Știri
Știri din categoria Diverse
Slovacia propune sprijin operațional pentru frontiera externă Schengen a Spaniei, într-un moment în care mai multe state discută măsuri dure după criza migrației din enclava Ceuta, potrivit Digi24.
Premierul slovac Robert Fico spune că nu consideră „excluderea Spaniei din spațiul Schengen” o soluție potrivită și oferă, în schimb, ajutor concret Madridului pentru întărirea controalelor la frontieră. Mesajul a fost transmis într-o postare amplă în limba engleză, citată de News.ro, în contextul reacțiilor europene la presiunea migrației în Ceuta, relatează The Guardian, conform aceleiași surse.
Fico indică explicit o formulă de sprijin care ține de capacitatea de implementare la frontieră, nu de schimbări de tratate sau sancțiuni între state:
În viziunea sa, „cea mai eficientă modalitate de a preveni migrația ilegală” rămâne protecția „riguroasă” a frontierelor externe ale spațiului Schengen, iar statele care au nevoie de asistență ar trebui să primească „sprijinul maxim posibil”.
În aceeași intervenție, premierul slovac își reia criticile la adresa Uniunii Europene și a unor state membre, pe care le acuză de „abordare laxă” în trecut, susținând că aceasta ar fi permis intrări „în număr masiv” și ar fi generat crize. El afirmă totodată că a folosit anterior dreptul de veto pentru a bloca „cotele obligatorii de migranți” în Consiliul European, ceea ce i-ar fi atras ostilitate politică.
Fico mai spune că s-a alăturat inițiativei premierului italian Giorgia Meloni, care cere un răspuns ferm al instituțiilor UE.
Poziția Slovaciei mută discuția de la ideea suspendării unui stat din Schengen către soluții operaționale de control la frontiera externă, prin sprijin între guverne. Dacă astfel de oferte se concretizează, ele pot însemna o creștere rapidă a resurselor de control în punctele sensibile, fără a recurge la măsuri radicale precum limitarea participării unui stat la spațiul de liberă circulație.
Recomandate
Italia suspendă parțial regulile Schengen cu Spania , iar Franța și Germania își întăresc controalele la frontieră, pe fondul valului de migranți ajuns în enclava spaniolă Ceuta , potrivit Digi24 . Măsurile indică o reacție de reglementare în lanț în interiorul UE, cu efect direct asupra circulației persoanelor și a verificărilor la granițe. Potrivit autorităților spaniole, aproximativ 60.000 de migranți au intrat în Ceuta în ultimele zile, majoritatea din Maroc. Până vineri după-amiază, circa 48.300 reveniseră în Maroc. Autoritățile au recuperat și zeci de trupuri ale unor migranți care au murit încercând să ajungă înot în enclavă. Italia: controale pentru sosirile aeriene și navale din Spania Ministrul italian de Interne, Matteo Piantedosi, a anunțat introducerea temporară de controale pentru persoanele care sosesc din Spania pe cale aeriană și navală, relatează Reuters și EFE, preluate de Agerpres. Măsura suspendă aplicarea regulilor Schengen pentru aceste legături și obligă călătorii să prezinte un document de identitate la intrarea în Italia. Piantedosi a mai spus că a discutat cu omologul său francez, Laurent Nuñez, pentru coordonarea consolidării controalelor la frontiera terestră dintre Franța și Italia, cu scopul de a preveni „deplasările secundare” ale migranților dinspre Spania. Franța: forță specială la granița franco-spaniolă Ministrul francez de Interne, Laurent Nuñez, a anunțat activarea „Forței de intervenție rapidă la frontieră pentru controale aprofundate” la frontiera cu Spania, scrie AFP, preluată de News.ro. „Încă de ieri seară am dat instrucțiuni pentru întărirea fără întârziere a controalelor la frontiera spaniolă” Ulterior, la RTL, Nuñez a declarat că va continua consultările cu autoritățile spaniole și a precizat că verificările la frontieră există deja și au fost consolidate în ultimele luni. Germania: prelungirea controalelor la frontierele interne Germania va continua verificările la frontierele interne și după expirarea termenului actual, a declarat ministrul de Interne Alexander Dobrindt, potrivit dpa, preluată de Agerpres. „Vom prelungi posibilitatea verificărilor interne după luna septembrie” Oficialul a motivat decizia prin necesitatea combaterii migrației ilegale și a indicat că situația din Ceuta arată cât de rapid se poate deteriora contextul migrației. Comisia Europeană: „criza este limitată la Ceuta” Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a calificat drept „inacceptabile” imaginile din Ceuta și a cerut returnarea migranților în Maroc, în conformitate cu normele UE. În același timp, Comisia a transmis că, în acest moment, criza este limitată la Ceuta și că nu au fost constatate deplasări secundare către alte state membre. [...]
NATO își extinde capacitatea de apărare aeriană în România , prin dislocarea de avioane de luptă, elicoptere specializate împotriva dronelor și aproximativ 200 de militari spanioli, într-o mișcare cu impact operațional direct asupra modului în care este protejat spațiul aerian, potrivit Digi24 . România va primi șapte avioane de vânătoare F-18 din Spania, trei elicoptere echipate antidronă și o aeronavă de realimentare în aer. În esență, pachetul crește atât capacitatea de interceptare, cât și autonomia misiunilor aeriene, prin realimentare în zbor. Un element practic, cu efect imediat asupra apărării, este că România „va putea să doboare din elicopter dronele care intră pe teritoriul țării”, conform informațiilor prezentate de Digi24. Detaliile privind calendarul exact al dislocării și bazele de operare nu sunt precizate în materialul citat. [...]
Distrugerea unei fabrici americane de drone la Kiev ridică riscul operațional pentru furnizorii occidentali din Ucraina , după ce o rachetă balistică rusă a lovit o unitate de producție deținută de Terminal Autonomy , potrivit Digi24 . Atacul este prezentat ca primul cunoscut asupra unei companii americane cu profil militar care operează în Ucraina. Fabrica vizată era înregistrată în SUA și funcționa în Kiev, iar compania producea drone de precizie pentru „lovituri în adâncime”, echipate cu sisteme de ghidare proiectate să reziste la bruiajul rusesc, potrivit The Guardian. Nu au fost raportate victime. Un fost ofițer superior al serviciilor de informații americane, Anthoni Vinci, a spus că proprietatea nu schimbă statutul de țintă: „Rușilor nu le pasă cui aparține fabrica. Rămâne totuși o țintă. Nu le pasă dacă este americană sau a altcuiva.” Atacul ar fi avut loc la 24 iulie și se înscrie într-o serie de lovituri rusești asupra unor companii americane începând din vara lui 2025, inclusiv asupra unor facilități legate de Coca-Cola, Boeing, Mondelez și Philip Morris, conform aceleiași relatări. Ce producea Terminal Autonomy și de ce contează Conform registrelor oficiale citate, Terminal Autonomy a fost înregistrată în 2023. Denumirea companiei trimite la „autonomia terminală” – faza finală a atacului unei drone kamikaze, în care inteligența artificială preia controlul după ce apărarea adversă bruiază undele radio sau serviciile de telefonie mobilă. Pe site-ul companiei, aceasta afirmă că livrează „muniții de tip loitering” (muniții care pot „pluti” deasupra zonei-țintă înainte de atac) ghidate de inteligență artificială și muniții de precizie, aflate deja „în serviciu activ” pe linia frontului. Compania nu a răspuns solicitării de comentarii a The Guardian, iar Ministerul Apărării din Ucraina nu a oferit un răspuns. Kyiv Post nu a verificat independent informațiile. Confirmarea Moscovei și identificarea produselor Agenția rusă de stat TASS a recunoscut atacul la 26 iulie, citând Ministerul Apărării rus, fără să precizeze că fabrica era deținută de o companie americană. Totuși, TASS a menționat că la fața locului lucrau „specialiști ai unei companii ucraineano-americane” și a identificat unitatea ca producător de drone AQ-400 Scythe și AQ-100 Bayonet. Context politic: retorica Washingtonului și presiunea pentru sancțiuni Episodul apare pe fondul unei schimbări de ton a președintelui american Donald Trump față de război, în ultimele luni, pe măsură ce SUA ar fi devenit mai ferme în sprijinul pentru Kiev, în contextul evoluțiilor de pe câmpul de luptă. În paralel, Congresul a avansat un proiect de lege bipartizan asociat regretatului senator Lindsey Graham, care ar impune sancțiuni mai stricte asupra Rusiei, inclusiv asupra veniturilor din energie, rețelelor financiare și țărilor partenere. [...]
PSD își calculează o majoritate la limită pentru învestirea unui guvern Grindeanu , iar miza imediată este dacă poate strânge cele 233 de voturi necesare fără să depindă de sprijinul partidelor radicale, potrivit informațiilor citate de Digi24 . Conform calculelor prezentate, PSD ar putea ajunge la aproximativ 238 de voturi dacă ar obține susținerea tuturor neafiliaților, a grupului minorităților naționale, a UDMR și a unei părți dintre parlamentarii PNL nemulțumiți de actuala conducere a partidului. Pragul pentru învestirea Guvernului este de 233 de voturi, ceea ce ar lăsa o marjă redusă de siguranță. Două direcții de negociere: grupuri mici și „grupul Ponta” Aceleași surse indică faptul că negocierile PSD ar avea două direcții principale: atragerea de parlamentari din grupurile mici și dintre neafiliați pentru susținerea unui viitor Executiv; obținerea sprijinului grupului coordonat de fostul premier Victor Ponta , descris ca unul dintre cele mai numeroase grupuri parlamentare din afara partidelor tradiționale, format din parlamentari proveniți din SOS România, POT și AUR, care au părăsit ulterior formațiunile. În paralel, social-democrații ar discuta și cu parlamentari liberali care contestă conducerea lui Ilie Bolojan, inclusiv cu susținători ai fostului candidat Adrian Veștea la șefia PNL, care ar putea vota un guvern propus de PSD. UDMR: vot posibil, intrare la guvernare improbabilă UDMR nu ar intenționa să intre într-un eventual guvern minoritar condus de PSD, însă ar fi dispus să îl voteze în Parlament, „în anumite condiții”, potrivit surselor citate. Negocierile ar viza atât votul de învestitură, cât și ocuparea unor funcții din eșaloanele doi și trei ale administrației. În același timp, UDMR nu ar dori să fie asociat cu un executiv care își asigură majoritatea prin voturile SOS România sau AUR, motiv pentru care ar prefera să rămână în afara Guvernului chiar și în scenariul unui sprijin parlamentar. Calendar: toamna și riscul PNRR ca factor de accelerare Începutul toamnei este indicat drept moment-cheie pentru desemnarea unui nou prim-ministru, odată cu revenirea parlamentarilor din vacanță și cu posibilitatea ca PSD să valorifice negocierile purtate în această perioadă. Un alt element care ar putea influența calendarul este evoluția Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) : sursele citate susțin că un eventual eșec în îndeplinirea jaloanelor asumate de România ar putea afecta poziția premierului Ilie Bolojan și ar putea accelera discuțiile pentru formarea unei noi majorități parlamentare. [...]
Ucraina cere interzicerea resurselor de propagandă rusești în Europa , după ce a identificat o amplificare coordonată a crizei migranților din Ceuta în spațiul media, potrivit Digi24 . Miza, în lectura Kievului, este una de securitate: migrația ar fi folosită ca temă „sensibilă” pentru a alimenta frica și a crea tensiuni politice în statele europene. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha , a avertizat asupra unei „campanii intense de propagandă rusă” care folosește imagini din Ceuta „pentru a semăna destabilizare”, informație relatată de The Guardian și preluată de News.ro, conform aceleiași surse. Ce spun analiștii ucraineni despre rețeaua de distribuție Sîbiha a indicat că analiștii au identificat peste 1.500 de articole publicate de instituții media considerate parte a unei rețele pro-ruse, „condusă de Pravda și RT”. În acest set: ediția în limba spaniolă a Pravda ar fi publicat aproape 300 de articole; fiecare ediție lingvistică a RT ar fi difuzat peste 25 de știri pe această temă. De ce contează pentru Europa: presiune pe decizii și pe agenda de securitate Mesajul Kievului leagă direct subiectul migrației de riscuri de interferență informațională, susținând că Moscova folosește „de ani de zile” migrația și alte teme cu potențial emoțional pentru a destabiliza țările europene. „Nu este vorba despre situaţia în sine, ci despre modul în care Rusia încearcă să exploateze orice subiect care îi poate servi agenda.” În acest context, ministrul ucrainean cere o reacție de reglementare și aplicare la nivel național în statele europene. Ce măsură propune Kievul Sîbiha susține că răspunsul eficient ar fi oprirea completă a resurselor de propagandă rusești în țările europene care tratează securitatea națională ca prioritate. „Toate resursele de propagandă ruseşti ar trebui interzise complet în fiecare ţară europeană care îşi ia în serios securitatea naţională.” Articolul nu oferă un calendar sau detalii despre eventuale demersuri concrete la nivelul UE ori în capitalele europene; avertismentul este prezentat ca poziție publică a șefului diplomației ucrainene. [...]
Hotărârea Curții Supreme a Spaniei a complicat expulzările rapide , iar efectul imediat a fost presiune operațională la frontieră și reacții politice în UE, după ce zeci de mii de persoane au trecut din Maroc în enclava spaniolă Ceuta, potrivit Digi24 . În contextul valului de treceri, mai multe state membre au cerut suspendarea Spaniei din spațiul Schengen , notează The Times. Ceuta este un oraș autonom spaniol pe coasta de nord a Africii, la intrarea vestică în Strâmtoarea Gibraltar, una dintre puținele frontiere terestre ale Uniunii Europene cu Africa (alături de Melilla). Proximitatea față de Spania continentală — la circa 20–25 km — o transformă într-un punct natural de trecere pentru cei care încearcă să ajungă în UE. Ce s-a schimbat la frontieră: proceduri în loc de „returnări imediate” Elementul declanșator al escaladării din ultima săptămână este o hotărâre recentă a Curții Supreme din Spania, care a îngreunat „returnările imediate” ale migranților interceptați pe mare. Consecința practică, potrivit autorităților locale citate de Digi24, este că mai multe persoane care înoată spre Ceuta ar urma să intre în proceduri de înregistrare, în loc să fie trimise imediat înapoi. Autoritățile locale mai indică drept factori care au încurajat încercările de trecere: vremea de vară; traversările organizate. De ce încearcă oamenii să ajungă în Ceuta Motivațiile invocate în material sunt în principal economice și sociale: căutarea unor oportunități mai bune de muncă și educație. Alte persoane fug de sărăcie, represiune politică sau instabilitate și văd Spania ca pe o poartă către restul Europei. În ecuație intră și rețelele de traficanți, care profită de organizarea traversărilor, iar unii migranți speră că, odată ajunși în Spania, își vor putea regulariza statutul sau vor continua către alte state UE. Dimensiunea politică: migrația ca pârghie de presiune Digi24 amintește că Marocul a mai fost acuzat în trecut că folosește migrația ca instrument de presiune. În acest context, este menționată o teorie potrivit căreia, chiar dacă hotărârea Curții Supreme a fost un factor declanșator, amploarea și viteza traversărilor ar putea indica un semnal deliberat transmis de la Rabat către Madrid. Materialul oferă și un precedent: în 2021, Marocul ar fi relaxat controalele la frontieră în jurul Ceutei, pe fondul tensiunilor diplomatice după ce Spania i-a permis lui Brahim Ghali, lider al Frontului Polisario (Sahara Occidentală), să primească tratament medical într-un spital spaniol. Ulterior, Spania și-a schimbat poziția diplomatică în favoarea ocupării Saharei Occidentale de către Maroc, ceea ce a dus la o ruptură cu Algeria, care susține Frontul Polisario. Ce urmează Pe termen scurt, miza este capacitatea Spaniei de a gestiona operațional fluxul la frontieră în condițiile noilor constrângeri juridice privind „returnările imediate”. În plan european, solicitările de suspendare a Spaniei din Schengen indică riscul ca episodul din Ceuta să se transforme într-o dispută de reglementare și control la nivelul UE, cu efecte asupra circulației și a controalelor la frontierele interne. [...]
