Știri
Știri din categoria Diverse
Rusia își leagă dezvoltarea unui „AI suveran” de criterii stabilite de FSB, ceea ce mută proiectul din zona tehnologică în cea de control și reglementare internă, cu efect direct asupra modului în care astfel de sisteme ar putea fi folosite în administrație și spațiul online, potrivit Digi24.
Informația este atribuită Centrului pentru Combaterea Dezinformării din cadrul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, care susține că Moscova a început dezvoltarea unui sistem de inteligență artificială „suveran”, descris ca fiind „corect” și aliniat „valorilor spirituale și morale tradiționale” definite de stat. Conform aceleiași surse, criteriile de testare ar urma să fie elaborate de FSB, împreună cu Ministerul Dezvoltării Digitale al Rusiei, iar relatarea este preluată de UNN.
În comunicatul citat, centrul ucrainean susține că, în interpretarea autorităților ruse, „suveran” înseamnă tot mai mult „ceva ce poate fi controlat în totalitate”, nu doar „al nostru”. În acest cadru, AI-ul nu ar trebui să fie doar un produs național, ci și „corect din punct de vedere ideologic”.
„În viziunea rusă, termenul «suveran» înseamnă din ce în ce mai mult nu «al nostru», ci ceva ce poate fi controlat în totalitate.”
Tot acolo se afirmă că Vladimir Putin a semnat deja o lege care reglementează inteligența artificială în Rusia, iar un astfel de model ar putea deveni „modelul național” și s-ar integra în „internetul suveran” rusesc, descris ca un spațiu în care statul decide ce resurse pot fi accesate de cetățeni.
Potrivit Centrului pentru Combaterea Dezinformării, Rusia își anunțase și anterior intenția de a-și crea propria inteligență artificială, inclusiv prin antrenarea sistemului pe baza operelor lui Dostoievski, Dughin și ale altor autori ideologici. Autoritățile ruse ar fi motivat demersul prin nevoia unui model care să nu fie ghidat de „valori occidentale străine”.
În același timp, centrul ucrainean susține că, „potrivit datelor disponibile”, rușii continuă să folosească activ tehnologii occidentale, în paralel cu solicitări de interzicere a acestora. Articolul nu oferă detalii suplimentare despre aceste „date disponibile” sau despre calendarul proiectului.
Recomandate
Ucraina avertizează că Rusia își intensifică atacurile hibride în UE și NATO , ceea ce ridică miza pentru securitatea operațională a infrastructurii critice și a comunicațiilor pe continent, potrivit Digi24 . Serviciul de informații militare ucrainean (HUR) susține, într-o declarație din 2 octombrie, că serviciile speciale ruse au primit sarcina de a-și intensifica activitatea pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene și ale NATO, prin pregătirea unor „operațiuni hibride” menite să submineze ajutorul acordat Ucrainei și să slăbească capacitățile Alianței. Informația este relatată de Kyiv Independent , citat de Digi24. Ce înseamnă „operațiuni hibride” și ce ținte ar fi vizate În comunicatul citat, HUR enumeră drept exemple de acțiuni de „război hibrid” incendii provocate și asasinate, dar și o tentativă recentă de a arunca în aer un avion de marfă ucrainean de tip Antonov, folosind drone FPV modificate, la Leipzig, în august. La 1 septembrie, Germania a acuzat oficial Rusia că a comis acest atac. Potrivit aceleiași declarații, Kremlinul ar intenționa să folosească în Europa agenți recrutați de Statul Major General al Forțelor Armate Ruse (GRU) și de FSB, iar țintele ar include: instalații militare; infrastructură critică; sisteme de comunicații. Starlink, menționat ca țintă probabilă. Cazul din Polonia HUR afirmă că printre țintele probabile s-ar număra stațiile de recepție ale internetului prin satelit Starlink din țările europene. Starlink (serviciu operat de SpaceX, compania lui Elon Musk) este folosit pe scară largă de armata ucraineană pentru comunicații. În acest context, Digi24 notează că ministrul Digitalizării din Polonia, Krzysztof Gawkowski, a spus pe 24 septembrie că un incendiu la o stație terestră Starlink din Wola Krobowska (Voievodatul Mazovia), produs în seara de 23 septembrie, ar fi putut fi o încercare deliberată de a perturba accesul la internet folosit de forțele ucrainene de pe front. Stația este operată de compania de telecomunicații de stat Exatel și funcționează ca nod de internet care transportă trafic prin Polonia, inclusiv către Ucraina. Autoritățile poloneze nu finalizaseră încă ancheta la momentul relatării. De ce contează pentru Europa: presiune pe infrastructură și securitate Materialul indică faptul că guvernele europene își intensifică pregătirile pentru posibile atacuri hibride, pe fondul avertismentelor că Moscova ar putea recurge tot mai des la drone, rachete, sabotaj și atacuri cibernetice pentru a testa țările NATO și a pune presiune în legătură cu sprijinul pentru Ucraina. HUR mai afirmă că Direcția de Apărare a Ministerului Apărării din Ucraina și-a avertizat partenerii cu privire la aceste planuri. Informațiile prezentate sunt avertismente și evaluări ale părții ucrainene, iar unele episoade invocate (precum incendiul din Polonia) erau încă în curs de investigare, conform sursei. [...]
Amenințarea lui Medvedev la adresa Armeniei ridică miza riscului de sancțiuni și șocuri energetice în regiune , pe fondul tensiunilor tot mai vizibile dintre Erevan și Moscova, potrivit Digi24 . Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev , a avertizat că Armenia ar putea avea „aceeași soartă ca Ucraina” dacă își continuă apropierea de Occident, relatează RBC Ukraine, citată de Digi24. În logica mesajului transmis, schimbarea de direcție a politicii externe ar aduce „consecințe negative” pentru republică. „Sunt convins că nici acest lucru nu va duce la nimic bun.” „Cel mai rău lucru care i s-ar putea întâmpla Armeniei este să se transforme într-o nouă Ucraină.” Presiune politică, cu efecte economice: comerț și energie Dincolo de retorică, contextul descris indică un risc economic concret pentru Armenia: Moscova ar fi reacționat deja la reorientarea Erevanului prin măsuri comerciale. Articolul menționează că Rusia, „deranjată de această schimbare de direcție”, a impus restricții comerciale și sancțiuni pentru numeroase produse armenești și i-a cerut premierului Nikol Pașinian să organizeze un referendum privind direcția strategică a țării. În paralel, autoritățile armene au transmis că sunt dispuse să-și diversifice sursele de gaze, inclusiv prin achiziții din Azerbaidjan, Turcia și Iran, pentru a reduce dependența de Rusia. „Vrem să cumpărăm gaze de oriunde este posibil. Dacă ne oferă Rusia, cumpărăm de la Rusia, dacă le furnizează Azerbaidjan, cumpărăm de la Azerbaidjan, dacă o face Iranul, cumpărăm de la Iran şi dacă Turcia poate, le cumpărăm şi de la ei. Şi toate acestea în acelaşi timp.” Contextul: disputa UE vs. Uniunea Economică Eurasiatică Digi24 amintește că, în septembrie, Vladimir Putin și premierul armean Nikol Pașinian au avut o confruntare publică privind orientarea externă a Erevanului. Putin ar fi cerut Armeniei să aleagă între Uniunea Europeană și Uniunea Economică Eurasiatică, avertizând asupra consecințelor, în timp ce Pașinian a susținut că legea care inițiază procesul de aderare la UE nu încalcă obligațiile Armeniei față de Rusia și UEE. În același registru, Medvedev a afirmat anterior că Armenia „nu va adera niciodată” la UE, dar că demersul ar afecta permanent relațiile cu Rusia și cu statele din Uniunea Economică Eurasiatică. De ce contează Mesajul lui Medvedev vine într-un moment în care Armenia încearcă să-și recalibreze politica externă și, simultan, să reducă vulnerabilitatea energetică. În acest cadru, combinația dintre presiune politică, restricții comerciale și repoziționarea pe piața gazelor poate amplifica incertitudinea pentru economie și pentru lanțurile de aprovizionare din regiune, mai ales dacă tensiunile cu Moscova se adâncesc. [...]
Un incident de transport improvizat, soldat cu răsturnarea unui pickup și a elicopterului încărcat, ridică semne de întrebare privind siguranța și disciplina operațională , potrivit imaginilor publicate de Antena 3 . Din material reiese că rușii au încercat să transporte un elicopter pe un pickup, însă camioneta s-a răsturnat împreună cu aeronava. Articolul este prezentat în format video, fără detalii suplimentare în text despre locul exact, momentul incidentului, eventuale pagube sau dacă au existat persoane rănite. În lipsa acestor informații, impactul concret (costuri, consecințe logistice sau eventuale măsuri luate ulterior) nu poate fi evaluat pe baza sursei citate. [...]
Rusia își fixează un buget militar de război pe termen lung , cu cheltuieli record care riscă să prelungească presiunea asupra securității și economiilor europene, potrivit Digi24 , care citează Bloomberg. Pentru anul viitor, Moscova ar urma să aloce 17,1 trilioane de ruble pentru apărare, echivalentul a 205 miliarde de dolari (aprox. 922,5 miliarde lei). Suma ar însemna o creștere de peste 40% față de cheltuielile de apărare planificate pentru acest an, în condițiile în care valoarea totală a cheltuielilor efective rămâne secretă, și de aproape 380% față de anul de dinaintea începerii războiului. În proiecțiile oficiale, cheltuielile ar scădea doar ușor în anii următori: 16,6 trilioane de ruble în 2028 și 16,3 trilioane de ruble în 2029. Schimbare de direcție bugetară, pe fondul presiunilor interne Planul marchează o ruptură față de intențiile de acum un an, când Rusia urmărea să tempereze creșterea cheltuielilor militare pentru a reduce deficitul bugetar și a reface rezervele consumate în timpul războiului. Acum, finanțarea armatei revine în centrul priorităților, chiar în contextul presiunilor tot mai mari asupra economiei și finanțelor publice. În același timp, contextul diplomatic rămâne blocat: negocierile mediate de SUA sunt descrise ca fiind în mare parte fără progrese, iar oficialii europeni avertizează tot mai des asupra atacurilor hibride atribuite Moscovei, în timp ce Rusia continuă bombardamentele asupra orașelor și infrastructurii ucrainene. Unde ar urma să se ducă banii: armament, personal, industria de apărare Ministerul rus al Finanțelor a indicat că resursele sunt direcționate către: arme și echipamente militare; salariile militarilor; sprijin pentru familiile acestora; modernizarea companiilor din industria de apărare. Potrivit lui Janis Kluge, analist la Institutul German pentru Afaceri Internaționale și de Securitate din Berlin, o parte importantă din cheltuielile suplimentare ar urma să meargă către producția de armament. El arată că Rusia produce cantități mari de rachete și drone, iar stocurile de muniție au fost atât de mult epuizate încât o parte semnificativă din muniția folosită pe front trebuie să provină din producția curentă. Mesajul către Europa: un război de uzură și o miză politică Kirill Rogov, directorul Re: Russia, un grup de cercetare cu sediul la Viena, interpretează bugetul ca pe un semnal politic către Europa: „Putin ridică miza.” În lectura sa, Kremlinul transmite că Rusia va continua să investească în război, iar Europa trebuie să decidă dacă este pregătită să mențină același nivel de sprijin pentru Ucraina. Vladimir Putin a susținut, potrivit relatării, că Rusia nu intenționează să atace Europa, dar a avertizat că un atac direct asupra teritoriului rus ar forța Moscova să ia în considerare utilizarea „întregii game de arme” de care dispune. El a invocat și raportul de forțe cu un adversar „de două ori mai mare” ca populație, cu potențial economic și militar semnificativ. În plan practic, bugetul indică faptul că Rusia își pregătește capacitatea de a susține un conflict de durată, ceea ce poate menține presiunea asupra statelor europene atât pe zona de securitate, cât și pe cea de finanțare a sprijinului pentru Ucraina. [...]
Acuzațiile Kievului privind renunțarea la „regulile războiului” ridică riscul de escaladare a atacurilor asupra infrastructurii civile , într-un moment în care ambele părți își intensifică utilizarea dronelor și loviturile asupra țintelor cu miză logistică și energetică, potrivit Digi24 . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski afirmă că Vladimir Putin le-ar fi ordonat comandanților ruși, în septembrie, să renunțe la restricțiile privind atacurile și să lovească ținte „fără reguli”, pe fondul intensificării loviturilor asupra infrastructurii civile din Ucraina. Declarațiile au fost făcute într-un interviu pentru Financial Times, iar Zelenski spune că se bazează pe informații ale serviciilor ucrainene, inclusiv comunicații interceptate în care ar fi fost implicați oficiali ai Kremlinului. Potrivit lui Zelenski, în ultimele săptămâni ar fi fost lovite inclusiv școli, spitale, instalații de telecomunicații și centre de date. El a invocat ca exemplu un atac recent asupra unei școli din Kiev, unde o dronă rusă cu motor cu reacție a lovit clădirea în timp ce în interior se aflau 104 elevi și 60 de profesori; nu au fost raportate victime, deoarece oamenii au ajuns în adăpostul subteran înainte de impact. Presiune operațională: drone mai rapide și deficit de interceptori Materialul indică o creștere a utilizării de către Rusia a dronelor cu propulsie cu reacție, descrise ca fiind de mare viteză, ceea ce pune presiune suplimentară pe apărarea aeriană ucraineană, în condițiile unei lipse de interceptori. Zelenski spune că Ucraina folosește avioane F-16 furnizate de Statele Unite și că acestea „distrug în prezent între 50 și 60% din dronele cu propulsie cu reacție”. În același timp, capacitatea de operare a F-16 ar fi limitată de mentenanță și reparații: Zelenski a declarat pentru Financial Times că aproximativ jumătate dintre avioanele F-16 ale Ucrainei nu erau disponibile, petrecând perioade îndelungate în Europa pentru astfel de lucrări. Ucraina încearcă să crească producția de drone interceptoare, dar se lovește de lipsa motoarelor Kievul dezvoltă drone interceptoare de mare viteză, iar cinci modele sunt în testare, potrivit declarațiilor lui Zelenski. Ucraina intenționează să producă aproximativ 400 de unități ale unuia dintre modele până la sfârșitul lunii octombrie, însă extinderea producției ar fi îngreunată de lipsa motoarelor necesare. „Motoarele sunt esențiale. Importăm multe și producem câteva, dar aceste cantități nu sunt suficiente”, a spus Zelenski. Moscova neagă țintirea civililor Kremlinul respinge acuzațiile. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat pentru Financial Times că armata rusă nu atacă școli sau spitale, iar Moscova susține constant că loviturile vizează obiective militare sau infrastructuri despre care afirmă că au legătură cu efortul de război al Ucrainei. Kievul respinge aceste justificări și acuză Rusia că lovește repetat zone civile și infrastructura critică. În paralel cu campania aeriană asupra orașelor ucrainene, Ucraina și-a intensificat atacurile asupra depozitelor de petrol și a instalațiilor energetice din Rusia, cu obiectivul declarat de a perturba logistica militară rusă și veniturile care contribuie la finanțarea războiului. [...]
Miliardarii ruși au virat peste 5,6 miliarde de dolari (aprox. 25,2 miliarde lei) către bugetul de stat , într-un mecanism de „încasări voluntare” care reduce marginal deficitul estimat al Rusiei și arată presiunea tot mai mare asupra finanțelor publice pe fondul războiului, potrivit Digi24 , care citează documente bugetare analizate de Reuters. Plățile, înregistrate ca „încasări voluntare”, au crescut semnificativ după o întâlnire cu ușile închise între Vladimir Putin și reprezentanți ai elitei de afaceri, desfășurată în martie. Lista completă a participanților nu a fost făcută publică, iar Reuters notează că mulți dintre oamenii de afaceri de top prezenți se află sub sancțiuni occidentale. Cât contează banii pentru bugetul Rusiei Contribuțiile au ajuns în 2026 la 471 de miliarde de ruble (peste 5,6 miliarde de dolari), adică peste 1% din cheltuielile guvernamentale ale Rusiei pentru acest an, conform datelor citate de Reuters. Rusia estimează pentru 2026 un deficit bugetar de 7,3 trilioane de ruble (aproximativ 87 de miliarde de dolari, circa 391,5 miliarde lei), echivalentul a 3,2% din PIB, dublu față de ținta inițială de 1,6% din PIB. Fără aceste contribuții, deficitul ar fi putut urca la 3,4% din PIB, potrivit calculelor prezentate în analiza Reuters. „Voluntar”, dar după o discuție cu ușile închise În septembrie, Putin a confirmat public că după întâlnirea din martie au fost făcute contribuții de „sute de miliarde de ruble”, insistând că nu este vorba despre taxe impuse de stat, ci despre plăți inițiate de mediul de afaceri. „Nu. Protestez. Nu există taxe. Există contribuții voluntare. Sunt lucruri complet diferite.” Putin a mai spus că banii au fost transferați direct către Ministerul rus de Finanțe și că ar urma să fie utilizați în principal pentru domenii precum educația și sănătatea, în timp ce documentele bugetare indică amploarea acestor sume într-un moment de deficit ridicat. Presiunea fiscală crește, iar statul caută și alte surse Contextul este unul de presiune tot mai mare asupra finanțelor publice, pe fondul cheltuielilor militare ridicate, al sancțiunilor occidentale și al efectelor economice ale războiului din Ucraina . Documentele analizate de Reuters arată că cheltuielile militare și de securitate ar urma să reprezinte aproximativ 38% din bugetul Rusiei în 2026. Pe lângă „contribuțiile voluntare”, guvernul rus mizează și pe alte surse de venit, inclusiv vânzarea unor active private confiscate: statul estimează încasări de aproximativ 385 de miliarde de ruble în 2026 din astfel de tranzacții, potrivit Reuters. În paralel, Moscova a majorat taxele și împrumuturile și pregătește noi majorări fiscale pentru anii următori, conform aceleiași surse. [...]
