Știri
Știri din categoria Diverse
Menținerea ratingului „BBB-” ține România în zona finanțării mai ieftine, dar presiunea rămâne pe bugetul din 2027, în condițiile în care Standard & Poor’s (S&P) a păstrat și perspectiva negativă, potrivit Digi24. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, spune că decizia este „un rezultat important”, însă avertizează că nu este suficient fără respectarea țintelor de deficit și un buget credibil pentru anul viitor.
„Este un rezultat important, dar nu este suficient.”
Nazare afirmă că, odată cu verdictul S&P, se încheie „un ciclu important de evaluări” început în vară, iar România rămâne în categoria „investment grade” (recomandată investițiilor), în pofida unui context politic complicat și a unei perioade prelungite de interimat guvernamental. În evaluare ar fi cântărit decisiv respectarea angajamentelor fiscale și absorbția fondurilor europene, potrivit ministrului.
Ministrul Finanțelor indică drept obiective „vitale” încadrarea în țintele de deficit pentru 2026 și construirea unui buget credibil pentru 2027, de care ar depinde în mare măsură evaluările din primul trimestru al anului viitor.
„Următoarele obiective sunt vitale: încadrarea în țintele de deficit pentru 2026 și construcția unui buget credibil pentru 2027.”
Tot el susține că, dacă disciplina bugetară este păstrată în 2027 și abordarea rămâne prudentă pentru 2028, România ar putea crea condițiile pentru revenirea perspectivei de rating la „stabilă”.
Agenția notează progrese în consolidarea fiscală și estimează că deficitul bugetar va scădea la 6,25% din PIB în 2026, cu aproape 1,5 puncte procentuale sub nivelul din 2025, pe fondul disciplinei la cheltuieli și al menținerii veniturilor bugetare.
În același timp, S&P a menținut perspectiva negativă, invocând riscuri legate de implementarea programului de consolidare fiscală asumat de România în procedura de deficit excesiv a Uniunii Europene. Agenția avertizează că un blocaj politic prelungit și compromisuri de ultim moment ar putea afecta reducerea deficitelor până în 2029, cu un punct sensibil în intervalul 2027–2028, când măsurile trebuie continuate în paralel cu un necesar ridicat de finanțare.
S&P mai semnalează că necesarul mare de finanțare și costurile mai ridicate ale împrumuturilor pot împinge cheltuielile cu dobânzile, estimate să ajungă la 3,3% din PIB în 2028. În plus, datoria publică netă este văzută în creștere la peste 60% din PIB în 2027.
Agenția indică și vulnerabilități externe: deficitul structural de cont curent este estimat la 7,5% din PIB în 2026 și 7% din PIB în 2027, ceea ce menține dependența de finanțare externă și expune economia la schimbări de încredere ale investitorilor și la condițiile de pe piețele de finanțare.
Recomandate
România așteaptă vineri seară decizia S&P, iar miza este costul de finanțare al statului , în condițiile în care o eventuală retrogradare ar împinge țara în categoria „junk”, cu acces mai scump și mai dificil la bani de pe piețe, potrivit Digi24 . Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare , spune că România a transmis agențiilor de rating un „mesaj foarte bun” prin faptul că, în acest an, nu a avut „derapaj fiscal” și s-a încadrat în țintele asumate, deși a funcționat cu un guvern interimar. El afirmă că execuția bugetară a fost principalul argument prezentat în discuțiile cu Standard & Poor’s , care urmează să publice raportul vineri seară. Nazare a indicat însă și factorul care apasă în evaluare: incertitudinea politică. În același timp, ministrul susține că partea fiscal-bugetară oferă „argumente solide” și că proiecțiile prezentate agenției sunt „serioase” și „credibile”, deși admite că nu poate anticipa concluzia finală, invocând și regimul de confidențialitate. De ce contează verdictul S&P pentru finanțarea României În material se arată că Fitch și Moody’s au menținut România în categoria recomandată investițiilor. În schimb, o retrogradare din partea S&P ar putea plasa țara în categoria „junk” (nerecomandată investițiilor), ceea ce ar însemna, potrivit Digi24, costuri mai mari de finanțare și acces redus la anumite categorii de investitori . Ce spune Ministerul Finanțelor că a livrat în discuțiile cu agenția Nazare afirmă că discuțiile cu Standard & Poor’s au fost „intensive”, inclusiv printr-o misiune în format fizic în România, și că echipa ministerului a prezentat proiecțiile și execuția bugetară. El a mai spus că situația finanțelor este „mult mai bună” decât în vara anului trecut și că problemele rămase sunt „manageriabile”. Totodată, ministrul a reiterat un mesaj de continuitate fiscală, amintind că, după întâlnirea din 24 septembrie cu reprezentanții S&P, a susținut că România nu ar trebui să transforme progresele recente într-o „relaxare prematură” a politicii fiscale. Decizia Standard & Poor’s privind ratingul suveran al României este așteptată în seara zilei de 2 octombrie, conform articolului. [...]
Menținerea ratingului României la BBB- cu perspectivă negativă ține sub presiune costurile de finanțare ale statului , iar disputa politică se mută pe terenul consolidării fiscale, potrivit Digi24 . Deputata PNL Raluca Turcan susține că decizia Standard & Poor’s trebuie citită în contextul deteriorării situației fiscale din ultimii ani și afirmă că Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost nevoit să corecteze dezechilibre acumulate anterior. Turcan amintește că România se află „pe ultima treaptă recomandată investițiilor”, cu perspectivă negativă, și leagă această poziționare de instabilitatea politică din 2023 și de „dezechilibre bugetare majore”. În postarea sa, ea afirmă că România a trecut de la perspectivă stabilă la negativă în evaluările Fitch, S&P și Moody’s. Deficitul din 2024, invocat ca factor-cheie În argumentația sa, deputata PNL indică drept „principal motiv economic” deficitul din 2024, pe care îl cuantifică la 9,3% din PIB . În opinia sa, aceasta este situația fiscală pe care actualul guvern ar fi trebuit să o corecteze. Turcan mai afirmă că ajustarea s-a făcut în paralel cu menținerea investițiilor și cu o absorbție ridicată a fondurilor din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență, program finanțat în principal din fonduri europene). Miza PNRR și disputa pe reforme Liberala critică opoziția PSD față de unele reforme și susține că blocarea legii salarizării ar fi costat România 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) din PNRR. Ea avertizează, totodată, asupra riscului ca România să fie retrogradată în categoria nerecomandată investițiilor („junk”), dacă nu continuă reformele și disciplina bugetară. „Nu putem da timpul înapoi, dar avem nevoie să asumăm drumul reformelor în continuare, de disciplină bugetară și de un guvern stabil care să înțeleagă că aceste lucruri nu sunt negociabile. Altfel, sacrificiile românilor vor fi fost în zadar.” Ce a spus Standard & Poor’s și reacția PSD Reacția vine după ce S&P a reconfirmat ratingul suveran al României la BBB-/A-3 , menținând însă perspectiva negativă. Agenția a indicat riscuri ridicate legate de implementarea consolidării fiscale și de reducerea deficitelor externe. În aceeași zi, deputatul PSD Adrian Câciu a avut o interpretare diferită: el a susținut că menținerea ratingului nu este o „victorie” și că reducerea deficitului ar trebui făcută fără măsuri care să afecteze creșterea economică. „Nu avem nevoie de o țară mai săracă pentru a avea un deficit mai mic. Avem nevoie de o economie mai puternică pentru a avea finanțe publice mai sănătoase.” [...]
Acuzațiile Kievului privind renunțarea la „regulile războiului” ridică riscul de escaladare a atacurilor asupra infrastructurii civile , într-un moment în care ambele părți își intensifică utilizarea dronelor și loviturile asupra țintelor cu miză logistică și energetică, potrivit Digi24 . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski afirmă că Vladimir Putin le-ar fi ordonat comandanților ruși, în septembrie, să renunțe la restricțiile privind atacurile și să lovească ținte „fără reguli”, pe fondul intensificării loviturilor asupra infrastructurii civile din Ucraina. Declarațiile au fost făcute într-un interviu pentru Financial Times, iar Zelenski spune că se bazează pe informații ale serviciilor ucrainene, inclusiv comunicații interceptate în care ar fi fost implicați oficiali ai Kremlinului. Potrivit lui Zelenski, în ultimele săptămâni ar fi fost lovite inclusiv școli, spitale, instalații de telecomunicații și centre de date. El a invocat ca exemplu un atac recent asupra unei școli din Kiev, unde o dronă rusă cu motor cu reacție a lovit clădirea în timp ce în interior se aflau 104 elevi și 60 de profesori; nu au fost raportate victime, deoarece oamenii au ajuns în adăpostul subteran înainte de impact. Presiune operațională: drone mai rapide și deficit de interceptori Materialul indică o creștere a utilizării de către Rusia a dronelor cu propulsie cu reacție, descrise ca fiind de mare viteză, ceea ce pune presiune suplimentară pe apărarea aeriană ucraineană, în condițiile unei lipse de interceptori. Zelenski spune că Ucraina folosește avioane F-16 furnizate de Statele Unite și că acestea „distrug în prezent între 50 și 60% din dronele cu propulsie cu reacție”. În același timp, capacitatea de operare a F-16 ar fi limitată de mentenanță și reparații: Zelenski a declarat pentru Financial Times că aproximativ jumătate dintre avioanele F-16 ale Ucrainei nu erau disponibile, petrecând perioade îndelungate în Europa pentru astfel de lucrări. Ucraina încearcă să crească producția de drone interceptoare, dar se lovește de lipsa motoarelor Kievul dezvoltă drone interceptoare de mare viteză, iar cinci modele sunt în testare, potrivit declarațiilor lui Zelenski. Ucraina intenționează să producă aproximativ 400 de unități ale unuia dintre modele până la sfârșitul lunii octombrie, însă extinderea producției ar fi îngreunată de lipsa motoarelor necesare. „Motoarele sunt esențiale. Importăm multe și producem câteva, dar aceste cantități nu sunt suficiente”, a spus Zelenski. Moscova neagă țintirea civililor Kremlinul respinge acuzațiile. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat pentru Financial Times că armata rusă nu atacă școli sau spitale, iar Moscova susține constant că loviturile vizează obiective militare sau infrastructuri despre care afirmă că au legătură cu efortul de război al Ucrainei. Kievul respinge aceste justificări și acuză Rusia că lovește repetat zone civile și infrastructura critică. În paralel cu campania aeriană asupra orașelor ucrainene, Ucraina și-a intensificat atacurile asupra depozitelor de petrol și a instalațiilor energetice din Rusia, cu obiectivul declarat de a perturba logistica militară rusă și veniturile care contribuie la finanțarea războiului. [...]
Eșecul învestirii Guvernului Mureșan prelungește incertitudinea politică , cu efect direct asupra capacității de a trece rapid prin Parlament reformele și măsurile din programul de guvernare, într-un moment în care partidele proeuropene încearcă să refacă o majoritate. Potrivit Digi24 , fostul premier desemnat Siegfried Mureșan susține că PSD „a știut de la început” că nu va vota guvernul propus de PNL, USR și UDMR, iar discuțiile din ultimele două săptămâni ar fi fost „doar pretexte”. Mureșan afirmă că formațiunile care l-au susținut au acționat „cu bună credință” și „rapid”, iar la cinci zile după publicarea decretului de desemnare în Monitorul Oficial au depus în Parlament programul de guvernare și lista cabinetului. El spune că nu are „nimic a-și reproșa” după respingerea la vot. În același timp, Mureșan acuză PSD că nu ar fi putut susține guvernul deoarece „nu-l puteau controla” și pentru că nu ar fi acceptat reformele propuse. În relatarea sa, a încercat să mențină un „dialog serios” cu PSD, inclusiv prin transmiterea programului de guvernare, iar peste 60 de puncte din cele 370 din program ar fi fost legate de idei ale PSD, pe care spune că le-a preluat și le-a comunicat social-democraților. Ce spune despre negocierile cu PSD și relația cu Grindeanu Mureșan declară că a discutat întâi cu partidele pe care le consideră „cu adevărat proeuropene” și care l-au susținut – PNL, USR și UDMR – după care l-a contactat pe Sorin Grindeanu . Spune că inițial nu a primit răspuns, iar ulterior au vorbit, Grindeanu cerându-i „elemente principale” ale programului, pe care Mureșan afirmă că i le-a trimis. El susține însă că mesajele publice ale lui Grindeanu ar fi fost diferite de cele din discuțiile directe și că acest lucru ar fi indicat „pretexte”. Într-o critică mai dură, Mureșan afirmă că Grindeanu ar fi venit în Parlament, „a mințit, a glumit, a plecat”, deși era președinte al Camerei Deputaților. De ce contează: blocajul politic întârzie decizii cu impact administrativ Din perspectiva funcționării statului, respingerea guvernului propus menține presiunea pe formarea unei majorități și pe calendarul legislativ, în condițiile în care un executiv fără susținere parlamentară nu poate implementa programul anunțat. În lipsa unei soluții rapide, rămâne deschisă disputa politică privind responsabilitatea pentru blocaj și direcția următoare a negocierilor între partidele parlamentare. [...]
Siegfried Mureșan susține că PSD ar coborî de la 23% spre 13% sub conducerea lui Sorin Grindeanu , pe fondul unor nemulțumiri interne și al unei competiții latente pentru șefia partidului, potrivit unei declarații oferite în exclusivitate pentru Digi24 . Miza politică imediată, în lectura lui Mureșan, este că slăbirea liderului PSD ar putea accelera repoziționări interne, fără ca asta să schimbe însă disciplina de vot din Parlament pe termen scurt. Ce spune Mureșan despre „pierdere de teren” și procente Europarlamentarul PNL afirmă că primește informații „din interiorul PSD” potrivit cărora există membri și lideri din „al doilea rând” care consideră că Sorin Grindeanu „duce partidul în jos” și că PSD ar fi ajuns de la 23% în jurul a 15%, cu o tendință spre 13%. În același registru, Mureșan compară situația actuală cu episoade anterioare din istoria recentă a PSD, susținând că partidul a urmat lideri cu „entuziasm”, dar i-a schimbat rapid când au devenit o vulnerabilitate. Competiție internă pentru conducerea PSD și scenariul înlocuirii Mureșan mai spune că unii lideri social-democrați i-ar fi transmis că ar exista alternative la Grindeanu, inclusiv persoane „pregătite” să preia funcția de premier, și că aceștia ar aștepta ca actualul lider să „se împiedice” pentru a-i lua locul. „Sunt lideri PSD care se recomandă ca fiind prim-miniștri alternativi la domnul Grindeanu și care de-abia așteaptă ca domnul Grindeanu să se împiedice pentru ca unul dintre ei să ia locul la conducerea partidului.” De ce nu negociază separat cu alți lideri PSD: vot „monolit” în Parlament În pofida nemulțumirilor descrise, Mureșan afirmă că parlamentarii PSD „votează în bloc”, motiv pentru care nu ar fi încercat negocieri separate cu alte persoane din partid. El invocă două argumente: respectul pentru conducerea aleasă a PSD și convingerea că, oricum, disciplina de vot rămâne una „monolit”. „Au opinii diferite, nu prea au curaj să le spună, votează la fel. Dar în ziua în care Sorin Grindeanu nu îi va duce la succes, vor face ceea ce au făcut cu orice președinte PSD: îl vor înlocui rapid, peste noapte.” În lipsa unor date independente în material despre sondaje sau decizii formale în PSD, afirmațiile rămân la nivelul evaluării politice și al informațiilor pe care Mureșan spune că le primește din interiorul partidului. [...]
Miliardarii ruși au virat peste 5,6 miliarde de dolari (aprox. 25,2 miliarde lei) către bugetul de stat , într-un mecanism de „încasări voluntare” care reduce marginal deficitul estimat al Rusiei și arată presiunea tot mai mare asupra finanțelor publice pe fondul războiului, potrivit Digi24 , care citează documente bugetare analizate de Reuters. Plățile, înregistrate ca „încasări voluntare”, au crescut semnificativ după o întâlnire cu ușile închise între Vladimir Putin și reprezentanți ai elitei de afaceri, desfășurată în martie. Lista completă a participanților nu a fost făcută publică, iar Reuters notează că mulți dintre oamenii de afaceri de top prezenți se află sub sancțiuni occidentale. Cât contează banii pentru bugetul Rusiei Contribuțiile au ajuns în 2026 la 471 de miliarde de ruble (peste 5,6 miliarde de dolari), adică peste 1% din cheltuielile guvernamentale ale Rusiei pentru acest an, conform datelor citate de Reuters. Rusia estimează pentru 2026 un deficit bugetar de 7,3 trilioane de ruble (aproximativ 87 de miliarde de dolari, circa 391,5 miliarde lei), echivalentul a 3,2% din PIB, dublu față de ținta inițială de 1,6% din PIB. Fără aceste contribuții, deficitul ar fi putut urca la 3,4% din PIB, potrivit calculelor prezentate în analiza Reuters. „Voluntar”, dar după o discuție cu ușile închise În septembrie, Putin a confirmat public că după întâlnirea din martie au fost făcute contribuții de „sute de miliarde de ruble”, insistând că nu este vorba despre taxe impuse de stat, ci despre plăți inițiate de mediul de afaceri. „Nu. Protestez. Nu există taxe. Există contribuții voluntare. Sunt lucruri complet diferite.” Putin a mai spus că banii au fost transferați direct către Ministerul rus de Finanțe și că ar urma să fie utilizați în principal pentru domenii precum educația și sănătatea, în timp ce documentele bugetare indică amploarea acestor sume într-un moment de deficit ridicat. Presiunea fiscală crește, iar statul caută și alte surse Contextul este unul de presiune tot mai mare asupra finanțelor publice, pe fondul cheltuielilor militare ridicate, al sancțiunilor occidentale și al efectelor economice ale războiului din Ucraina . Documentele analizate de Reuters arată că cheltuielile militare și de securitate ar urma să reprezinte aproximativ 38% din bugetul Rusiei în 2026. Pe lângă „contribuțiile voluntare”, guvernul rus mizează și pe alte surse de venit, inclusiv vânzarea unor active private confiscate: statul estimează încasări de aproximativ 385 de miliarde de ruble în 2026 din astfel de tranzacții, potrivit Reuters. În paralel, Moscova a majorat taxele și împrumuturile și pregătește noi majorări fiscale pentru anii următori, conform aceleiași surse. [...]
