Știri
Știri din categoria Diverse
Atacurile cu drone au provocat întreruperi de curent la scară largă în Crimeea, amplificând blocajele de aprovizionare cu combustibil și forțând autoritățile locale să introducă restricții care afectează direct funcționarea serviciilor publice, potrivit Digi24.
În dimineața de 25 iunie, primarul Sevastopolului, Mihail Razvozzhaev, a anunțat instituirea unui „regim de restricționare temporară a alimentării cu energie electrică” în oraș. Decizia ar fi fost luată de Direcția regională de la Marea Neagră a SA „SO EES”, iar edilul a justificat-o prin nevoia de a elimina suprasolicitarea rețelelor electrice din afara regiunii și de a preveni avarii la nivelul întregului sistem energetic.
Operatorul „Krymenergo” a publicat, la ora 11:00, o notificare similară, precizând că întreruperile vor fi aplicate „selectiv și în funcție de necesități”, până la stabilirea unui program. Locuitorilor li s-a cerut să reducă încărcarea rețelei și să evite utilizarea aparatelor electrice de mare putere.
Problemele de alimentare cu energie electrică s-au extins în mai multe orașe de pe peninsulă, inclusiv Sevastopol, Simferopol, Kerci și Yalta. În Sevastopol, autoritățile au început să limiteze funcționarea transportului public, pe fondul întreruperilor.
În Evpatoria și Zaozernoye a fost introdus un program de alimentare cu apă, autoritățile locale invocând întreruperile de curent și scăderea nivelului rezervelor din rezervoarele stației de alimentare cu apă.
În noaptea de miercuri spre joi, drone ucrainene au efectuat un raid asupra Crimeei, vizând în principal centralele termice din Tavrica și Balaklava și substația electrică din Yalta, relatează UniAn, citat de Digi24.
În același context al intensificării atacurilor, sursa arată că, în noaptea de 21 iunie, dronele au lovit baza petrolieră din Kerci și portul „Caucaz”, ceea ce a dus la oprirea completă a vânzării de combustibil în Crimeea și la închiderea traversării cu feribotul. În zilele următoare au fost raportate noi atacuri asupra unor substații și centrale termice, iar întreruperile de curent sunt înregistrate de câteva zile pe întreg teritoriul regiunii.
Recomandate
Escaladarea atacurilor cu drone și folosirea roboților pe front schimbă logistica și ritmul luptelor din Donbas , pe fondul unei intensificări a ofensivei ruse asupra orașelor-cheie din estul Ucrainei, potrivit Libertatea , care citează relatări din presa spaniolă El Mundo din zona Kramatorsk . În Kramatorsk, blocurile de locuințe au devenit „ținta preferată” a dronelor rusești, iar incendiile provocate de atacurile aeriene sunt frecvente. Un locotenent al unității speciale de poliție din oraș, Yaroslav Leuchenko, descrie valul de lovituri ca „tactici teroriste”, în timp ce pompierii ar fi fost atacați de peste zece ori în ultimele luni și lucrează în condiții de risc, inclusiv cu veste antiglonț. Dronele fac din orașe o zonă de uzură permanentă El Mundo relatează că, în Kramatorsk și Sloviansk, zgomotul dronelor a intrat în rutina zilnică. Militari ucraineni avertizează asupra activității dronelor de tip Shahed și FPV (drone mici, rapide, ghidate de la distanță, folosite pentru lovituri punctuale), iar în unele zone utilajele de construcții sunt acoperite cu plase antidronă. În paralel, polițiștii ar păzi muncitorii care repară infrastructura afectată. Roboții preiau o parte din transportul de pe linia frontului Un element operațional central este utilizarea vehiculelor terestre fără pilot (UGV) pentru transportul de muniție, apă și alimente către trupele ucrainene, în așa-numita „Zonă a Morții”. Un militar citat, Oleg, spune că transportul cu camioane ar fi „un act sinucigaș”, iar roboții sunt coordonați de la distanță de piloți. Potrivit comandantului Brigăzii 93 Mecanizate , Shamil Krutkov, „80% din misiunile noastre logistice sunt deja realizate cu ajutorul roboților”, însă durata medie de viață a acestor platforme ar fi de aproximativ o săptămână pe câmpul de luptă. Ținta politică a Moscovei, pusă sub semnul întrebării pe termen scurt În același context, Krutkov se declară sceptic față de planurile lui Vladimir Putin de a cuceri complet regiunea Donețk până în 2027, afirmând că, „la ritmul actual”, Rusia nu ar reuși să cucerească regiunea „nici până în 2032, dacă va reuși vreodată”. În Kramatorsk, un simbol al rezistenței rămâne steagul uriaș al Ucrainei din parcul Jubileului, despre care Leuchenko spune că a fost atacat de mai multe ori din primăvară, dar a fost înlocuit de fiecare dată. [...]
Poliția Metropolitană a legat furturile de telefoane din Londra de o rețea de export în China , după ce o anchetă pornită de la un singur dispozitiv găsit într-un colet sigilat lângă aeroportul Heathrow a dus la confiscări de milioane de lire și la condamnări cu închisoare, potrivit Digi24 . Investigația a început cu puțin înainte de Crăciunul din 2024, când proprietarul unui telefon furat l-a localizat electronic într-un depozit și a alertat DHL, conform BBC (citată de Digi24). Polițiștii au găsit atunci peste 800 de dispozitive, grupate în cutii, care urmau să fie trimise la Hong Kong; o parte erau învelite în folie de aluminiu, metodă folosită frecvent pentru a bloca semnalul și a împiedica localizarea. Operațiunea „Echosteep ” și dimensiunea financiară Cazul a declanșat o anchetă amplă, denumită Operațiunea „Echosteep”, în care au fost implicați și detectivi specializați în jafuri armate și trafic de droguri. Ulterior, alte transporturi au fost interceptate, iar probele criminalistice au dus la identificarea a doi suspecți puși sub supraveghere. În septembrie 2025, polițiștii au oprit o mașină în districtul londonez Waltham Forest și i-au arestat pe Amir Muhammad Khadikhel și Ismat Miakhel. În vehicul au fost găsite mai multe telefoane, inclusiv dispozitive învelite în folie de aluminiu; cei doi aveau la gât ace folosite pentru scoaterea cartelelor SIM. Poliția spune că aproximativ 2.000 de alte dispozitive au fost descoperite în imobile legate de cei doi. Ancheta a scos la iveală și folosirea unui magazin din estul Londrei (Roshan Fruit and Nuts, pe Lea Bridge Road, în Leyton) ca punct de depozitare: în subsol, în cutii etichetate ca produse alimentare uscate, erau ascunse telefoane învelite în folie de aluminiu. Acolo au fost găsite și 44.665 de lire sterline în numerar (aprox. 260.000 lei). Într-un alt imobil, telefoane furate fuseseră ascunse într-un cuptor cu microunde. Potrivit procurorilor, poliția a confiscat peste 5.000 de telefoane legate de rețea, cu o valoare estimată pe piața britanică la aproximativ 5,5 milioane de lire sterline (aprox. 32,2 milioane lei). Condamnări și suspiciuni privind exporturi masive Khadikhel (35 de ani), Miakhel (33 de ani) și un al treilea bărbat, Mansoor Mohammed (30 de ani), au pledat vinovați în aprilie pentru asociere în vederea manipulării de bunuri furate și participare la activitățile infracționale ale unui grup organizat; primii doi au recunoscut și acuzația de asociere în vederea scoaterii bunurilor furate din țară. Vineri, instanța i-a condamnat la: 9 ani și jumătate de închisoare pentru Khadikhel; 9 ani pentru Miakhel; 6 ani și jumătate pentru Mohammed. Judecătorul Adam Hiddleston a motivat că infracțiunile au avut o amploare financiară „enormă” și au fost „foarte bine organizate și sofisticate”. Poliția suspectează că rețeaua a scos din țară până la 40.000 de telefoane în 2024 și 2025, exportându-le în China — echivalentul a aproximativ 40% dintre toate telefoanele furate în Londra în acea perioadă. Ce arată cazul despre „lanțul” furt–export și ce urmează Comandantul Andy Featherstone (Poliția Metropolitană) a descris o structură „pe multe niveluri ierarhice”, în care colectorii recrutau hoți de stradă prin rețele sociale și stabileau prețuri pe dispozitiv. El a indicat că un telefon modern se vindea, în cele mai multe cazuri, în jur de 500 de lire sterline (aprox. 2.900 lei), iar unele dispozitive — în special iPhone-uri — „pot ajunge” la valori mult mai mari în China și Hong Kong. Pe partea operațională, Poliția Metropolitană spune că a făcut 14 arestări în legătură cu operațiunea, a confiscat peste 250.000 de lire sterline în numerar (aprox. 1,46 milioane lei) și a recuperat peste 10.000 de telefoane furate; peste 1.000 de victime și-au primit dispozitivele înapoi. Pentru depistarea hoților de stradă, polițiștii au folosit biciclete electrice, drone și tehnologie de recunoaștere facială în timp real. În paralel, cazul alimentează discuția despre reglementare și responsabilitatea industriei: comisarul Mark Rowley a cerut o lege care să oblige companiile de telefonie să publice date despre dispozitivele furate și despre eventuala reconectare a acestora și a solicitat măsuri prin care telefoanele furate să devină complet inutilizabile. Poliția a precizat că a început să facă schimb de date cu Apple pentru a urmări mai atent dacă telefoanele furate sunt reconectate ulterior la o rețea de telefonie mobilă. [...]
Securitatea la baza aeriană americană RAF Fairford a fost întărită semnificativ , după un incident care a dus la evacuarea unui sat din apropiere și la intervenția poliției înarmate și a echipelor specializate în explozivi, potrivit Digi24 . Măsurile suplimentare includ baraje rutiere, restricționarea accesului în zonă și prezența unor vehicule de urgență în apropierea bazei, relatează Reuters, citată de publicație. Contextul este unul sensibil: Fairford este o bază importantă a Forțelor Aeriene ale SUA și a fost folosită pentru lansarea unor operațiuni împotriva Iranului în timpul conflictului din Orientul Mijlociu. Evacuare în Whelford și verificări „din ușă în ușă” În actualizarea publicată duminică, Digi24 notează că locuitorilor din Whelford li s-a ordonat să-și părăsească locuințele, în timp ce poliția înarmată și serviciile de urgență au intervenit în zonă. Poliția a făcut controale din ușă în ușă, inclusiv pe Horcott Road, iar drumurile au fost închise și a fost instituit un cordon de securitate. Operațiunea are loc după arestarea mai multor bărbați suspectați de încălcarea legislației britanice privind explozivii. Specialiștii armatei în dezamorsarea munițiilor explozive au examinat mai multe vehicule, iar localnicii au fost duși la un centru de agrement din apropiere. La fața locului au fost mobilizate și ambulanțe (inclusiv vehicule HART), autospeciale de pompieri și unități specializate de intervenție. Autoritățile au transmis că incidentul este considerat „sub control”, însă, potrivit informațiilor prezentate, poliția nu a stabilit o legătură între arestări și baza RAF Fairford. De ce contează: protecția infrastructurii militare și efectele în teren Cazul arată cum riscurile de securitate din jurul infrastructurii militare pot produce rapid efecte operaționale și pentru comunitățile din proximitate: restricții de circulație, evacuări și mobilizare de resurse de urgență. Un purtător de cuvânt al Forțelor Aeriene ale SUA a spus că instituția este la curent cu situația, dar nu va discuta măsuri specifice. În schimb, a indicat că forțele americane din Marea Britanie își ajustează permanent nivelul de protecție: „Aripa 501 de sprijin în luptă și celelalte aripi ale noastre staționate în Marea Britanie rămân vigilente și vor lua măsurile adecvate pentru a asigura siguranța și securitatea membrilor noștri ai forțelor armate americane, a civililor, a contractorilor și a familiilor acestora.” „Evaluăm în mod constant o serie de factori care determină ce măsuri instituim sau modificăm pentru a ne proteja instalațiile, personalul și familiile acestora.” În iulie, Marea Britanie a anunțat că forțele sale armate sunt pregătite să protejeze țara împotriva oricărui atac, după un avertisment al Gărzilor Revoluționare Iraniene legat de decolarea bombardierelor americane de la Fairford, mai notează Digi24. Ce urmează rămâne neclar din informațiile disponibile: ancheta privind suspecții și verificările din teren sunt în desfășurare, iar autoritățile nu au indicat public, până acum, o conexiune directă între arestări și baza aeriană. [...]
Pauză la scumpiri, prețurile la pompă au rămas neschimbate duminică, 27 septembrie 2026, în București și în marile orașe monitorizate, după majorările succesive din zilele anterioare, potrivit Libertatea . Pentru șoferi și companii, stabilizarea temporară înseamnă costuri previzibile pe termen scurt, într-un context în care motorina rămâne susținută și de o măsură fiscală valabilă până la final de lună. București: intervale de preț și diferențe între rețele În Capitală, benzina standard a fost cotată între 9,99 și 10,13 lei/litru. Cel mai mic preț a fost la Petrom și Socar (9,99 lei/litru), iar cel mai ridicat la Rompetrol (10,13 lei/litru). La MOL, OMV și Lukoil, benzina standard s-a menținut la 10,05 lei/litru. Motorina standard s-a vândut între 10,91 și 10,99 lei/litru, fără modificări față de sâmbătă. Prețul minim (10,91 lei/litru) a fost la Petrom și într-o stație Socar, în timp ce restul stațiilor Socar au afișat 10,94 lei/litru. La MOL, OMV și Rompetrol, motorina a fost 10,97 lei/litru, iar la Lukoil – 10,99 lei/litru. Context fiscal: acciza la motorină, redusă cu 25% până la final de septembrie Ministerul Finanțelor a anunțat pe 15 septembrie că reducerea cu 25% a accizei la motorină va fi menținută până la sfârșitul lunii septembrie, măsură care urmărește diminuarea presiunii fiscale asupra prețurilor de la pompă. Unde sunt minimele din țară și cum se compară marile orașe La nivel național, cea mai ieftină benzină a fost 9,87 lei/litru, disponibilă la stația Petrolium din Iernut (județul Mureș), pe strada Tudor Vladimirescu nr. 2, E60. Prețul minim a rămas același ca sâmbătă, dar s-a schimbat stația care îl afișează (cu o zi înainte, același preț era la stația Dacma din Lungulețu, județul Dâmbovița). Cea mai ieftină motorină din țară a fost 10,75 lei/litru, vândută la stația Dacma din Lungulețu, pe strada Principală, DN7, nr. 172, la același preț și în aceeași stație ca sâmbătă. În marile orașe, minimele menționate au fost: București: benzină de la 9,99 lei/litru; motorină de la 10,91 lei/litru; Cluj-Napoca: benzină de la 9,93 lei/litru; motorină de la 10,89 lei/litru; Timișoara: benzină de la 9,97 lei/litru; motorină de la 10,88 lei/litru; Iași: benzină de la 9,99 lei/litru; motorină de la 10,91 lei/litru; Constanța: benzină de la 9,99 lei/litru; motorină de la 10,91 lei/litru. Prețurile sunt orientative și pot varia în funcție de stație, ora actualizării și localitate, iar șoferii sunt sfătuiți să verifice tarifele înainte de alimentare. [...]
NATO vrea schimb de informații mai rapid între aliați pentru a atribui atacurile hibride și a evita escaladarea potrivit Digi24 , care relatează despre demersul generalului american Alexus Grynkewich , comandantul Suprem Aliat al NATO pentru Europa, pe fondul intensificării incidentelor atribuite Rusiei în Europa. Generalul a cerut în ultimele săptămâni aliaților să furnizeze mai multe detalii despre incidentele hibride și despre răspunsurile la acestea, pentru ca Alianța să aibă o imagine mai completă asupra amenințărilor, au declarat pentru Politico doi diplomați NATO și o persoană familiarizată cu subiectul, sub protecția anonimatului. De ce contează: atribuirea responsabilității poate fi accelerată Inițiativa pornește de la o problemă operațională: statele membre dețin adesea informații diferite despre operațiuni rusești suspectate, iar această fragmentare poate încetini procesul de atribuire a responsabilității și poate îngreuna identificarea campaniilor hibride transnaționale. Oficialii citați susțin că un schimb mai intens de informații ar putea ajuta aliații să coordoneze și să accelereze atribuirea responsabilității către Rusia, ceea ce ar permite un răspuns mai coerent. Subiectul a fost discutat și la o reuniune a celor 32 de generali de vârf ai NATO, organizată săptămâna trecută la Copenhaga . Context: mai multe incidente, opțiuni limitate fără escaladare În material sunt enumerate episoade recente care au pus NATO sub presiune, inclusiv tentative de sabotaj, atacuri cibernetice și încălcări ale spațiului aerian. Alianța spune că răspunde „comportamentului nesăbuit” al Moscovei, dar are mijloace limitate de reacție fără a ajunge la un răspuns militar convențional, care ar crește riscul unei escaladări mai ample. Digi24 notează și exemple invocate de capitalele europene, inclusiv acuzații privind drone și rachete ajunse în spațiul aerian al unor state, precum și un complot dejucat împotriva aeroportului din Leipzig, în Germania, luna precedentă. În această săptămână, drone au pătruns în spațiul aerian al Republicii Moldova și al României după atacuri rusești asupra Ucrainei din noaptea de miercuri; Polonia a mobilizat avioane de vânătoare după o încălcare scurtă a spațiului aerian de către un elicopter rus, iar drone rusești au zburat în apropierea frontierei cu Ucraina. În pofida avertismentelor unor lideri europeni privind riscul unei incursiuni ruse într-o țară NATO, Alianța nu și-a schimbat evaluarea și afirmă că nu vede o amenințare iminentă de atac din partea Rusiei. Ce urmează: parteneriat cu operatori privați din energie și discuții despre Articolul 5 Potrivit unui înalt oficial NATO citat de Digi24, Alianța ar urma să prezinte în noiembrie un nou parteneriat cu operatorii privați ai infrastructurii energetice critice, pentru întărirea protecției împotriva atacurilor hibride rusești. Programul, inspirat din „Baltic Sentry”, ar include: informări despre amenințări pentru operatori; exerciții comune; o „cutie cu instrumente” împotriva dronelor, a inteligenței artificiale de frontieră și a amenințărilor fizice. În paralel, unii aliați au luat în calcul și o dezbatere despre tipul de atac hibrid care ar putea declanșa Articolul 5 (clauza de apărare colectivă), însă alți aliați au respins ideea. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a reiterat că Articolul 5 este „în mod deliberat ambiguu”: „Articolul 5 este în mod deliberat ambiguu, așa că nu vom spune niciodată cu exactitate când este sau nu declanșat articolul 5”. Grynkewich a confirmat ulterior pentru Reuters demersul privind schimbul de informații, afirmând că Alianța va „rămâne calmă și încrezătoare” în gestionarea riscurilor asociate atacurilor hibride. [...]
Tehnologia „bateriei din oțel” testată de Apple ar putea împinge capacitățile spre 10.000 mAh pe Android , ceea ce ar schimba direct compromisurile de design (grosime, greutate, spațiu intern) și ar alimenta o nouă rundă de diferențiere între producători, potrivit Android Headlines . Publicația discută despre o abordare de construcție a bateriei asociată cu iPhone, în care „oțelul” ar fi folosit în arhitectura pachetului de baterie, cu potențialul de a permite densități mai bune de ambalare și, implicit, baterii semnificativ mai mari în telefoane fără creșteri disproporționate ale volumului. În acest scenariu, pragul de 10.000 mAh ar deveni realist pentru unele modele Android orientate spre autonomie. De ce contează: autonomie mai mare fără „cărămidă” în buzunar Miza nu este doar o cifră de marketing, ci spațiul intern din telefon. Dacă o soluție de tip „carcasă din oțel” (în jurul celulei sau ca parte a pachetului) permite o utilizare mai eficientă a volumului disponibil, producătorii pot alege între două direcții: să păstreze dimensiunile apropiate de cele actuale și să crească autonomia; sau să mențină autonomia, dar să elibereze spațiu pentru alte componente (camere mai mari, răcire, antene). Android Headlines leagă această posibilă evoluție de tendința deja vizibilă la unii producători Android de a mări agresiv capacitățile bateriilor, în special în zona modelelor mari („monștri” de autonomie). Ce este cert și ce rămâne speculație Materialul are un caracter prospectiv: vorbește despre ce „ar putea” permite această tehnologie dacă se confirmă și dacă este adoptată mai larg în industrie. Publicația nu indică, în fragmentul disponibil aici, un calendar ferm de implementare și nici un model concret confirmat care să vină cu o baterie de 10.000 mAh bazată pe această soluție. Pe scurt, informația relevantă pentru piață este direcția: dacă Apple validează o anumită arhitectură de baterie, efectul de contagiune în lanțul de aprovizionare (furnizori, designeri de componente, standarde interne) poate accelera adoptarea și în ecosistemul Android, unde competiția pe autonomie este mai agresivă. [...]
