Asociația Pro Infrastructura avertizează că România pierde finanțări PNRR pentru proiecte de transport - A7 la nord de Bacău, „ciotul” Margina–Holdea (A1) și trenurile cu hidrogen, cu risc de plată din buget

Proiecte mari de infrastructură rămân fără bani PNRR, iar nota de plată se mută la buget , ceea ce înseamnă finanțare mai scumpă și presiune pe taxe și împrumuturi, potrivit unei analize publicate de Libertatea . În condițiile în care finanțarea prin PNRR expiră la finalul lunii august 2026, o parte dintre proiecte sunt deja considerate pierdute, iar altele au șanse mici să fie terminate la timp. Criza politică prelungită și funcționarea unui guvern interimar cu atribuții limitate complică deciziile necesare pentru salvarea finanțărilor, în timp ce termenul-limită se apropie. În acest context, oficiali citați de Ziare.com vorbesc despre proiecte care nu mai pot fi încadrate în calendarul PNRR. Unde se văd pierderile: rutier, feroviar, urban Directorul Asociației Pro Infrastructura , Ionuț Ciurea , estimează un deficit de finanțare de 10–15 miliarde de euro pentru proiectele de infrastructură rutieră și avertizează că o parte importantă din fondurile PNRR sunt deja pierdute. Miza, spune el, este să nu se piardă și mai multe granturi, care ar fi venit cu costuri de finanțare mult mai mici. „Realitatea este că o parte însemnată dintre aceste fonduri sunt deja pierdute. Important este să nu pierdem și mai multe granturi, pentru că acestea beneficiază de o dobândă extrem de redusă, de doar 2% (...)”, a declarat Ciurea. Potrivit aceleiași surse, proiectele afectate includ: Infrastructură rutieră Autostrada A7 , tronsonul la nord de Bacău ; Autostrada A1 , tronsonul Lugoj–Deva , „ciotul” Margina–Holdea ; Loturi din A8 , eliminate din PNRR și transferate în Programul Transport . Infrastructură feroviară Finanțarea pentru trenuri cu hidrogen ; Finanțarea pentru anumite tronsoane de cale ferată (fără detaliere în material a listelor complete). Transport urban Metroul din Cluj-Napoca ; Magistrala M4 din București (ambele fără finanțare, cu risc de amânare pe termen nedefinit). Ce urmează după august 2026: bani mai scumpi și programe suprasolicitate După expirarea PNRR în august 2026, continuarea șantierelor rămase neterminate devine incertă. Pentru A7, Ciurea spune că există o probabilitate de 99% ca tronsonul Bacău–Pașcani să fie finanțat fie din bugetul de stat, fie din Programul Transport, însă varianta Programului Transport este descrisă ca „extrem de dificilă”, deoarece programul nu ar mai avea capacitate financiară, iar contractele de finanțare sunt deja încheiate. Pentru Margina–Holdea , proiectul nu mai este eligibil pentru fonduri nerambursabile și ar urma să fie terminat din bugetul național. „Marea necunoscută”, în evaluarea lui Ciurea, rămâne zona de nord a Bacăului , unde ar mai fi multe lucrări de executat: dacă transferul în Programul Transport nu va fi posibil, alternativa devine bugetul, adică împrumuturi la dobânzi mai mari, de 6% sau chiar 7–8%, potrivit declarațiilor sale. În paralel, Ciurea indică și un deficit de aproximativ 10–15 miliarde de lei între fondurile europene disponibile (PNRR, Programul Transport sau SAFE) și necesarul real pentru autostrăzi și drumuri expres, ceea ce sugerează că presiunea pe finanțarea națională va rămâne ridicată chiar și fără pierderea integrală a banilor alocați. [...]