Știri
Știri din categoria Diverse
Reluarea atacurilor asupra infrastructurii energetice rusești readuce riscul de perturbări în lanțul de aprovizionare cu combustibili, după ce Moscova a acuzat Kievul de o lovitură de amploare asupra unei rafinării din Riazan, potrivit Digi24.
Rusia susține că atacul ar fi avut loc în primele ore ale zilei de joi și ar fi vizat o rafinărie situată la sud de Moscova. Potrivit relatării, acuzațiile vin la scurt timp după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat reluarea loviturilor asupra infrastructurii energetice rusești, după o pauză de trei zile pe care Kievul spune că a făcut-o la solicitarea SUA.
Kremlinul a transmis că Ucraina a „încercat să lanseze un atac de amploare” asupra rafinăriei, informație prezentată de BBC, conform Digi24. Ministerul rus al Apărării afirmă că au fost interceptate patru rachete și zeci de drone, iar resturile ar fi provocat un incendiu la rafinăria din Riazan.
Președintele Vladimir Putin a mai susținut că Ucraina ar fi încercat să lovească rafinării și miercuri, acuzație pe care Kievul a respins-o. Putin a declarat, totodată, că atacurile nu ar fi produs până acum „pagube semnificative”.
Miza imediată este operațională: rafinăriile și infrastructura energetică sunt noduri critice pentru producția și distribuția de combustibili, iar orice incendiu sau oprire temporară poate crea presiune suplimentară asupra fluxurilor interne și regionale.
Pe fondul acestui schimb de acuzații, Zelenski a spus că a restricționat atacurile timp de trei zile, în timp ce Rusia a continuat să lovească infrastructura energetică a Ucrainei. Declarația lui, citată de Financial Times, a fost:
„Am încheiat-o cu asta.”
Separat, Zelenski a afirmat că zeci de orașe ucrainene au fost vizate de atacuri rusești în ultimele 24 de ore.
Informațiile din material indică o revenire la o dinamică de tip „lovituri și represalii” asupra infrastructurii energetice, după o pauză scurtă invocată de Kiev. În lipsa unor date independente în text despre amploarea pagubelor, impactul concret asupra producției rafinăriei din Riazan rămâne neclar.
Recomandate
Volodimir Zelenski avertizează că virajul administrației Trump spre Rusia riscă să slăbească sprijinul pentru Ucraina , într-un moment în care Kievul își leagă supraviețuirea de continuitatea ajutorului militar și de funcționarea infrastructurii critice de comunicații, potrivit Libertatea , care relatează despre un interviu acordat jurnalistului britanic Piers Morgan, la Londra. Președintele ucrainean spune că se simte „trădat” de ultimele declarații și acțiuni ale președintelui american Donald Trump, dar insistă că miza depășește planul personal și ține de securitatea țării. „Da, într-adevăr. Dar e ceva mai complicat decât emoțiile sau sentimentele mele. Nu e vorba despre mine, ci despre supraviețuirea țării mele.” „Pierdem un partener puternic” Zelenski afirmă că administrația Trump „se îndepărtează de Ucraina și se apropie de Rusia” și consideră „păcat” că Ucraina ar putea pierde un aliat major. Întrebat direct dacă Ucraina „pierde” Statele Unite, el a răspuns afirmativ, susținând însă că nu din cauza Kievului. În același context, liderul ucrainean a respins ideea că războiul ar fi o „afacere” și a legat schimbarea de poziție a lui Trump de costuri umane și politice pentru Ucraina. „Nu ne trădăm țara. (...) De aceea este dureros când președintele Trump schimbă tabăra.” Zelenski: Trump ar trebui să rămână „mediator”, nu „de partea greșită” Președintele ucrainean spune că nu l-ar deranja dacă Trump ar insista să rămână în rolul de „mediator”, dar avertizează că, dacă SUA se poziționează între părți, ar trebui să rămână acolo. Zelenski sugerează că Trump ar fi „împins” de consilierii săi „în direcția greșită”. „Dacă ești la mijloc, ar trebui să rămâi la mijloc și să nu treci de partea greșită.” Mesaj către Elon Musk: restricțiile Starlink ar putea costa vieți Zelenski a abordat și subiectul Starlink, afirmând că decizia lui Elon Musk de a impune restricții asupra operațiunilor Starlink în Ucraina este „o mare eroare” și ar putea duce la pierderi de vieți omenești. El a spus că Ucraina cere restabilirea serviciului și a exprimat speranța că situația ține de o eroare sau de o problemă tehnică majoră, potrivit Ukrainska Pravda (citată de Libertatea). „Oameni vor muri, desigur, dacă atacurile continuă și Starlink nu funcționează. (...) noi cerem ca serviciul să fie restabilit.” Context: acordul privind motorina și tensiunile politice din SUA Potrivit relatării, Trump a anunțat vinerea trecută, la Miami, o discuție telefonică „extrem de fructuoasă” cu Vladimir Putin și intenția de a suspenda unele sancțiuni pentru a permite livrarea a 4,8 milioane de motorină rusească în următoarele luni pe piața internațională, în special pe cea americană. Trump a prezentat acordul drept „o mare afacere”, cu scopul de a reduce prețurile la motorină în SUA. Materialul notează că „experții” au contestat această justificare, argumentând că Rusia nu ar avea suficiente capacități de export și că volumul ar fi prea mic pentru a influența prețurile. Pe plan intern, mai mulți republicani au criticat acordul și au anunțat că vor încerca să îl blocheze, acuzând încălcarea legii și riscuri de securitate, în timp ce democrații au susținut că astfel de inițiative „trădează America, aliații europeni și Ucraina”. Ce urmează, potrivit relatării Libertatea mai scrie că administrația Trump ar fi amenințat pe canale diplomatice cu suspendarea schimbului de informații și a livrărilor de arme prin mecanismul PURL (lista de achiziții prioritare pentru Ucraina) și că ar fi existat discuții despre limitarea armistițiului la rafinării. În paralel, Kremlinul ar fi anunțat că primele contracte de motorină în baza acordului Trump–Putin ar urma să fie semnate „în următoarele zile”. [...]
Mark Rutte cere ca NATO să crească sprijinul pentru apărarea aeriană a Ucrainei , pe fondul intensificării atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice, potrivit Digi24 . Mesajul, transmis miercuri la Tallinn, pune accent pe o nevoie operațională imediată: protejarea rețelelor și a populației odată cu apropierea iernii. Rutte a spus că aliații „trebuie să facă mai mult”, „mai ales în privința apărării aeriene”, argumentând că agresiunea Rusiei „nu slăbește” și că sprijinul pentru Ucraina nu ar trebui să fie afectat de presiunea militară și politică exercitată de Moscova. Atacurile asupra energiei cresc presiunea pentru măsuri rapide În noaptea de marți spre miercuri, atacuri rusești au vizat infrastructuri energetice din Ucraina, iar bilanțul menționat în articol indică cel puțin șapte persoane ucise și 600.000 de persoane rămase fără curent. În acest context, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat „disprețul” lui Vladimir Putin față de apelul lui Donald Trump pentru un armistițiu privind acest tip de atacuri. „Atacurile hibride” și răspunsul NATO, inclusiv discret Rutte a acuzat că Rusia își continuă atacurile împotriva civililor ucraineni și își menține „campania hibridă” împotriva aliaților NATO. În același timp, el a avertizat că Moscova urmărește să slăbească hotărârea aliaților și să reducă sprijinul pentru Ucraina, însă a susținut că Rusia „eșuează” și că NATO nu se va lăsa intimidată. În privința atacurilor hibride — acțiuni sub pragul considerat act de război sau operațiune militară — Rutte le-a descris drept „un semn de slăbiciune” și a criticat ideea de a le transforma într-un subiect permanent de comunicare publică. „Ceea ce rușii adoră este ca noi să vorbim toată ziua despre ele, să fim zdruncinați de ele și să organizăm conferințe de presă pe tema lor.” Secretarul general al NATO a spus că Alianța va reacționa „acolo unde trebuie”, dar „nu întotdeauna în mod vizibil”, sugerând un mix de măsuri publice și acțiuni mai puțin expuse. [...]
Comisia Europeană vrea să conecteze Ucraina la rețeaua europeană securizată Govsatcom din 2027 , pentru a reduce dependența operațională a armatei ucrainene de Starlink , după restricții de viteză care au afectat utilizarea dronelor pe front, potrivit Digi24 . Planul Comisiei este legat de extinderea Govsatcom cu „capacități comerciale” la începutul lui 2027, ceea ce ar permite ca servicii militare să fie furnizate prin intermediul celor comerciale. Miza este asigurarea unei alternative funcționale la infrastructura SpaceX, folosită intens de Forțele Armate ale Ucrainei pentru comunicații și operarea dronelor. De ce contează: vulnerabilitate operațională pe front În ultimele zile, restricțiile de viteză apărute „pe neașteptate” au redus capacitatea Ucrainei de a lansa atacuri la distanță medie și au afectat parțial utilizarea dronelor pe linia frontului, inclusiv pentru interceptarea dronelor rusești. În noaptea de 13 spre 14 octombrie, fostul consilier al ministrului apărării din Ucraina, Serghei Sternenko, a semnalat întreruperi ale Starshield la viteze de peste 160 km/h, iar ulterior a spus că semnalul începea să se piardă deja la 60–70 km/h. Un ofițer ucrainean a declarat pentru Politico că restricțiile au dus la „oprirea completă a tuturor operațiunilor de atac la distanță medie”, inclusiv a celor care folosesc sisteme bazate pe rețele celulare, unde o dronă echipată cu Starlink retransmite semnalul către alte drone conectate în rețea. Ce este Govsatcom și ce promite UE Govsatcom funcționează din ianuarie 2026 și reunește capacitățile sateliților guvernamentali ai UE pentru comunicații securizate, notează Le Monde. Reprezentantul Comisiei Europene, Thomas Renier, a spus că sunt în curs negocieri cu Ucraina pentru „conectarea sa deplină” la Govsatcom și că Europa are resurse pentru a ajuta la menținerea legăturii. Renier a mai precizat că, la începutul lui 2027, serviciile comerciale prin satelit ar urma să fie conectate la Govsatcom, iar „serviciile militare ar putea fi furnizate prin intermediul celor comerciale”. Limita planului: înlocuirea Starshield rămâne incertă Rămâne neclar dacă soluțiile comerciale provizorii vor putea înlocui capacitățile Starshield, sistemul militar al SpaceX folosit de armata ucraineană. Potrivit materialului, această etapă provizorie ar urma să acopere perioada până la formarea completă a constelației europene IRIS , descrisă ca având peste 300 de sateliți, cu termen până în 2029. Renier nu a făcut o comparație directă între capacitățile europene și cele ale Starlink și Starshield. Context: cine controlează restricțiile și ce spun părțile Elon Musk a declarat miercuri că Starshield aparține și este controlat de guvernul SUA, iar deciziile privind funcționarea și limitările de viteză sunt luate, „în ultimă instanță”, de președinte. În același timp, Musk a susținut că Starlink, ca serviciu comercial al SpaceX, nu ar trebui folosit „pentru acțiuni militare ofensive”. Fostul ministru al Apărării al Ucrainei, Mihail Fedorov, a afirmat miercuri seara că „conexiunea la Starlink la viteze de până la 160 km/h se restabilește” și că eliminarea completă a limitării de viteză în Starshield are „o importanță decisivă” pentru apărarea Ucrainei. La Kiev, potrivit Financial Times, există suspiciunea că blocajele ar fi fost impuse la indicația lui Donald Trump, pe fondul criticilor privind atacurile asupra rafinăriilor rusești. Un înalt oficial american a declarat pentru Axios că administrația nu are nicio legătură cu restricțiile. Ce urmează Pe termen scurt, discuțiile UE–Ucraina vizează conectarea la Govsatcom, însă calendarul efectiv și capacitatea de a substitui infrastructura SpaceX rămân, deocamdată, neclare. Pe termen mediu, punctul de inflexiune indicat este începutul lui 2027, când Govsatcom ar urma să primească aportul serviciilor comerciale, înainte ca IRIS să fie complet operațională până în 2029. [...]
Serghei Lavrov sugerează că negocierile de pace sunt blocate după ce a legat public discuțiile despre Ucraina de „ tranzacția cu motorină ” promovată de Donald Trump și de refuzul lui Volodimir Zelenski de a o susține, potrivit Digi24 . Mesajul Moscovei mută accentul de pe o propunere formală de pace pe o dispută politică, cu implicații directe asupra stabilității regionale și, implicit, asupra riscurilor economice din energie. Într-o conferință descrisă ca „neobișnuit de lungă”, ministrul rus de Externe a folosit termeni laudativi la adresa președintelui SUA și a reluat atacurile la adresa lui Zelenski, pe care îl acuză că ar provoca în mod direct administrația americană prin poziționarea față de înțelegerea privind motorina și prin solicitarea de armament pentru lovirea infrastructurii energetice ruse, inclusiv rafinăriile. „Tranzacția cu motorină”, folosită ca instrument de presiune politică Lavrov afirmă că Rusia a susținut „afacerea cu motorină” propusă de Trump, dar că Zelenski ar fi respins-o public, cerând în schimb rachete pentru sistemul Patriot , pentru a continua atacurile asupra sectorului energetic rus. „Nu mă mai bateți la cap cu această tranzacție cu motorină, mai bine dați-mi rachete pentru sistemul Patriot, am nevoie să continui să lovesc sectorul energetic rus, inclusiv rafinăriile de petrol”. În interpretarea șefului diplomației ruse, această poziție ar reprezenta: „o provocare directă, și încă una grosolană, la adresa președintelui Trump”. Lavrov mai susține că Zelenski ar avea un comportament „obișnuit” de a cere sprijin fără a oferi ceva „în schimb” și fără a fi dispus la „acțiuni constructive”. Moscova spune că nu a primit un „plan de pace” oficial Pe fondul discuțiilor din presa occidentală despre un posibil „plan de pace” pentru Ucraina, Lavrov afirmă că Rusia nu a primit nicio propunere oficială și că informațiile vehiculate ar fi bazate pe „scurgeri de informații și zvonuri”. În acest context, el menționează explicit publicații precum The Washington Post și New York Times, fără a indica existența unui document transmis pe canale oficiale. Alegerile din Ucraina și respingerea unui armistițiu Lavrov susține că Zelenski „nu are nevoie de alegeri”, deoarece ar fi impus condiții „în mod evident inacceptabile” pentru organizarea lor. Totodată, ministrul rus respinge ideea unui armistițiu care, în viziunea sa, ar permite reînarmarea Ucrainei. „Nu va exista niciun armistițiu menit să-l readucă [pe Vladimir Zelenski] la realitate și să-l înarmeze din nou”. „Poziția noastră nu s-a schimbat niciodată” În final, Lavrov reiterează că obiectivele Rusiei în ceea ce numește „operațiunea militară specială” ar fi „clare și constante”, în contrast cu pozițiile Occidentului, pe care le descrie ca fluctuante. Pentru mediul economic, miza imediată rămâne aceeași: menținerea incertitudinii în jurul negocierilor și a infrastructurii energetice, într-un moment în care declarațiile oficiale sunt folosite ca instrument de presiune și de setare a agendei, nu ca semnal al unei apropieri de un acord formal. [...]
Rusia a ridicat în șase săptămâni o nouă bază de lansare pentru drone cu reacție , un salt operațional care poate susține intensificarea atacurilor asupra Ucrainei și complică apărarea antiaeriană din regiune, potrivit Libertatea , care citează o analiză Reuters bazată pe imagini din satelit și opinii de specialitate. Construcția ar fi început pe 31 august, pe un teren viran din regiunea Rostov (sud-vestul Rusiei), iar complexul ar avea o suprafață echivalentă cu aproximativ 126 de terenuri de fotbal, conform imaginilor din satelit obținute de Planet Labs și Airbus. Unde este amplasată baza și ce infrastructură include Complexul este situat la circa 3,5 kilometri de baza aeriană rusă Millerovo , unde este dislocat Regimentul 31 Gardă de Aviație de Vânătoare. Potrivit Reuters, baza nou construită include opt platforme de lansare, dintre care două erau deja dotate cu șine, iar la alte două se lucra la instalarea acestora. În cursul a trei zile din săptămâna respectivă au fost observate și alte lucrări de construcție. În afară de acest complex de lângă Millerovo, Rusia ar mai avea „alte 10 puncte fixe de lansare” folosite pentru atacuri cu drone asupra Ucrainei, mai notează Reuters. De ce contează: trecerea la drone cu reacție, mai greu de interceptat Dezvoltarea bazei coincide cu intensificarea utilizării de către Rusia a dronelor de atac cu motor cu reacție, pe care Ucraina le-ar intercepta mai greu din cauza vitezei. În material se menționează că aceste drone pot atinge viteze de până la 600 km/h. Conducerea de la Kiev anticipează o intensificare a atacurilor cu drone cu reacție și rachete în această iarnă, în contextul în care Ucraina caută „în regim de urgență” soluții pentru contracararea noilor tipuri de drone. Mike Monnik, fondator și director executiv al companiei private de informații DroneSec, apreciază că baza ar putea fi folosită pentru lansarea modelelor Gheran-4 și Gheran-5, descrise ca cele mai noi tipuri de drone cu reacție din dotarea Rusiei. „Viteza de construcție demonstrează cât de ușor poate Rusia să pună rapid în aplicare capacități ofensive deja consolidate”, avertizează Monnik. Implicații pentru NATO și contextul regional În aceeași analiză, Monnik indică drept problemă pentru Occident combinația dintre producția industrială de drone cu reacție, sofisticarea lor în creștere și „lipsa relativă a unor sisteme exhaustive de apărare împotriva dronelor” în multe țări NATO. Reuters mai notează că Ministerul rus al Apărării nu a răspuns imediat unei solicitări de comentariu privind această facilitate și, mai larg, programul de drone cu reacție. Separat, armata ucraineană ar fi raportat că Rusia și-a intensificat utilizarea dronelor cu reacție de aproximativ șase ori pe parcursul a trei luni, în această vară, iar datele ar indica drept ținte principale Kievul și regiunea înconjurătoare. [...]
PNL condiționează sprijinul pentru un guvern tehnocrat de o rectificare bugetară rapidă , pe fondul riscului ca blocajul politic să împingă în sus costurile de finanțare ale statului și să afecteze funcționarea unor servicii publice, potrivit Digi24 . Ilie Bolojan spune că partidul ar putea vota învestirea guvernului Luca Niculescu – PSD, dar doar în baza unui acord limitat, cu obiective bugetare și reguli de guvernanță, valabil până în primăvara lui 2027. Într-o postare pe Facebook, Bolojan afirmă că un vot pentru învestirea guvernului „ar putea să ne coste nu doar politic, ci și personal”, însă argumentează că prelungirea crizei are consecințe directe asupra finanțelor publice și a capacității administrative. Decizia finală a PNL ar urma să fie luată la sfârșitul acestei săptămâni. Miza economică: rectificarea bugetară și costul împrumuturilor Bolojan avertizează că, după cinci luni de criză politică și cu un guvern fără puteri depline, „situația se complică zi de zi”. În acest context, el indică două riscuri principale: întârzierea unei rectificări bugetare , care ar putea bloca „mai multe domenii esențiale”, cu sănătatea menționată explicit drept prima vulnerabilă; dificultăți crescute de finanțare pentru stat , prin împrumuturi „tot mai greu” de obținut și la „dobânzi tot mai mari”, în condițiile în care „riscul de țară rămâne ridicat” fără un guvern funcțional. Premierul interimar susține că, din vară, o parte dintre unitățile de primiri urgențe au ajuns să nu mai aibă bani de funcționare din cauza lipsei alocărilor necesare, iar soluțiile de relocare internă în bugetul Ministerului Sănătății ar fi ajuns „la limită”. Ce fel de sprijin ar lua în calcul PNL Bolojan afirmă că grupurile parlamentare au recomandat acordarea votului de învestitură doar pe baza unui acord pe care l-ar putea semna cu premierul desemnat. Conform descrierii sale, acordul ar stabili: limite precise ale unei susțineri punctuale , „strict pentru obiectivele bugetare”; principii de transparență, bună guvernare și democrație parlamentară ; valabilitate până în primăvara anului 2027 ; posibilitatea unei moțiuni de cenzură dacă angajamentele sunt încălcate. În același timp, liderul PNL spune că partidul nu reface coaliția și că rămâne în opoziție, iar votul nu ar fi „unul de încredere”, ci unul „pentru ieșirea dintr-o criză lungă”. Ce urmează Potrivit lui Bolojan, PNL va lua decizia finală la sfârșitul acestei săptămâni . În scenariul în care partidul votează învestirea, sprijinul ar fi limitat de acordul menționat, iar responsabilitatea pentru echipa guvernamentală ar reveni „în exclusivitate” premierului tehnocrat desemnat de președinte, conform declarațiilor citate de Digi24. [...]
