Știri
Știri din categoria Diverse
Muzeul Național de Istorie a României deschide publicului etapele restaurării coifului de la Coțofenești, într-un demers care mută o parte din procesul de conservare în zona de transparență și documentare continuă, cu actualizări pe măsura avansării lucrărilor, potrivit HotNews.
MNIR a lansat o pagină dedicată restaurării coifului princiar, unde vor fi prezentate investigațiile de specialitate și intervențiile efective asupra piesei. Muzeul precizează că informațiile includ atât etapele premergătoare restaurării, cât și lucrările propriu-zise, iar pagina va fi actualizată constant. Pagina este găzduită pe site-ul instituției: MNIR.
Primele două etape ale investigațiilor au fost deja parcurse. În prima fază, specialiștii au realizat o documentare imagistică amplă, menită să înregistreze riguros starea de conservare a coifului și să creeze o bază de referință pentru pașii următori.
A doua etapă a inclus analize fizico-chimice non-invazive (adică fără a afecta materialul), folosind mai multe metode de laborator, între care microscopie și tehnici de spectrometrie. Scopul a fost caracterizarea materialelor și a tehnicilor de realizare, evaluarea stării de conservare și identificarea modificărilor apărute la nivelul suprafeței și structurii piesei.
Analizele au fost realizate în colaborare între specialiștii MNIR, cercetători ai Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” (IFIN-HH) și experți ai Agenției Patrimoniului Național din Regatul Țărilor de Jos.
Pe baza rezultatelor investigațiilor, a fost elaborată strategia de conservare-restaurare, în conformitate cu prevederile legale, muzeul indicând ca principii intervenția minimă, compatibilitatea materialelor, reversibilitatea și documentarea integrală. Intervențiile se vor desfășura în laboratorul MNIR, iar pagina dedicată va reflecta evoluția lor.
Coiful de aur de la Coțofenești și două brățări de aur dintre cele trei furate au fost recuperate la începutul lunii aprilie de autoritățile olandeze, în urma unei înțelegeri între suspecți și procurori, conform relatării anterioare HotNews. Artefactele au fost aduse în România și expuse la Muzeul Național de Istorie, potrivit unui reportaj HotNews.
A treia brățară dacică nu a fost recuperată, iar soarta ei rămâne incertă. Furtul a avut loc la Muzeul Drents din Assen, pe 25 ianuarie 2025, când trei bărbați au detonat o intrare din spate a muzeului și au sustras în câteva minute cele patru artefacte românești, conform unei prezentări video publicate de HotNews.
Recomandate
Oprirea dragajelor la Cernavodă, în plin minim istoric al Dunării, lasă fără răspunsuri o intervenție critică pentru funcționarea centralei nucleare , potrivit Digi24 . Fluviul a coborât la o cotă record, însă utilajele care ar trebui să asigure adâncimea necesară pentru alimentarea cu apă de răcire nu au mai operat în zilele în care nivelul a atins cele mai scăzute valori. Duminică, 20 septembrie, Dunărea a ajuns la Cernavodă la -255 cm, cea mai mică valoare din istoricul măsurătorilor moderne, iar luni a urcat marginal la -254 cm. Administrația Fluvială Dunărea de Jos (AFDJ) a confirmat recordul pentru News.ro; precedentul minim era de -247 cm, în 2003. De ce contează: risc operațional și blocaj administrativ Miza este una operațională: în august, autoritățile au început dragaje și intervenții hidrotehnice tocmai pentru „asigurarea apei necesare răcirii reactoarelor” de la Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă , într-un context de scădere a nivelului fluviului. Totuși, în weekendul și începutul săptămânii în care s-au înregistrat recordurile negative (sâmbătă–luni), în zonă nu a operat niciun utilaj, iar autoritățile nu au explicat public de ce lucrările au fost sistate. În același timp, debitul Dunării la intrarea în țară era, pe 21 septembrie, de aproximativ 1.550 metri cubi pe secundă, mult sub media multianuală a lunii septembrie (3.800 metri cubi pe secundă), conform datelor citate în material. Ce s-a întâmplat cu utilajele și contractele În august a fost adusă o dragă de mare capacitate a AFDJ, iar în paralel au fost făcute lucrări hidrotehnice. Pe 4 august, ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, anunța public o creștere a nivelului apei și punea evoluția pe seama intervențiilor, susținând că acestea ar fi adus „un câștig net” echivalent cu „alte 2 zile de funcționare în plus” față de prognoză. Pe 21 august, când cota ajunsese la -252 cm, Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) a decis „contractarea/mobilizarea ORICĂREI drage disponibile în țară (privată sau publică), în regim de urgență”. Ulterior, Apele Române au relocat două utilaje cu o capacitate de 4.000–5.000 metri cubi, sub capacitatea drăgii AFDJ. Potrivit informațiilor citate, draga AFDJ a încetat să mai opereze după expirarea contractului, iar în perioada 19–21 septembrie nici utilajele Apelor Române nu au mai lucrat, deși nivelul fluviului cobora la noi minime. Explicații neoficiale și lucrări încă neîncheiate În lipsa unui răspuns oficial, un reprezentant guvernamental citat de News.ro a indicat o problemă de organizare a personalului: marinarii utilajelor Apelor Române ar fi plecat „să se odihnească”, neexistând personal de schimb și nici plată pentru lucru în weekend. În același timp, documentele invocate în material sugerează că intervențiile nu sunt încheiate. Un raport tehnic al Apelor Române (20 august), consultat de News.ro, menționează lucrări pe o lungime de cel puțin 3–4 km în aval de confluența cu Bala și necesitatea lărgirii și adâncirii șenalului pentru a evita „praguri de control” la fiecare nouă scădere de nivel. Tot hotărârea CNSU din 21 august prevedea necesitatea unei noi Hotărâri de Guvern pentru redistribuirea unor volume de dragaj rămase. Un alt reprezentant guvernamental citat afirmă că, deși au fost solicitate fonduri către Ministerul Transporturilor pentru continuarea dragajelor (inclusiv la alte praguri), nu a fost emisă o Hotărâre de Guvern, iar pentru îndepărtarea a aproximativ 500.000 metri cubi de sedimente „până în prezent, nu a fost luată o decizie”. Ce urmează News.ro a transmis întrebări către Ministerul Transporturilor și Guvern privind stadiul lucrărilor, costurile și plățile efectuate, precum și pașii necesari pentru continuarea dragajelor pe sectorul Izvoarele–Cernavodă. Până la momentul publicării, autoritățile nu au răspuns, potrivit informațiilor preluate de Digi24. [...]
AUR condiționează orice discuție despre un guvern cu PSD de „linii roșii” care pot bloca rapid o majoritate funcțională , într-un moment în care România operează fără un Executiv „cu puteri depline”, potrivit Digi24 . Petrișor Peiu , liderul senatorilor AUR, a spus marți, în direct la Digi24, că „în acest moment nu există negocieri” cu PSD pentru formarea unui nou guvern, după ce Sorin Grindeanu a afirmat că nu exclude un Executiv PSD-AUR până la alegerile din 2028. Grindeanu a invocat și faptul că PSD și AUR nu au împreună majoritatea, dar că un astfel de guvern ar putea obține voturile necesare în condițiile existenței a „aproximativ 60 de parlamentari neafiliați”. Ce spune AUR despre existența discuțiilor Peiu a negat că ar exista negocieri pentru o nouă majoritate și a susținut că PSD „nu a făcut niciun gest” pentru a cere AUR să participe la o discuție privind formarea guvernului. El a descris contactele dintre parlamentari ca fiind discuții pe proiecte și probleme punctuale, în comisii, nu o formulă instituțională de negociere politică. În același timp, senatorul AUR a legat deschiderea mai mare la dialog dintre partide de situația politică actuală: „De când nu mai avem guvern cu puteri depline, am învățat să discutăm și să fim mai atenți și unii la alții.” „Orice este posibil”, dar cu trei condiții Întrebat dacă un guvern PSD-AUR este posibil până în 2028, Peiu nu a exclus scenariul, însă a spus că eventualele discuții ar trebui purtate „cât mai repede” și înainte de o eventuală desemnare a lui Sorin Grindeanu ca premier. Peiu a formulat trei condiții pe care AUR le-ar pune într-o astfel de negociere, prezentate ca „linii roșii”: AUR nu votează un guvern din care nu face parte. AUR nu votează un guvern care nu preia „chestiuni esențiale” dintr-un „program de ieșire din criză”; Peiu a precizat că nu ar vota un guvern „care are exact programul de guvernare Bolojan”. AUR cere o „garanție suficient de importantă” că punctul 2 va fi respectat; ca exemplu de garanție, Peiu a spus că AUR a cerut „un premier AUR” și a adăugat că ar putea discuta și o garanție „echivalentă” ca forță. De ce contează: riscul de blocaj politic rămâne ridicat Mesajul AUR indică faptul că, deși scenariul unui guvern PSD-AUR este prezentat ca posibil, pragul de intrare în negocieri este ridicat: participare directă la guvernare, schimbări de program și o garanție politică majoră privind aplicarea acestuia. În lipsa unor astfel de concesii, poziția exprimată de Peiu sugerează că obținerea unei majorități stabile poate rămâne dificilă, chiar dacă există parlamentari neafiliați care ar putea înclina balanța. [...]
Atacul cu drone asupra rafinăriilor rusești din Samara a forțat noi opriri de producție , într-un episod care indică presiune operațională repetată asupra infrastructurii energetice din Rusia, în paralel cu intensificarea loviturilor Moscovei asupra centrelor industriale ucrainene, potrivit Digi24 . Ucraina a atacat în noaptea de luni spre marți o rafinărie din regiunea Samara (sud-estul Rusiei), conform autorităților locale și mass-media independente ruse. Guvernatorul Viaceslav Fedorișev a transmis pe Telegram că apărarea antiaeriană a doborât „zeci de drone” și că au existat ținte legate de „întreprinderi industriale”, fără a preciza obiectivele. El a mai spus că au apărut daune și la „infrastructura civilă, inclusiv locuințe particulare și vehicule”. Rafinăria Kuibișev, din nou în centrul atacurilor Potrivit canalului rus independent Astra, în timpul atacului a izbucnit un incendiu la rafinăria Kuibișev, deținută de Rosneft , una dintre cele mai mari din regiune. Digi24 notează că, la fel ca rafinăriile Novokuibișev și Sizran (tot în Samara), unitatea a fost atacată în repetate rânduri cu drone ucrainene, iar toate trei au fost nevoite să își suspende temporar producția. În alte regiuni, autoritățile ruse au raportat doborâri masive de drone: în Rostov ar fi fost „anihilate peste 70” de vehicule aeriene fără pilot în șapte districte, iar în Voronej guvernatorul a anunțat doborârea a 28 de drone. Ministerul rus al Apărării a raportat pe rețeaua MAX doborârea a 297 de drone cu aripi fixe deasupra a 14 regiuni și a Crimeei anexate. Rusia lovește infrastructura industrială ucraineană cu rachete hipersonice În același timp, Rusia a atacat marți infrastructuri industriale în trei orașe din regiunile Dnipropetrovsk și Poltava, potrivit informărilor publicate pe rețelele sociale de guvernatorii regionali. Atacurile sunt prezentate ca parte a unei campanii desfășurate „de săptămâni” pentru degradarea sectoarelor economiei ucrainene; în acest context este menționată o scădere a contribuției metalurgiei la PIB „de la 7% la practic zero”, pe fondul daunelor la uzinele principale, conform EFE, citată de Agerpres. Conform informațiilor citate, au fost vizate Dnipro, Krivoi Rog și Pavlograd (în Dnipropetrovsk) și o infrastructură industrială din Kremenciuk (Poltava). Digi24 mai relatează că, potrivit unor canale ucrainene de Telegram, Rusia ar fi folosit rachete Zirkon și rachete „hibride” Banderol (descrise ca o combinație între tehnologia dronelor și cea a rachetelor), precum și rachete balistice și de croazieră Kalibr. Forțele aeriene ucrainene au anunțat că au doborât o rachetă de croazieră Kalibr, 8 drone hibride și 177 de drone Shahed și de alte tipuri. Totodată, Digi24 consemnează că Ucraina este „complet vulnerabilă” în fața rachetelor balistice rusești, din cauza lipsei rachetelor de interceptare pentru sistemele Patriot capabile să contracareze acest tip de armament. În Dnipro, potrivit „noilor informații” citate, trei persoane și-au pierdut viața în urma atacurilor rusești din noaptea precedentă. [...]
O întâlnire Lavrov–Rubio la ONU ar putea redeschide un canal de dialog SUA–Rusia , într-un moment în care agenda internațională este dominată de războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu. Potrivit Digi24 , presa rusă anunță că ministrul rus de externe Serghei Lavrov urmează să se întâlnească cu secretarul de stat al SUA, Marco Rubio , pe 23 septembrie, la New York, în marja Adunării Generale a ONU. Informația a fost avansată de Kirill Logvinov, directorul departamentului pentru organizații internaționale din Ministerul rus de Externe, într-un interviu acordat agenției TASS, înaintea participării delegației ruse conduse de Lavrov la săptămâna la nivel înalt a Adunării Generale. „Din câte știu, întâlnirea dintre Serghei Lavrov și Marco Rubio este programată pentru 23 septembrie.” Ce se știe despre format și posibile întâlniri suplimentare Întrebat despre perspectiva unor discuții bilaterale ale lui Lavrov cu alți reprezentanți occidentali, Logvinov a spus că partea rusă ar urma să analizeze eventualele solicitări „ținând cont de programul” ministrului la New York, adăugând că Rusia „nu a refuzat niciodată astfel de întâlniri”. Contextul: Adunarea Generală ONU, pe fondul conflictelor majore Dezbaterea politică generală a celei de-a 81-a sesiuni a Adunării Generale a ONU începe marți, la New York. În săptămâna următoare sunt așteptați aproape 130 de lideri mondiali, pe o agendă încărcată de: conflictele în curs din Orientul Mijlociu și Ucraina; discuții despre inteligența artificială; dezbateri privind viitorul ONU. Potrivit informațiilor din articol, dezbaterile generale sunt programate în perioada 22–26 septembrie și se încheie pe 28 septembrie. De ce contează Dacă întâlnirea va avea loc, ea ar reprezenta un contact la nivel înalt între diplomația rusă și cea americană într-un cadru multilateral, cu potențial de a influența dinamica negocierilor și a poziționărilor publice în dosarele majore aflate pe agenda ONU. Deocamdată, detaliile despre temele discuției sau despre formatul exact al întrevederii nu sunt precizate în informațiile citate. [...]
Disputa din PSD pe indexări scoate în față o notă de plată de 27 mld. lei și problema finanțării : primarul Buzăului, Constantin Toma , îl acuză pe liderul partidului, Sorin Grindeanu , că promite indexarea salariilor bugetarilor și a pensiilor fără să indice surse de bani, potrivit Digi24 . Toma susține că o indexare „cu inflația” ar însemna „pentru anul viitor vreo 27 de miliarde de lei, peste 5 miliarde de euro”, și întreabă de unde ar veni finanțarea, în condițiile în care banii ar trebui împrumutați. În declarații pentru Agerpres, el califică promisiunile drept „populiste” și afirmă că astfel de măsuri au contribuit la deficite care „sperie pe toată lumea”, inclusiv pe finanțatorii externi. „Domnul Grindeanu spune nişte prostii, spune că va indexa cu inflaţia salariile din zona bugetară şi pensiile, asta înseamnă pentru anul viitor vreo 27 de miliarde de lei, peste 5 miliarde de euro. De unde iei aceşti bani?” Miza economică: costul bugetar și accesul la finanțare Dincolo de conflictul intern, intervenția primarului pune accent pe o problemă de fond: orice creștere generalizată a cheltuielilor permanente (salarii și pensii) cere fie venituri bugetare mai mari, fie tăieri în alte zone, fie împrumuturi. Toma afirmă că, în lipsa „economiilor” și a unei direcționări către „economia reală”, promisiunile nu au „nicio acoperire”. El leagă discuția și de reforma administrativ-teritorială, despre care spune că ar trebui să includă reduceri de posturi, altfel nu ar produce economiile invocate. Poziția lui Sorin Grindeanu: indexarea „e obligatorie” și anticipatele rămân „pe masă” Întrebat dacă ar indexa pensiile și salariile cu rata inflației, Sorin Grindeanu a declarat la Antena 3 CNN că măsura „e obligatoriu să” fie făcută anul viitor și că „nivelul de suportabilitate” a ajuns la „punctul de fierbere”. Tot el a spus că alegerile anticipate sunt un scenariu constituțional, deși „nu e unul de dorit”, invocând riscul prelungirii interimatului guvernamental și al întârzierii bugetului pe 2027. În același context, Constantin Toma afirmă că anticipatele pot fi o soluție pentru a încheia criza politică generată de lipsa unui guvern cu puteri depline. [...]
Președintele Nicușor Dan spune că dosarul DIICOT privind reținerea lui Călin Georgescu trebuie lămurit exclusiv de procurori , invocând separația constituțională a puterilor și prezumția de nevinovăție, potrivit Wall-Street . Mesajul vine pe fondul reacțiilor publice care îl prezintă pe Georgescu drept „victimă a sistemului”, un tip de percepție alimentat, în opinia șefului statului, de nivelul scăzut de încredere în justiție. Dan a declarat, luni seară, la New York, că reținerea fostului candidat la prezidențiale ține de competența DIICOT și că Administrația Prezidențială nu poate interveni în actul de justiție. El a indicat că ar fi vorba despre o acuzație de înșelăciune (menționând că aceasta este încadrarea juridică „dacă a reținut bine”) și a insistat că, din perspectiva sa, singura poziție posibilă este respectarea prezumției de nevinovăție. Neîncrederea în justiție, miza politică a cazului Întrebat ce le transmite celor care cred că Georgescu este o victimă, președintele a spus că are „un mesaj de înțelegere, chiar de simpatie”, argumentând cu date din sondaje privind încrederea în sistemul de justiție, pe care a plasat-o la 25–30%. În această logică, a adăugat el, o majoritate a societății ajunge să suspecteze „aranjamente” și „sfori trase” din culise. „Nu pot decât să spun că este o separație a puterilor și, în mandatul ăsta, acționez constituțional și voi acționa constituțional.” Ce se știe din dosar, potrivit informațiilor prezentate Conform articolului, Călin Georgescu a fost reținut de procurorii DIICOT pentru 24 de ore într-un dosar în care este acuzat că ar fi înșelat un om de afaceri. El a fost scos din sediul DIICOT încătușat, înconjurat de mascați și jurnaliști, fără să facă declarații, dar salutând susținătorii. În același dosar a fost reținut și un complice, omul de afaceri Ionel Rusen. Cei doi urmau să fie duși în Arestul Central al Capitalei, iar marți să fie prezentați Tribunalului București cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile. DIICOT a transmis, într-un comunicat citat de Agerpres, că la 21 septembrie 2026 au fost reținuți doi inculpați (în vârstă de 64 și 47 de ani), cercetați pentru constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată. Procurorii mai susțin că, în urma perchezițiilor, au fost ridicate inclusiv sisteme de bruiaj, înscrisuri, documente de identitate (două pașapoarte și o legitimație) care urmează să fie expertizate, existând suspiciunea că sunt false, precum și dispozitive de stocare a datelor. [...]
