Știri
Știri din categoria Diverse
Un operator privat a ajuns să intermedieze accesul online la unele dintre cele mai vizitate muzee și obiective turistice din România, iar costul suplimentar este transferat către vizitatori, potrivit unei investigații Libertatea. Miza economică ține de comisioanele „peste preț” (suprataxare) aplicate la biletele cumpărate digital, într-un sistem despre care publicația spune că este puțin transparent și greu de urmărit public.
Royal Tickets SRL este compania indicată ca furnizor al infrastructurii digitale de vânzare și control (emitere, scanare, încasare) pentru bilete, inclusiv la Castelul Peleș. Libertatea notează că rămâne neclar prin ce proceduri de achiziție publică sau în baza căror acorduri comerciale a ajuns firma să administreze fluxul de acces la mai multe instituții publice de cultură.
Compania operează prin portalul muzeu.ro (platformă conectată tehnic la bilet.ro), prin care sunt comercializate bilete pentru o listă extinsă de instituții și obiective, între care:
Analiza citată de publicație susține că un singur operator privat concentrează vânzarea online, gestiunea sistemelor de scanare și fluxul de acces pentru o parte importantă din patrimoniul cultural și turistic.
Libertatea arată că, în unele cazuri, comisionul este plătit direct de cumpărător și se reflectă în diferența dintre prețul de la casierie și cel online. Exemplul dat este Delfinariul din Constanța:
Pe site-ul Delfinariului, mențiunea privind comisionul apare „discret”, în formularea: „Prețurile pentru biletele online conțin comisionul operatorului bilet.ro”, potrivit aceleiași surse.
În lipsa unor date oficiale defalcate despre volumele de bilete digitale, Libertatea spune că a realizat o simulare (asistată de inteligență artificială) pentru a estima comisioanele potențiale doar din accesul la Delfinariu, folosind date din rapoartele de activitate ale Consiliului Județean Constanța. Conform Raportului de activitate al CMSN Constanța pe 2024, Delfinariul a avut 485.817 vizitatori (o medie de 1.331/zi).
Pe ipoteza unei medii de 1.300 vizitatori/zi și a unei împărțiri egale între adulți și elevi/copii, publicația estimează un comision total de 3.711,5 lei/zi, adică 111.345 lei/lună și 1.354.697,5 lei/an (aprox. 272.000 euro/an) proveniți din suprataxarea biletelor online pentru un singur obiectiv. Este o estimare, nu o raportare oficială.
Libertatea mai citează o ofertă comercială depusă de Royal Tickets SRL într-o procedură de achiziție publică (SEAP/SICAP) către Muzeul Satului Bănățean Timișoara, din care reiese că instituția publică nu ar plăti din buget, dar ar accepta aplicarea unui comision „on top” suportat integral de clientul final.
„Comision platformă BILET.ro: […] ROYAL TICKETS SRL va aplica un comision on top de 5.5% din valoarea fiecărui bilet vândut […] Comisionul este suportat integral de către clientul final care achiziționează bilete online. Pentru vânzările biletelor la casierie se adaugă un comision on top de doar 2.5% […] Decontările […] se vor realiza săptămânal, prin transfer bancar.”
Potrivit datelor prezentate, Royal Tickets SRL a fost înființată în 2014 și operează prin bilet.ro. Asociații sunt:
Libertatea îl descrie pe Albulescu drept apropiat al lui Sorin Grindeanu (coleg de școală și fost partener de afaceri, potrivit unor surse citate de publicație). Totodată, investigația menționează că firma ar avea, în medie, doi angajați, conform informațiilor obținute de la Oficiul Național al Registrului Comerțului.
Publicația precizează că a solicitat puncte de vedere, în baza Legii 544/2001, de la Ministerul Culturii și de la Royal Tickets SRL, urmând să publice răspunsurile când vor fi transmise.
Recomandate
Ludovic Orban susține că desemnarea lui Siegfried Mureșan ar fi o mișcare tactică, nu o soluție de guvernare , menită să pregătească terenul pentru o altă nominalizare „acceptabilă” după un posibil eșec în Parlament, potrivit Digi24 . Miza, în lectura fostului premier, este prelungirea incertitudinii politice într-un moment în care România are nevoie de o majoritate funcțională, cu efect direct asupra capacității executive de a lua decizii. Orban, fost premier și consilier prezidențial, a declarat duminică seară la Digi24 că președintele Nicușor Dan „nu-și dorește” învestirea unui guvern condus de Siegfried Mureșan și că ar exista „un plan” discutat cu liderul PSD, Sorin Grindeanu, pentru un guvern „ascultător” cu care șeful statului să colaboreze mai ușor. Ce spune Orban despre logica desemnării și votul din Parlament În declarațiile sale, Orban afirmă că PSD nu ar avea capacitatea de a strânge o majoritate parlamentară pentru un guvern „aparent fără culoare politică”, dar controlat de PSD. În acest context, desemnarea lui Mureșan ar avea rolul de a transfera responsabilitatea unui eventual eșec către PNL, USR și, „în special”, către Ilie Bolojan, astfel încât o nominalizare ulterioară – pe care Orban spune că președintele ar dori-o în realitate – să devină mai ușor de acceptat politic. Tot Orban susține că, dacă președintele l-ar fi dorit cu adevărat pe Mureșan, ar fi putut face desemnarea încă din 26 iunie, când, potrivit lui, propunerea PNL–USR–UDMR îndeplinea aceeași condiție invocată acum: susținerea celui mai mare număr de parlamentari. De ce contează: blocajul politic și riscul de prelungire a crizei Fostul premier descrie perioada de așteptare drept una în care „țara a stat în criză”, argumentând că doar președintele poate debloca situația prin desemnarea premierului. El apreciază și că șansele de învestire depind de capacitatea de negociere a lui Siegfried Mureșan, însă consideră „puțin probabilă” obținerea unei majorități parlamentare în actuala configurație. În plus, Orban spune că, dacă președintele ar urmări cu adevărat învestirea guvernului Mureșan, ar trebui să transmită explicit că, în cazul respingerii în Parlament, sunt îndeplinite condițiile constituționale pentru alegeri anticipate și că va dizolva Parlamentul. [...]
Criticile lui CTP la adresa nominalizării lui Siegfried Mureșan ca premier pun presiune suplimentară pe un proces deja întârziat de formare a Guvernului , într-un moment în care România este condusă de luni de zile de un executiv interimar, potrivit Libertatea . Gazetarul Cristian Tudor Popescu susține că președintele Nicușor Dan „a greșit nominalizarea” și spune că nu îl vede pe Siegfried Mureșan drept un premier capabil să gestioneze situații precum protestele, inclusiv cele pașnice, invocând lipsa de „contact cu publicul” și un „discurs de corporatist politic” (formulare folosită de CTP pentru a descrie un stil tehnic, distant, mai degrabă instituțional decât orientat spre dialog direct cu oamenii). De ce spune CTP că nominalizarea e o problemă de funcționare, nu de competență În intervenția de la B1TV din 17 septembrie, CTP afirmă că Mureșan are pregătire și vizibilitate la Bruxelles, inclusiv prin funcția de vicepreședinte al Parlamentului European, însă consideră că profilul său nu se potrivește cu tipul de presiuni interne pe care le-ar aduce funcția de prim-ministru în actualul context. În special, CTP spune că nu îl vede pe Mureșan: gestionând eficient situații de stradă, cu protestatari pașnici din diverse domenii; mergând „în teritoriu” pentru a rezolva probleme punctuale; comunicând convingător cu publicul larg în momente tensionate. „Aer de prohod” la momentul anunțului: critica la adresa lui Nicușor Dan CTP a comentat și modul în care președintele a făcut anunțul nominalizării, fără ca Siegfried Mureșan să fie prezent, spre deosebire de alte momente anterioare (când au fost nominalizați Eugen Tomac și Adrian Veștea). „Avea un aer de prohod, de înmormântare. Negru la față... scârbit, dezamăgit, resemnat” Totodată, CTP a spus că președintele ar fi ales soluția fără consultări largi și că inclusiv partidele PNL și USR ar fi fost luate prin surprindere, la fel ca Mureșan. Contextul politic: patru luni de interimat și două nominalizări eșuate Libertatea reamintește că România se află în criză politică din aprilie, după retragerea sprijinului PSD pentru Guvernul condus de Ilie Bolojan și căderea executivului prin moțiune de cenzură pe 5 mai. În acest interval, Nicușor Dan a mai făcut două nominalizări: Eugen Tomac, care și-a depus mandatul înainte de votul din Parlament; Adrian Veștea, al cărui guvern a fost respins la vot pe 22 iunie. Pe 5 septembrie s-au împlinit patru luni de guvernare interimară, cu Ilie Bolojan premier interimar. Ce urmează: termenul legal pentru formarea Guvernului După consultările din 17 septembrie, Nicușor Dan a anunțat că îl propune pe Siegfried Mureșan pentru funcția de premier, iar acesta a cerut un timp de gândire și ulterior a anunțat pe Facebook că acceptă propunerea. După publicarea decretului în Monitorul Oficial, Mureșan va avea la dispoziție 10 zile pentru a forma un guvern și a cere votul de învestitură în Parlament, mai notează publicația. [...]
Lotul Biharia–Chiribiș (28,55 km) din A3 ar putea fi deschis în decembrie 2026, cu cinci luni înainte de termen , potrivit Libertatea . Pentru companii și transportatori, miza este una operațională: un segment blocat de peste două decenii intră, în sfârșit, în faza de utilizare, cu efect direct asupra timpilor de tranzit și a predictibilității rutelor în nord-vest. Estimarea privind deschiderea înainte de termen aparține Asociației Pro Infrastructură , care indică și că lotul vecin, Suplacu de Barcău–Chiribiș (26,35 km), „va fi deschis cel mai probabil” în luna noiembrie. Ce se deschide și când Segmentul Biharia–Chiribiș este integral în județul Bihor și, conform aceleiași evaluări, ar urma să fie inaugurat în decembrie 2026, deși termenul contractual de finalizare este mai 2027. Asociația Pro Infrastructură susține că lucrările sunt avansate: există asfalt pe aproape tot traseul, iar structurile sunt în stadii înaintate, cu o excepție – un viaduct pentru care, potrivit ONG-ului, se montau ultimele grinzi, operațiune estimată să se încheie în câteva zile. De ce contează: un proiect „înghețat” 22 de ani intră în exploatare Din perspectivă operațională, deschiderea unui lot de autostradă reduce dependența de rute alternative mai lente și mai puțin previzibile, ceea ce contează în special pentru logistică, distribuție și navetă. În acest caz, relevanța este amplificată de istoricul proiectului: lotul a fost început în 2004 și a trecut prin mai multe contracte și rezilieri. În sinteza prezentată de Asociația Pro Infrastructură, proiectul a avut următoarele etape: 2004: lucrările au fost demarate de compania americană Bechtel; 2013: reziliere cu Bechtel, la „50% stadiu fizic” pe Suplacu de Barcău–Borș; 2015: recontractare cu Corsan-Corviam; 2016: reziliere, pe motiv că „n-au făcut practic nimic”; 2017: lansarea unei noi licitații; iunie 2020: semnare cu Trameco; mai 2022: CNAIR reziliază și pornește o nouă licitație în august; proiectul este câștigat de Precon (parte din grupul Selina, controlat de Beniamin Rus); aprilie 2025: CNAIR transferă proiectul către CNIR; mai 2025: directorul general al CNIR emite ordinul de începere pentru proiectare. Ce urmează Dacă estimările Asociației Pro Infrastructură se confirmă, următoarele repere sunt noiembrie (pentru Suplacu de Barcău–Chiribiș, „cel mai probabil”) și decembrie 2026 pentru Biharia–Chiribiș, ceea ce ar însemna o livrare înaintea termenului contractual actualizat (mai 2027). Publicația notează că deschiderea ar pune capăt uneia dintre cele mai îndelungate și complicate istorii de execuție din infrastructura rutieră românească. [...]
Ridicarea din trafic a lui Călin Georgescu și perchezițiile DIICOT deschid un nou front de risc juridic într-un dosar de înșelăciune , cu potențial impact direct asupra credibilității și relațiilor sale cu mediul de afaceri, potrivit Libertatea . Intervenția a avut loc luni dimineață, 21 septembrie 2026, când Călin Georgescu a fost ridicat din trafic de procurorii DIICOT, iar anchetatorii au început percheziții la locuința sa și în alte imobile, într-un dosar de înșelăciune, conform unor surse judiciare citate de publicație. În același material este menționat și contextul financiar din ultima declarație de avere: Georgescu ar fi indicat că nu deține bani în conturi, dar ar avea 180.000 de euro (aprox. 900.000 lei). Ce se știe, concret, despre acțiunea DIICOT Din informațiile prezentate, operațiunea a vizat: ridicarea lui Călin Georgescu din trafic și aducerea la domiciliu; efectuarea de percheziții la locuința sa și în alte locații; legătura cu un dosar de înșelăciune (detaliile complete ale acuzațiilor nu sunt prezentate integral în fragmentul disponibil). Separat, Agerpres a relatat, citând surse judiciare, că Georgescu ar fi fost dus la locuința sa din Mogoșoaia pentru a asista la percheziții, în timp ce se îndrepta spre un bazin de înot. De ce contează: expunere juridică și efecte de reputație Dincolo de componenta penală, o astfel de acțiune publică (ridicare din trafic și percheziții) amplifică riscul reputațional și poate afecta relațiile cu potențiali parteneri sau finanțatori, mai ales în măsura în care dosarul vizează o presupusă înșelăciune. În acest stadiu, informațiile publice sunt limitate la existența anchetei și la măsurile procedurale descrise. Ce urmează În lipsa unor comunicări oficiale detaliate în materialul citat, pașii următori depind de concluziile perchezițiilor și de deciziile procurorilor privind eventuale acuzații sau măsuri procesuale. Publicația notează doar că acțiunea are loc în cadrul unui dosar de înșelăciune, fără a oferi, în fragmentul disponibil, o încadrare completă a faptelor investigate. [...]
China împinge cercetarea pentru zbor supersonic „mai silențios” într-o etapă de testare la viteză mare , cu demonstratorul TMS-10 intrând în asamblare finală înaintea unui zbor supersonic planificat până la finalul lui 2026, potrivit Interesting Engineering . Miza operațională este validarea unui concept „low-boom” (cu boom sonic redus), o condiție-cheie pentru ca zborul supersonic să poată fi folosit mai larg în transportul de pasageri, fără restricții severe legate de zgomot. Proiectul este dezvoltat de Tianmushan Laboratory , instituție de cercetare înființată cu sprijinul Beihang University . Laboratorul a finalizat deja testele aerodinamice în tunel aerodinamic, proiectarea sistemului de control al zborului și fabricarea structurii aeronavei, iar acum trece la o fază mai solicitantă: zbor supersonic susținut și măsurarea efectivă a boomului sonic. Ce este TMS-10 și ce urmărește testele TMS-10 este descris ca un proiect pentru o aeronavă supersonică de tip business, cu 10–15 locuri, orientată spre călătorii de afaceri și turism de lux. Configurația aerodinamică este optimizată pentru viteze de croazieră de până la Mach 2, dar ar permite și zbor subsonic în jur de Mach 0,95. În centrul programului se află combinația dintre viteză mare și reducerea boomului sonic, alături de scăderea rezistenței aerodinamice (drag). Pentru asta, demonstratorul folosește o configurație cu trei suprafețe, inclusiv un canard (suprafață portantă în față) și o coadă în „T”. Potrivit Tianmushan Laboratory, arhitectura este gândită să împiedice undele de șoc generate în jurul botului și aripilor să se unească într-o undă mai puternică, iar partea din spate să redistribuie și să slăbească undele de șoc. De ce „spargerea barierei sunetului” nu e suficientă Publicația notează că a face o aeronavă de pasageri să zboare la Mach 2 este semnificativ mai complicat decât demonstrarea zborului supersonic cu un avion de vânătoare sau cu un aparat experimental mic. Pentru utilizare comercială, apar constrângeri simultane: durabilitate structurală, management termic (căldura generată la viteză mare), confort, fiabilitate și costuri de operare „gestionabile”, plus menținerea unei durate de viață acceptabile. Un obstacol major rămâne propulsia. Cercetătorii implicați indică drept zone critice „nucleul” motorului, admisia de aer și sistemul de evacuare. Laboratorul menționează că versiunile viitoare ar avea nevoie de un sistem de propulsie cu ciclu variabil, capabil să fie eficient atât în regim supersonic, cât și subsonic. Ce urmează și cât de departe e de un avion comercial Până acum, un demonstrator la scară 1:18 a zburat în iunie 2025 de la aeroportul Dingzhou din Hebei, însă la viteze sub Mach 0,2, pentru validarea decolării/aterizării la viteză mică, stabilității și controlului, potrivit Global Times, citat de Interesting Engineering. Trecerea de la demonstratorul actual la o aeronavă care transportă pasageri ar necesita etape suplimentare, inclusiv un demonstrator „low-boom” la scară mai mare (menționat ca fiind de circa 10 tone), testare suplimentară și validarea unor componente structurale critice. În forma actuală, programul este descris ca fiind în faza de pre-cercetare și validare tehnologică, nu de dezvoltare comercială. Ca termen de comparație, materialul amintește programul NASA X-59, care urmărește reducerea „loudness”-ului perceput al boomului sonic, nu eliminarea lui. X-59 ar fi atins viteze supersonice în 2026 și ar fi efectuat ulterior zboruri la Mach 1,4 și la 55.000 de picioare (aprox. 16.800 m), în cadrul programului de cercetare pentru zbor supersonic „mai silențios”. [...]
PNL, USR și UDMR iau în calcul continuitatea la ministere , inclusiv păstrarea unor miniștri-cheie precum Finanțele, în timp ce negocierile pentru învestirea Guvernului Mureșan intră într-o fereastră procedurală de 10 zile, potrivit Digi24 . Miza imediată este una operațională: dacă se merge pe „aceiași oameni”, tranziția administrativă ar putea fi mai rapidă, dar rămâne problema majorității parlamentare. Duminică seară, reprezentanți ai PNL, USR și UDMR au discutat despre programul de guvernare, iar luni este așteptată o ședință între premierul desemnat Siegfried Mureșan și liderii Ilie Bolojan, Dominic Fritz și Kelemen Hunor, pentru a da acceptul final pe document, conform informațiilor din articol. Continuitate la portofolii și redistribuirea ministerelor rămase libere În paralel cu programul de guvernare, au existat discuții despre împărțirea ministerelor și despre numele din viitorul cabinet. Sursele Digi24 indică faptul că liderii iau în calcul să păstreze miniștrii actuali în funcție, fiind dat exemplul lui Alexandru Nazare la Finanțe. Totodată, „cel mai probabil” nici Cătălin Predoiu nu ar urma să fie schimbat, iar USR ar vrea să propună aceiași miniștri pe care îi are în prezent. O zonă sensibilă rămâne împărțirea portofoliilor deținute anterior de PSD. În acest context, Ministerul Agriculturii este menționat ca posibil să revină UDMR, având în vedere că Tanczos Barna conduce deja ministerul ca interimar. Voturile pentru învestire: fără majoritate sigură, urmează negocieri Dincolo de arhitectura cabinetului, problema imediată este aritmetica parlamentară. Potrivit informațiilor prezentate, PNL, USR și UDMR nu au în acest moment voturile necesare, astfel că, pentru o majoritate „sigură”, ar avea nevoie să negocieze cu aleși de la PSD sau de la AUR. Pe calendar, luni ar urma să fie publicat în Monitorul Oficial decretul de desemnare a lui Siegfried Mureșan ca premier. Din acel moment începe termenul de 10 zile în care acesta trebuie să vină în Parlament cu programul de guvernare și lista de miniștri. Calendarul negocierilor ar urma să fie stabilit după o întâlnire între liderii celor trei formațiuni care îl susțin. În același timp, PSD se reunește luni în ședință, după ce Sorin Grindeanu l-a criticat public pe Siegfried Mureșan, susținând că nu ar fi prezentat un „plan pentru România” și ridicând tema direcției economice și a politicii fiscale, inclusiv dacă va continua „politica de austeritate” a Guvernului Bolojan. [...]
