se facă și vaccinarea împotriva pestei micilor rumegătoare. Miza economică: exporturi blocate, piețe externe deja deschise Reluarea exporturilor este „esențială” pentru sectorul ovin, pe fondul extinderii piețelor în ultimii ani. Bociu a indicat, între exemple, Algeria (care ar fi cumpărat anul acesta 630.000 de capete și peste 150.000 de carcase), precum și Marocul și Tunisia. Șeful ANSVSA a susținut că nu a fost identificată „nicio țară din Orientul Mijlociu” și nicio țară terță care să nu accepte animale vaccinate. Câte doze sunt disponibile și cum vrea statul să acopere necesarul România are disponibile aproximativ 1,3 milioane de doze de vaccin gratuite din partea Comisiei Europene, în timp ce necesarul total este estimat la circa 11 milioane de doze, majoritatea pentru vaccinarea împotriva variolei. Bociu a afirmat că vaccinarea va fi gratuită pentru fermieri, costurile urmând să fie acoperite de stat. În paralel, ANSVSA discută pentru obținerea de doze suplimentare gratuite și caută variante de achiziție rapidă „de la Guvern la Guvern”, pentru a evita intermediarii și a obține „cel mai mic preț posibil”. Potrivit calculelor ANSVSA, o doză ar fi „sub un leu”, iar vaccinul nu se poate produce încă în România. Ce urmează: auditul Comisiei Europene și condițiile de reluare Conform declarațiilor, după finalizarea vaccinării la nivel național ar urma un audit al reprezentanților Comisiei Europene, iar deblocarea exporturilor ar depinde de acest pas. ANSVSA a mai transmis că implementarea Planului de Acțiune, elaborat după consultări și recomandări ale experților europeni din cadrul EuVET, este o condiție pentru reluarea și stabilizarea exporturilor de animale. Autoritatea precizează că măsurile nu afectează schimburile comerciale cu carne, carcase, lapte și produse lactate provenite din zonele libere, iar unitățile de abatorizare și procesare își pot desfășura activitatea fără restricții. [...]
