Știri
Știri din categoria Diverse
Rusia își leagă dezvoltarea unui „AI suveran” de criterii stabilite de FSB, ceea ce mută proiectul din zona tehnologică în cea de control și reglementare internă, cu efect direct asupra modului în care astfel de sisteme ar putea fi folosite în administrație și spațiul online, potrivit Digi24.
Informația este atribuită Centrului pentru Combaterea Dezinformării din cadrul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, care susține că Moscova a început dezvoltarea unui sistem de inteligență artificială „suveran”, descris ca fiind „corect” și aliniat „valorilor spirituale și morale tradiționale” definite de stat. Conform aceleiași surse, criteriile de testare ar urma să fie elaborate de FSB, împreună cu Ministerul Dezvoltării Digitale al Rusiei, iar relatarea este preluată de UNN.
În comunicatul citat, centrul ucrainean susține că, în interpretarea autorităților ruse, „suveran” înseamnă tot mai mult „ceva ce poate fi controlat în totalitate”, nu doar „al nostru”. În acest cadru, AI-ul nu ar trebui să fie doar un produs național, ci și „corect din punct de vedere ideologic”.
„În viziunea rusă, termenul «suveran» înseamnă din ce în ce mai mult nu «al nostru», ci ceva ce poate fi controlat în totalitate.”
Tot acolo se afirmă că Vladimir Putin a semnat deja o lege care reglementează inteligența artificială în Rusia, iar un astfel de model ar putea deveni „modelul național” și s-ar integra în „internetul suveran” rusesc, descris ca un spațiu în care statul decide ce resurse pot fi accesate de cetățeni.
Potrivit Centrului pentru Combaterea Dezinformării, Rusia își anunțase și anterior intenția de a-și crea propria inteligență artificială, inclusiv prin antrenarea sistemului pe baza operelor lui Dostoievski, Dughin și ale altor autori ideologici. Autoritățile ruse ar fi motivat demersul prin nevoia unui model care să nu fie ghidat de „valori occidentale străine”.
În același timp, centrul ucrainean susține că, „potrivit datelor disponibile”, rușii continuă să folosească activ tehnologii occidentale, în paralel cu solicitări de interzicere a acestora. Articolul nu oferă detalii suplimentare despre aceste „date disponibile” sau despre calendarul proiectului.
Recomandate
Serviciile occidentale avertizează că Rusia ar putea escalada „războiul hibrid” în 2026, inclusiv prin atacuri care să testeze solidaritatea NATO și prin destabilizarea Republicii Moldova , potrivit Digi24 , care citează informații relatate de The New York Times și evaluări ale serviciilor de informații americane. Miza, dincolo de dimensiunea militară, este una de securitate economică și operațională: infrastructura critică (energie, rețele, utilități) devine țintă, iar întreruperile pot produce efecte în lanț asupra companiilor, piețelor și stabilității regionale, mai ales pe flancul estic al NATO. Ce ar fi cerut Putin pentru 2026, potrivit NYT În decembrie 2025, Vladimir Putin și-ar fi convocat subordonații la o ședință secretă, iar pentru 2026 ar fi stabilit ca sarcină pentru serviciile secrete și armată „să distrugă NATO și UE din interior”, scrie The New York Times, citând oficiali din două țări care ar fi avut cunoștință despre întâlnire, conform materialului Digi24. Două direcții: presiune asupra NATO și destabilizarea Moldovei Potrivit evaluărilor citate, planul ar urma să fie urmărit pe cel puțin două direcții: divizarea NATO și testarea articolului de apărare colectivă , inclusiv printr-un posibil „atac limitat” asupra unui stat membru, începând din toamna acestui an, conform unei concluzii a serviciului de informații al SUA menționate în articol; destabilizarea Republicii Moldova , descrisă ca având un rol „central” în eforturile Moscovei de a submina UE și NATO, potrivit NYT. În ceea ce privește Moldova, reprezentanți ai serviciilor secrete occidentale citați de NYT susțin că, în ierarhia priorităților Kremlinului, după Ucraina ar urma controlul asupra Moldovei , iar Putin ar spera în continuare să cucerească sudul Ucrainei pentru a crea un coridor terestru între Rusia și Moldova. Infrastructura energetică, vulnerabilitate majoră în regiune Articolul indică și exemple de vulnerabilități cu impact direct asupra funcționării economiei. În martie, un atac asupra unei centrale hidroelectrice ucrainene din apropierea frontierei cu Moldova ar fi dus la contaminarea rețelei de alimentare cu apă pe un teritoriu extins al ambelor țări. Ulterior, drone rusești ar fi lovit în vestul Ucrainei o linie de înaltă tensiune prin care Moldova primește până la 70% din energia electrică , ceea ce ar fi provocat întreruperi masive de curent. „Zona gri” și riscul de haos politic în NATO Generalul Carsten Breyer, inspectorul general al forțelor armate germane, afirmă că în țările NATO „atacurile hibride au loc în fiecare zi”, mai ales pe flancul estic, iar Rusia ar intensifica operațiuni în „zona gri” (acțiuni sub pragul unui război declarat) pentru a destabiliza guverne și instituții europene. În același context, Polonia și țările baltice au început să își consolideze protecția pentru baraje, conducte de gaz și centrale electrice împotriva sabotajelor. Totodată, un angajat al unui serviciu de informații dintr-o țară baltică a declarat pentru Reuters că armata și serviciile rusești ar planifica un posibil atac simulat în care ar putea fi folosite drone de fabricație ucraineană, iar îngrijorarea principală ar fi „haosul politic” pe care l-ar putea provoca în interiorul conducerii NATO, în momentul deciziei privind reacția. În lipsa unor detalii operaționale verificabile public, informațiile rămân la nivel de evaluări și relatări atribuite serviciilor de informații și publicațiilor citate, însă mesajul comun este că riscul de escaladare prin acțiuni hibride cu efecte economice și energetice este tratat ca scenariu de lucru pentru 2026. [...]
Atacul Rusiei asupra portului ucrainean Izmail , la Dunăre, readuce în prim-plan riscurile operaționale pentru coridorul de export de cereale din proximitatea României , după ce infrastructura portuară a fost afectată și a izbucnit un incendiu, potrivit Digi24 . Izmail este cel mai mare port ucrainean de la Dunăre și un punct important de tranzit pentru cereale și alte mărfuri. Portul se află în sudul regiunii Odesa, aproape de frontiera cu România, vis-a-vis de localitatea Plauru. Informațiile despre atac au fost comunicate de autoritățile regionale din Odesa, citate de Reuters. Conform acestora, loviturile au produs pagube și au declanșat un incendiu la infrastructura portuară. În plan regional, incidentul vine la o zi după ce Ucraina a lovit Novorossiisk , descris ca unul dintre principalele huburi pentru exporturile de cereale ale Rusiei la Marea Neagră. Reacția României: monitorizare aeriană după o pătrundere în spațiul național Ministerul Apărării Naționale a anunțat că România a ridicat de la sol două aeronave de luptă pentru monitorizarea situației. Potrivit ministerului, o țintă aeriană a pătruns în spațiul aerian național și a rămas aproximativ 10 minute, înainte de a se îndrepta spre teritoriul Ucrainei. De ce contează pentru fluxurile comerciale Izmail este un nod logistic folosit pentru exporturi ucrainene, inclusiv cereale, iar avarierea infrastructurii portuare poate crea sincope operaționale (încetiniri, redirecționări sau costuri suplimentare) în lanțul de transport pe Dunăre. Sursa citată nu oferă, deocamdată, o evaluare a pagubelor sau a impactului imediat asupra traficului de mărfuri. [...]
Propunerile pentru grila de salarizare a demnitarilor din noua Lege a salarizării nu ar fi fost inițiate de Guvern, ci transmise Ministerului Muncii de liderii PSD, PNL, USR și UDMR , potrivit Digi24 . Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru , spune că a primit „pe mail” de la Camera Deputaților un document asumat de cele patru partide, cu coeficienții și grila de salarizare pentru demnitari. Pîslaru a făcut declarațiile vineri, la finalul ședinței de Guvern, în contextul pregătirii noii Legi a salarizării și al unui acord politic „cu medierea administrației prezidențiale”, despre care afirmă că a inclus și această componentă, fără să fie „mediatizată ca atare”. „Când a fost pregătit acel acord politic cu medierea administrației prezidențiale, ca parte a acelui acord politic, dar nemediatizat ca atare, am primit un mail de la Camera Deputaților în care mi s-a comunicat că liderii de grupuri politice au convenit asupra grilei de demnitari.” De ce contează: cine își asumă grila și cum se împarte responsabilitatea Mesajul ministrului mută centrul de greutate al responsabilității politice pentru propunerile privind salariile demnitarilor de la Executiv către partidele parlamentare care susțin coaliția. În termeni practici, asta poate influența atât negocierile din jurul legii, cât și modul în care vor fi explicate public eventualele majorări sau ajustări ale coeficienților. Ministrul a insistat că „grila nu a fost pusă de Guvernul Bolojan, ci primită”, fiind „propunerea celor patru partide”, respectiv USR, PNL, PSD și UDMR. Ce spune ministerul despre evaluarea tehnică Pîslaru afirmă că grila transmisă a fost analizată împreună cu experții Băncii Mondiale. Potrivit lui, unele zone au fost considerate potrivite pentru încadrarea „de la 1 la 8”, în timp ce altele ar fi avut „inechități” care nu au putut fi acceptate „tehnic”. „Mi-au transmis o grilă de demnitari care a fost analizată cu experții Băncii Mondiale, anumite zone au fost considerate de oportunitate pentru încadrarea de la 1 la 8, altă zonă avea inechități și nu am putut să le acceptăm tehnic, dar acea grilă este cea transmisă de liderii grupurilor politice.” În materialul Digi24 nu sunt detaliate coeficienții sau modificările concrete discutate, astfel că amploarea ajustărilor rămâne neclară din informațiile disponibile. [...]
USR își fixează opțiunea pentru un guvern minoritar PNL–USR–UDMR , o formulă care ar menține Executivul fără o majoritate parlamentară stabilă și ar împinge negocierile politice spre sprijin punctual pe legi și măsuri, potrivit Digi24 . Dominic Fritz , liderul USR, a spus că partidul „rămâne consecvent” cu această soluție și a argumentat că este nevoie de „un guvern cu puteri depline”, dar „unul care îmbunătățește traiul pentru români, nu unul care protejează privilegiații PSD”. „Avem nevoie de un guvern cu puteri depline, dar unul care îmbunătăţeşte traiul pentru români, nu unul care protejează privilegiaţii PSD. De aceea vom rămâne consecvenţi: soluţia noastră este un guvern minoritar PNL-USR-UDMR.” Declarația a fost făcută la prezentarea unui bilanț de 100 de zile al miniștrilor USR, la 100 de zile de la plecarea social-democraților de la guvernare. În acest context, Fritz a evidențiat realizările miniștrilor Diana Buzoianu, Radu Miruță, Oana Țoiu și Irineu Darău. Din perspectivă operațională, un guvern minoritar presupune, în practică, că adoptarea măsurilor depinde de negocieri de la caz la caz în Parlament, ceea ce poate crește impredictibilitatea calendarului legislativ și a deciziilor guvernamentale. În materialul citat nu sunt oferite detalii despre pașii următori ai negocierilor sau despre o posibilă susținere parlamentară pentru această formulă. [...]
Bursa de Valori București a ajuns la maxime istorice în 2026 , pe fondul unui avans puternic al indicelui BET și al unei creșteri accelerate a capitalizării, potrivit datelor prezentate de Stirile Pro TV , care citează o analiză a Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) . Miza pentru economie: piața locală atrage mai mult capital și mai mulți investitori, dar rămâne vulnerabilă la concentrarea pe câteva sectoare și emitenți. În 2026, indicele BET a crescut nominal cu 47,1% de la începutul anului. După ajustarea cu inflația acumulată în perioada decembrie 2025–iunie 2026 (3,8%), randamentul real a fost de 41,8%. În clasamentul global, România ocupă locul 7 dintre 104 piețe pentru care există date complete, arată analiza ASF. România, pe primul loc în Europa la randamentul BET La nivel european, BET este pe primul loc atât ca randament nominal (47,1%), cât și real (41,8%). Pe locul următor se află Ungaria, cu 31,9% nominal și 30,3% real. Slovenia, Polonia, Norvegia, Austria, Grecia și Italia au avut randamente nominale sub 29%, potrivit aceleiași analize. Capitalizarea BVB: 704,8 miliarde de lei, maxim istoric La 31 iulie 2026, capitalizarea Bursei de Valori București a ajuns la 704,8 miliarde de lei, un nou record. Nivelul este cu aproximativ 35% peste cel de la finalul lui 2025 (523,1 miliarde de lei) și de peste 2,4 ori mai mare decât în decembrie 2023. Lichiditate în creștere, dar cu tranzacții concentrate Pe piața principală, lichiditatea a crescut, iar rulajul din iulie 2026 a ajuns la 4,64 miliarde de lei, de peste două ori peste media obișnuită. Totuși, o parte importantă a tranzacțiilor a fost concentrată în câteva ședințe, în special în 16 iulie, când rulajul a depășit 1,4 miliarde de lei. În ultimele 12 luni, BET a avansat cu 79,1%, cu 33% în ultimele șase luni și cu 11,3% în luna iulie. Indicele BET-NG (energie) a avut un avans de 90% în ultimele 12 luni, iar BET-TR (care include dividendele) a crescut cu 86%. Motorul creșterii: energie și bănci Creșterea pieței a fost susținută în special de energie și sectorul bancar. În iulie, cele două sectoare au concentrat aproximativ trei sferturi din valoarea tranzacțiilor de pe piața principală: energie: circa 49%; bănci: aproximativ 27%. Printre companiile cu cele mai mari rulaje sunt menționate Banca Transilvania, Petrom, Romgaz și Hidroelectrica. Mai mulți investitori, mai multe active în custodie Numărul conturilor active ale clienților societăților de servicii de investiții financiare (SSIF) a crescut de la 15.726 în martie 2019 la 148.491 în martie 2026, adică de aproape 9,4 ori. În același interval, valoarea activelor aflate în custodie la SSIF a urcat de la 8,73 miliarde de lei la 63,75 miliarde de lei. Autorii analizei ASF notează că, la 31 iulie 2026, BVB era „la maxime istorice pe toate dimensiunile relevante” și că extinderea bazei de investitori sugerează o dezvoltare „dincolo de dinamica de preț”, însă atrag atenția asupra „gradului ridicat de concentrare sectorială și pe emitenți”. „Principalul factor de atenție rămâne gradul ridicat de concentrare sectorială și pe emitenți, însă pe ansamblu indicatorii de evoluție ai BVB oferă măsura reală a unui an bursier excepțional pentru România.” Facilități fiscale pentru investiții: deducere de până la 400 de euro pe an Materialul menționează și o măsură de stimulare: cei care investesc în acțiuni, obligațiuni sau ETF-uri (fonduri tranzacționate la bursă) printr-un broker sau o bancă autorizată pot deduce până la 400 de euro pe an (aprox. 2.000 de lei) din venitul brut. În exemplul dat, la un salariu brut de 5.000 de lei, baza de calcul a impozitului se reduce cu echivalentul a circa 2.000 de lei, ceea ce înseamnă impozit mai mic, nu „bani înapoi” în numerar. [...]
Guvernul a decis reluarea exploatării grafitului la Baia de Fier , un pas cu miză economică și de securitate a aprovizionării pentru industria europeană de baterii, potrivit Știrile Pro TV . Activitatea va fi reluată în arealul minei Baia de Fier (județul Gorj), unde există două perimetre cu rezervă omologată de grafit: Catalinu și Ungurelașu. Concret, mina Catalinu și cariera Ungurelașu vor fi scoase de pe lista unităților pentru care fusese aprobată anterior închiderea definitivă și monitorizarea factorilor de mediu, relatează Agerpres, citată de publicație. De ce contează: grafit „pentru baterii”, proiect strategic al UE Decizia este legată de demararea proiectului strategic „Battery-Grade Graphite Extraction Project at Baia de Fier Site…”, inițiat de Societatea Națională a Sării SALROM SA . Proiectul este unul dintre cele trei proiecte românești incluse pe Lista proiectelor strategice adoptată de Comisia Europeană prin Decizia C(2025) 1904/25.03.2026, în contextul regulamentului european privind aprovizionarea sigură și durabilă cu materii prime critice . Potrivit comunicatului Guvernului citat în articol, proiectul vizează atât dezvoltarea infrastructurii de extracție, cât și instalarea de echipamente de procesare care să transforme materia primă brută în grafit de înaltă puritate, necesar pentru producția de baterii – în special pentru vehicule electrice și sisteme de stocare a energiei. Ce se știe despre operator și pașii administrativi Guvernul arată că SALROM deține licență de concesiune pentru exploatarea de șisturi grafitoase în perimetrul Ungurelașu–Polovraci și a transmis documentația care ar demonstra capacitatea tehnico-economică de exploatare a zăcământului. Executivul susține că reluarea activității în perimetrul Ungurelașu–Polovraci ar urma să contribuie la dezvoltarea regiunii și la crearea de noi locuri de muncă, fiind prezentată și ca o oportunitate de relansare a sectorului resurselor minerale neenergetice, în legătură cu tranziția energetică spre tehnologii verzi. [...]
