Știri
Știri din categoria Diverse
Vânzarea Șantierului Naval Mangalia la 138 mil. euro (aprox. 690 mil. lei) a reaprins disputa politică privind cine răspunde pentru pierderile statului, după ce ministrul interimar al Economiei și Apărării, Radu Miruță, a respins acuzațiile lansate de Victor Ponta și de PSD și a susținut că, la preluarea mandatului, ar fi găsit pregătită o vânzare a activului la 10 milioane de euro (aprox. 50 mil. lei), potrivit Digi24.
Miruță afirmă că „toată documentația era făcută” pentru o vânzare la 10 milioane de euro și spune că poate demonstra cu documente această situație, adăugând că „niciun om de la PSD nu a contestat” afirmațiile sale. În același timp, el îi cere lui Victor Ponta să își probeze acuzațiile și susține că șantierul a ajuns în situația actuală și din cauza unor decizii luate în perioada în care Ponta era premier, menționând că ANAF ar fi constatat transferuri „cu prețuri artificiale”.
În contextul acestei dispute, Digi24 amintește că CITR, lichidatorul judiciar al Damen Shipyards Mangalia, a anunțat vineri, 9 octombrie, vânzarea șantierului în urma unei licitații, la prețul de 138.034.320,47 milioane de euro, fără TVA. (În textul sursă, valoarea este redată exact astfel.)
Câștigătorul licitației este Rheinmetall Real Estate România SRL. CEO-ul CITR, Paul Dieter Cîrlănaru, a declarat că vânzarea ar crea posibilitatea reluării activității și ar închide un proces „complex de valorificare”.
Victor Ponta a susținut, într-o postare pe rețelele sociale citată de Digi24, că Miruță „a reușit să le dea celor de la Rheinmetall întregul Șantier Mangalia, la care statul avea 51% din acțiuni” și că „cele 138 de milioane de euro” provenite „prin Programul SAFE” ar merge „în totalitate la lichidatorul judiciar” și mai departe „la DAMEN Olanda”.
În aceeași postare, Ponta îl acuză pe Miruță și în legătură cu CNAIR, afirmând că ar vrea să schimbe conducerea și să semneze „în weekend” contracte „de miliarde de euro” cu firme străine.
Miruță respinge acuzațiile privind CNAIR și spune că nu ar exista „nicio misiune” în jurul companiei, ci doar o propunere de organizare a concursurilor de selecție pentru unii membri ai conducerii cărora le expiră mandatul. Potrivit lui, legea îi permite inițierea procedurii cu șase luni înainte de expirarea mandatelor, iar concursul ar fi fost început cu „criterii corecte” legate de management și eficiență.
Miza economică imediată rămâne distribuția efectivă a banilor din tranzacție și reluarea activității la Mangalia, pe fondul unei confruntări publice în care părțile își dispută responsabilitatea pentru modul în care a fost administrat unul dintre cele mai importante active industriale.
Recomandate
Restricționarea bruscă a Starlink arată cât de vulnerabile sunt operațiunile militare ucrainene la decizii comerciale luate fără preaviz , după ce SpaceX ar fi limitat viteza terminalelor folosite de Ucraina, afectând desfășurarea unor misiuni, potrivit Libertatea . Măsura ar fi fost aplicată în noaptea de marți spre miercuri, conform lui Serhii Beskrestnov, consilier al președintelui Volodimir Zelenski , care a scris pe X că limitarea vizează terminalele Starlink aflate în mișcare. Ce restricție ar fi introdus SpaceX și ce servicii ar fi vizate Beskrestnov susține că SpaceX a impus o restricție de viteză pentru terminalele Starlink aflate în mișcare, fără informare prealabilă către forțele ucrainene. Potrivit declarației sale, limitarea se aplică „pachetului de servicii militare” StarShield și plafonează viteza la 100 de mile pe oră (160 de kilometri pe oră). Într-o declarație pentru AFP, consilierul a spus că lipsa avertizării ar fi dus la întreruperea mai multor misiuni și a sugerat o legătură cu „situația politică actuală”, fără a prezenta dovezi în acest sens. Impact operațional: logistică și coordonare în zonele de conflict Un oficial ucrainean citat de AFP a indicat că întreruperea „restricționează grav logistica, în primul rând”. Același oficial a afirmat că problemele au început să fie observate încă de marți seara, în paralel cu un atac balistic rusesc lansat miercuri dimineață asupra Ucrainei. În contextul războiului, sistemul Starlink este descris ca fiind crucial pentru coordonarea dronelor și menținerea comunicațiilor în zonele de conflict, ceea ce face ca orice modificare neanunțată să aibă efecte imediate în teren. Context politic și limita informațiilor disponibile Decizia SpaceX este prezentată ca venind într-un moment sensibil, după ce președintele SUA, Donald Trump, a anunțat pe rețelele sociale un „armistițiu energetic” între Rusia și Ucraina și a cerut oprirea atacurilor asupra infrastructurii energetice. Totuși, materialul notează explicit că Beskrestnov nu a furnizat dovezi că restricția Starlink ar fi fost legată de presiunile SUA asupra Ucrainei, iar Casa Albă nu a comentat pe acest subiect. Ce urmează: căutarea unei alternative la Starlink Volodimir Zelenski a declarat în august că Ucraina lucrează la dezvoltarea unei alternative la Starlink, împreună cu o „țară europeană” neprecizată. Potrivit AFP, episoadele de schimbări neanunțate în utilizarea Starlink ridică întrebări privind stabilitatea sprijinului tehnologic oferit de SpaceX pe durata conflictului. [...]
Blocajul de la Capidava a întârziat exporturile de cereale pe Dunăre și a generat pierderi pentru armatori , după ce o navă supraîncărcată a eșuat și a paralizat traficul fluvial între Galați și Constanța timp de circa o săptămână, potrivit Digi24 . Peste 100 de nave, majoritatea încărcate cu cereale, au rămas blocate pe ambele sensuri de navigație, ceea ce a împins în lanț termenele de livrare și a crescut costurile operaționale pentru transportatori. Reprezentanții firmelor de navigație spun că au făcut sesizări repetate către autorități până la deblocarea zonei. Ce a provocat blocajul Conform relatării, incidentul a pornit de la o navă încărcată peste limita permisă, care a rămas blocată și a obturat canalul navigabil în zona Capidava. Primarul comunei Topalu, Valentin Stanciu, explică faptul că supraîncărcarea a contribuit la eșuare și la imposibilitatea navei de a elibera singură traseul. Intervenția și reluarea navigației Traficul a fost reluat după lucrări de dragaj. Inginerul Răzvan Oana, de la Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați, spune că intervențiile au fost îngreunate de debitul scăzut al Dunării și de duritatea stratului din albie care a trebuit îndepărtat. „Intervențiile au fost dificile din cauza lipsei de aluviuni, cu debitul scăzut al Dunării și stratul care a trebuit scos din albia fluviului era foarte tare. Din perimetrul de dragaj s-au scos aproximativ 7.000 - 8.000 de metri cubi.” Impactul economic: întârzieri și costuri suplimentare Pentru operatori, blocajul s-a tradus în consum de combustibil și costuri cu echipajele, în timp ce navele au staționat. Directorul unei firme de navigație, Cătălin Țigănuș, afirmă că doar compania sa avea zeci de nave cu cereale care așteptau descărcarea în Constanța. „Sunt întârzieri foarte mari! Numai noi avem 36 de nave încărcate cu cereale, care așteaptă să fie descărcate în Constanța. Faptul că au stat navele blocate și au consumat motorină, echipajele sunt plătite, asta înseamnă pierderile de armatori în momentul de față.” Digi24 notează că navigația în zona Capidava a fost blocată mai bine de o săptămână, iar efectele întârzierilor se resimt pe ruta fluvială folosită pentru transportul cerealelor către Portul Constanța . [...]
UDMR pune sub semnul întrebării scenariul dizolvării Parlamentului , iar mesajul are miză de stabilitate politică într-un moment în care partidele negociază susținerea unui nou Executiv. Potrivit Digi24 , liderul deputaților UDMR, Csoma Botond , spune că informația potrivit căreia președintele Nicușor Dan ar lua în calcul dizolvarea Parlamentului este „o simplă speculație” și „o cacealma”. Csoma Botond afirmă că nu crede că amenințarea ar fi reală și sugerează că ar putea fi folosită ca instrument de presiune pentru accelerarea învestirii guvernului propus de premierul desemnat Luca Niculescu, cu obiectivul ca acesta să treacă „săptămâna viitoare”. „Eu nu cred chestia asta, cred că e o simplă speculație. (...) E o cacealma, după părerea mea.” Ce transmite UDMR: vot pentru guvern și disponibilitate pentru un acord În același context, Digi24 relatează că liderul UDMR, Kelemen Hunor, a anunțat că formațiunea va vota guvernul și programul de guvernare cu care va veni în Parlament Luca Niculescu, indiferent dacă Executivul va fi unul tehnocrat sau „format în jurul PSD”. UDMR se declară, de asemenea, gata să semneze un acord de susținere cu premierul desemnat. Întrebat ce ar trebui să conțină un astfel de acord, Csoma Botond spune că nu poate oferi „toate detaliile”, dar indică teme mari pe care le consideră prioritare: bugetul pe 2027; legea salarizării unice; o posibilă majorare a pensiilor anul viitor. De ce contează: stabilitatea majorității și predictibilitatea deciziilor Mesajul UDMR mută accentul de la un scenariu de criză (anticipate/dizolvare) la negocierea unei majorități funcționale, măcar pe anumite subiecte, pentru ca viitorul guvern să nu rămână „în derivă” după învestire, potrivit declarațiilor lui Csoma Botond. În lipsa unor confirmări oficiale în material privind intenția președintelui, afirmațiile rămân la nivel de poziționare politică și interpretare a informațiilor vehiculate despre posibila dizolvare a Parlamentului. [...]
Atacurile asupra infrastructurii petroliere din Yemen ridică riscul de șocuri pe lanțul regional al energiei , după ce Arabia Saudită a lovit un depozit strategic de petrol de la periferia capitalei Sana’a, într-o nouă escaladare a confruntării cu rebelii Houthi, potrivit Digi24 , care citează o relatare The Guardian. Atacul a vizat depozitul Central Sabaha Station, în vestul orașului, descris ca având rezervoare mari ce „adesea conțin cantități substanțiale de produse petroliere”. Totuși, Compania Petrolieră din Yemen a declarat că instalațiile sale de stocare erau goale în momentul loviturii, ceea ce face neclar impactul imediat asupra disponibilității de combustibili la nivel local. Înainte de lovituri, un purtător de cuvânt saudit a avertizat civilii să părăsească zona vizată. Răspuns la atacul asupra aeroportului din Riad și amenințări către Aramco Loviturile asupra depozitului de petrol sunt prezentate ca un răspuns al Arabiei Saudite la atacul Houthi asupra aeroportului internațional King Khalid din Riad , produs sâmbătă, în urma căruia au murit 13 persoane și 300 au fost rănite. Aeroportul ar urma să rămână închis cel puțin până sâmbătă, o întrerupere cu efect direct asupra funcționării economiei și asupra mesajului de siguranță pe care Riadul încearcă să-l transmită investitorilor. De cealaltă parte, un purtător de cuvânt Houthi a avertizat angajații și cetățenii din apropierea oricărei instalații afiliate companiei Aramco Petroleum din Riad să evacueze zona, susținând că ar fi „o țintă legitimă”. Extinderea loviturilor și miza rutelor de transport Pe lângă depozitul de la Sana’a, au fost lovite și depozite de petrol ale grupării Houthi din portul Ras Isa (Hodeidah), în „10 valuri de bombardamente”, care ar fi urmărit să imobilizeze armata Houthi în contextul avansului acesteia spre sud, inclusiv către Taiz. De asemenea, saudiții au lovit ceea ce consideră o ascunzătoare a conducerii Houthi în zona Bani Mu’in, în districtul de frontieră Razih (vestul provinciei Saada). Contextul mai larg al escaladării include controlul unor zone-cheie de-a lungul Strâmtorii Bab el-Mandeb , descrisă ca o cale navigabilă crucială pentru transportul petrolului din Golf și al altor mărfuri, la capătul sudic al Mării Roșii. De ce contează: conflictul se mută pe infrastructura energetică Materialul indică o intensificare a confruntării prin lovirea și amenințarea explicită a infrastructurii energetice. Un specialist citat, Baraa Shiban (Royal United Services Institute), avertizează că Arabia Saudită întâmpină dificultăți în a răspunde la tehnologia îmbunătățită a armamentului Houthi, în special drone mai mici, care zboară la altitudine joasă și sunt mai greu de detectat. În teren, Houthi s-ar fi apropiat de Taiz suficient cât să lanseze rachete asupra zonelor rezidențiale, iar autoritățile locale au cerut sprijin militar, pe fondul avertismentelor din sănătate publică privind lipsa medicamentelor pentru pacienții de la terapie intensivă. În paralel, forțele aliniate guvernului au trimis întăriri în districte din guvernoratele Lahij și Al-Waz’iyya. Separat, în dinamica internă anti-Houthi, Consiliul de Tranziție din Sud (STC) își crește rolul, deși obiectivul său principal rămâne secesiunea sudului Yemenului, ceea ce complică perspectiva unei coaliții coerente pe termen mediu. [...]
Franța își întărește mesajul de „toleranță zero” față de ingerințe străine în alegerile din 2027 , iar șeful diplomației de la Paris îl indică pe Elon Musk și comunitatea MAGA între actorii care ar încerca să influențeze și să polarizeze dezbaterea publică europeană, potrivit Digi24 . Jean-Noël Barrot a avertizat, într-un discurs de încheiere a unei conferințe a Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) despre încredere și consolidarea democrației, că în perspectiva prezidențialelor din 2027 „adversarii democrației” ar încerca să destabilizeze Franța. Informațiile sunt atribuite de Digi24 agenției France Presse, cu preluare Agerpres. Ministrul a susținut că astfel de acțiuni exploatează teme care divizează societatea – imigrația, laicitatea și conflictul israeliano-palestinian – pentru a alimenta „ura și tensiunile”, afirmând că fenomenul ar fi fost „documentat pe larg”. Ce tip de ingerințe invocă Parisul Barrot a enumerat mai multe exemple de acțiuni pe care le consideră parte dintr-o strategie de influențare a dezbaterii publice: o companie israeliană care ar fi creat conturi false „pentru a înscena dispute artificiale” pe tema palestiniană; „campanii de hărțuire masivă online” atribuite lui Elon Musk împotriva liderilor europeni, care ar urmări să submineze dezbaterile naționale prin viralitatea rețelei sale sociale; „campanii perfide” care ar sugera că viitoarele alegeri prezidențiale franceze vor fi trucate. În același context, ministrul a acuzat și exploatarea manifestațiilor liceenilor din Franța prin „relatări ostile” venite din Rusia și China, „trecând prin Iran și comunitatea MAGA”, descrisă ca fiind formată din susținători ai președintelui american Donald Trump. Context: intervenții publice ale lui Donald Trump despre Franța Digi24 notează că, săptămâna trecută, Donald Trump a scris pe platforma Truth Social că ceea ce se întâmplă în Franța ar fi „o imigrație în masă scăpată de sub control” și că „nu este vorba despre școli”, ci despre „islamul care vrea să pună mâna pe o țară odinioară măreață”. Miza: semnal de reglementare și securitate democratică Mesajul politic transmis de Paris este că ingerințele externe sunt tratate ca problemă de suveranitate, iar reacția anunțată este una fermă. „Îi vedem, îi denunţăm şi le răspundem cu intransigenţă. Nu vom tolera nicio ingerinţă străină, indiferent de unde vine ea. Este o chestiune de suveranitate”, a declarat Jean-Noël Barrot, potrivit Digi24. [...]
Donald Trump a evitat să acuze direct Rusia că a încălcat armistițiul energetic , susținând că și Ucraina a lovit anterior obiective energetice rusești, într-o poziționare care complică aplicarea și credibilitatea unei înțelegeri menite să limiteze atacurile asupra infrastructurii de energie, potrivit Digi24 . Armistițiul a fost anunțat de liderul american duminică, 11 octombrie, „în mod neașteptat”, iar Kievul ar fi fost luat prin surprindere. Trump a spus că înțelegerea era în vigoare „pentru că am spus eu că au căzut de acord”, conform relatării preluate de Digi24 de la Kyiv Independent . Întrebat de jurnaliști dacă Rusia a încălcat armistițiul, Trump a răspuns: „O să vă spun mai târziu despre asta”. La o altă întrebare, el a invocat acțiuni ale Ucrainei din ziua anterioară: „Ei bine, Ucraina a lovit numeroase obiective cu o zi înainte.” Atacuri asupra infrastructurii energetice, la câteva ore după anunț La doar câteva ore după anunțul făcut de Trump, Rusia ar fi încălcat armistițiul printr-un atac asupra centralei electrice CHP-5 din Harkov. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că duminică, 11 octombrie, Kremlinul a atacat șase instalații energetice, iar în urma acestor lovituri au fost rănite 33 de persoane în întreaga țară. Zelenski a mai spus că, în ultima săptămână, Rusia a efectuat peste 200 de atacuri asupra instalațiilor electrice și de transport ale Ucrainei, pe lângă 17 atacuri asupra instalațiilor de gaze și petrol. Poziția Kievului și lipsa unui răspuns oficial al Rusiei În același timp, Ucraina „s-a abținut” să atace rafinăriile de petrol ale Rusiei în ultimele două zile, potrivit informațiilor din articol. Zelenski a transmis luni, 12 octombrie, că Ucraina este dispusă să respecte un armistițiu energetic dacă și Rusia face același lucru, dar a susținut că o încetare a focului care ar viza doar rafinăriile de petrol „nu are sens”, în condițiile în care Ucraina ar avea o singură rafinărie „grav avariată”, atacată anterior de Rusia. Rusia nu a oferit un răspuns oficial privind încetarea focului, iar purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că Moscova își dorește „o pace pe termen lung”, fără să detalieze ce ar presupune aceasta. Trump a afirmat că SUA lucrează cu ambele părți pentru a opri conflictul: „Colaborăm cu ei (Ucraina) și cu Rusia pentru a pune capăt războiului.” [...]
