Știri
Știri din categoria Diverse
Șantierul Naval Mangalia a fost vândut la 138.034.320,47 milioane de euro fără TVA, o tranzacție care poate debloca reluarea activității după faliment și disponibilizări, potrivit Știrile Pro TV. Câștigătorul licitației organizate în procedura de insolvență este Rheinmetall Real Estate România SRL, conform anunțului făcut de CITR, lichidatorul judiciar al Damen Shipyards Mangalia.
Vânzarea a avut loc pe 9 octombrie 2026, „în urma procedurii de licitație”, la prețul menționat „fără TVA”, a transmis CITR. În lei, suma echivalează cu aproximativ 686 milioane lei (calcul la un curs orientativ de 4,97 lei/euro).
CITR susține că tranzacția „asigură posibilitatea reluării activității” la Mangalia și marchează finalul unui proces „complex de valorificare” care urmărește continuitatea și o „perspectivă de viitor încurajatoare”, potrivit declarației lui Paul Dieter Cîrlănaru, CEO CITR.
În comunicatul Guvernului citat în material, Executivul leagă relansarea șantierului de investiții care ar urma să permită:
Guvernul afirmă că aprobarea achiziției de către Rheinmetall este rezultatul negocierilor din cadrul Programului SAFE, în care România ar fi condiționat implementarea achizițiilor militare de la Rheinmetall de asumarea unor investiții în industria românească de apărare, inclusiv pentru revitalizarea șantierului.
Executivul mai arată că dezvoltarea capacităților de construcție a navelor militare ar contribui la consolidarea industriei naționale de apărare și la rolul României pe Flancul estic al NATO, invocând și importanța pentru securitatea la Marea Neagră.
Potrivit comunicatului Guvernului citat, înaintea tranzacției șantierul a traversat „dificultăți financiare” care au culminat cu falimentul și disponibilizarea a aproape 1.000 de angajați.
Materialul nu oferă detalii despre calendarul concret al investițiilor sau despre pașii operaționali pentru repornirea producției, dincolo de intențiile prezentate în comunicările CITR și ale Guvernului.
Recomandate
Luca Niculescu își propune să depună joi programul și lista miniștrilor , într-un calendar care ar putea scurta perioada de incertitudine politică, într-un moment pe care îl descrie drept dificil și cu „probleme economice” și sociale, potrivit Digi24 . Premierul desemnat de președintele Nicușor Dan a spus, la emisiunea „Jurnalul de Seară”, că negocierile cu partidele au început „constructiv” și vor continua luni, urmând ca „cel mai probabil joi” să tragă concluziile și să depună în Parlament programul de guvernare și componența cabinetului. În privința formulei de guvernare, Niculescu afirmă că nu există încă o decizie și că sunt analizate toate variantele: guvern politic, tehnocrat sau „hibrid” (o combinație între miniștri politici și independenți). Miza, din perspectiva lui, este o majoritate parlamentară „cât mai solidă”, care să nu asigure doar votul de învestitură, ci și susținerea reformelor din program. Ce spune despre negocieri și sprijinul politic Niculescu a descris primele întâlniri cu partidele ca fiind „un bun început”, chiar dacă pozițiile formațiunilor diferă. El a indicat că a observat „deschideri” pentru votarea unui nou Executiv, deși nu există consens asupra tipului de guvern. Totodată, premierul desemnat a menționat că există partide care susțin ideea alegerilor anticipate, însă, din discuțiile avute, ar reieși că o parte dintre actorii politici consideră necesară ieșirea rapidă din „blocajul politic”. De ce contează: calendarul scurtează incertitudinea într-un context economic dificil Mesajul central al lui Niculescu este că procesul se derulează „în program” și că ținta este depunerea listei și a programului joi, după o nouă rundă de discuții luni. În același timp, el leagă urgența formării guvernului de contextul mai larg: „criză politică” și „probleme economice” și sociale, fără a detalia în acest material ce măsuri concrete ar urma să fie incluse în program. În lipsa unei decizii asupra formulei (politic/tehnocrat/hibrid), următoarele zile sunt decisive pentru conturarea unei majorități care să poată susține guvernarea și reformele invocate de premierul desemnat. [...]
Premiul Nobel pentru Pace 2026 merge către o juristă cu profil de justiție internațională, într-un semnal politic care îl irită pe Donald Trump , potrivit Știrile Pro TV . Distincția a fost acordată sud-africanei Navanethem „Navi” Pillay „pentru eforturile sale de promovare a păcii și a dreptului internațional”, într-un context în care Trump a fost din nou vehiculat ca posibil candidat, dar cu șanse mici. Pillay a reacționat ironic la anunț, făcând aluzie la episodul de anul trecut, când laureata María Corina Machado i-a înmânat medalia lui Trump: „Dacă aplaudați puțin mai tare, poate că voi împărți premiul cu Trump.” De ce contează: un premiu care întărește agenda justiției internaționale Motivația Comitetului Nobel indică o miză de reglementare și instituțională: consolidarea dreptului internațional și a mecanismelor de tragere la răspundere pentru crime grave. Președintele Comitetului Nobel norvegian, Jørgen Watne Frydnes, a spus că laureata a avut un rol esențial în urmărirea penală a crimelor de război, crimelor împotriva umanității și genocidului. În comunicatul citat, Comitetul o descrie pe Pillay ca pe o figură care a „deschis calea către o ordine juridică globală mai cuprinzătoare”, cu un parcurs ce pornește din perioada apartheidului și ajunge la dosare majore din justiția internațională. Cine este Navanethem „Navi” Pillay, pe scurt Conform articolului, Pillay a ocupat mai multe poziții-cheie în arhitectura juridică internațională: judecătoare la Curtea Supremă din Africa de Sud; judecătoare la Tribunalul Penal Internațional pentru Rwanda; judecătoare la Curtea Penală Internațională ; fost Înalt Comisar al ONU pentru Drepturile Omului; până de curând, președintă a Comisiei Internaționale Independente de Anchetă a ONU privind Teritoriile Palestiniene Ocupate; în prezent, judecătoare la Curtea Internațională de Justiție într-un caz în care Myanmar este acuzat de genocid. Comitetul Nobel a precizat că nu a reușit să ia legătura cu ea pentru a o anunța înainte de publicarea deciziei. Contextul Trump: nemulțumire, susținători și o „sfidare” sugerată În material se arată că Trump a fost nemulțumit că nu a primit el însuși Nobelul pentru Pace, după ce Machado i-a oferit medalia din aur în 2025, pe fondul înlăturării de la putere a lui Nicolas Maduro. Candidatura lui Trump ar fi fost propusă și în 2026, susținută de Israel, Pakistan și Cambodgia, însă era „cotat cu șanse mici”. Articolul notează și că alegerea lui Pillay „poate fi considerată o sfidare” la adresa lui Trump, în condițiile în care acesta vrea desființarea Curții Penale Internaționale și a criticat Africa de Sud. Ce urmează Premiul Nobel pentru Pace are o valoare de 12 milioane de coroane suedeze (aprox. 1,2 milioane de dolari, conform sursei) și urmează să fie decernat la Oslo pe 10 decembrie, data morții lui Alfred Nobel. În 2026 au fost 287 de candidați, iar nominalizările rămân secrete timp de 50 de ani. [...]
România își fixează ca prioritate păstrarea banilor europeni pentru agricultură și coeziune, dar vrea și finanțare dedicată apărării pe Flancul Estic și regiunii Mării Negre , înaintea negocierilor pentru bugetul UE 2028–2034, potrivit Digi24 . Președintele Nicușor Dan a avut vineri, 9 octombrie, o ședință de lucru cu membri ai Guvernului, experți din ministere și reprezentantul permanent al României pe lângă UE, pentru a coordona poziția națională înaintea discuțiilor dintre liderii europeni. Tema urmează să fie abordată la reuniunea Consiliului European din 15–16 octombrie. Miza economică: ce urmărește România în bugetul UE 2028–2034 Viitorul Cadru Financiar Multianual (bugetul UE pe șapte ani) va influența resursele disponibile pentru investiții, infrastructură, agricultură și dezvoltare regională, iar Bucureștiul vrea să evite o reducere a finanțărilor tradiționale. Administrația Prezidențială arată că România va susține un „buget european ambițios”, care să mențină nivelul global al finanțării pentru: Politica de coeziune (fonduri pentru reducerea decalajelor de dezvoltare și proiecte regionale); Politica agricolă comună (sprijin pentru modernizarea agriculturii și comunitățile rurale). În comunicatul citat de Digi24, aceste două politici sunt prezentate drept esențiale pentru reducerea diferențelor de dezvoltare între statele membre, modernizarea sectorului agricol, dezvoltarea zonelor rurale și securitatea alimentară. Apărare, Marea Neagră și competitivitate: direcțiile suplimentare Pe lângă menținerea finanțărilor pentru agricultură și coeziune, România își propune să obțină bani europeni pentru consolidarea capacității de apărare , cu accent pe Flancul Estic și regiunea strategică a Mării Negre . În paralel, România va pleda pentru măsuri care să sprijine creșterea competitivității economiei europene și reducerea dependențelor strategice în energie și tehnologii avansate, în contextul discuțiilor despre alocările bugetare pentru următorii șapte ani. [...]
Comisia de la Veneția va da în decembrie o opinie de urgență despre noua Lege ANI, iar miza este dacă sancțiunile pot fi aplicate retroactiv , cu efecte directe asupra stabilității mandatelor aleșilor locali, potrivit Digi24 . Analiza vizează Legea nr. 180/2026 (noua Lege ANI) și, în special, compatibilitatea efectelor retroactive cu standardele europene și internaționale. Opinia Comisiei de la Veneția urmează să fie adoptată în sesiunea plenară din 11-12 decembrie 2026, după o solicitare formulată la cererea parlamentarilor USR Diana Stoica și Sorin Șipoș. Ce se verifică: retroactivitatea și efectele asupra mandatelor Sesizarea a fost transmisă Comisiei de la Veneția de Gunn Marit Helgesen, președinta Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei, la cererea celor doi parlamentari USR. Documentul avertizează că aplicarea retroactivă a sancțiunilor prevăzute de lege: „poate duce la încetarea prematură a mandatelor elective locale”; poate afecta „continuitatea reprezentării democratice locale”; poate avea impact asupra „stabilității autonomiei locale în România”. Comisia de la Veneția, organism consultativ al Consiliului Europei format din experți independenți în drept constituțional, a acceptat solicitarea de a formula o opinie asupra noii legi. Contextul politic: cazul Dominic Fritz și disputa pe „lege jalon” în PNRR În plan politic, Diana Stoica, lidera grupului USR din Camera Deputaților, susține că modificările legislative ar fi fost folosite pentru a-l viza pe Dominic Fritz, președintele USR, și acuză PSD și AUR că au contribuit la anularea voturilor timișorenilor, conform comunicatului de presă al partidului. Stoica a criticat și decizia Curții Constituționale a României , despre care afirmă că ar fi „girat” demersul politic, și spune că USR va susține respectarea principiului neretroactivității legii. Sorin Șipoș, liderul grupului USR din Senat, acuză la rândul său PSD și colaborarea cu AUR, afirmând că ar urmări prevederi îndreptate împotriva adversarilor politici și criticând, totodată, situația economică și „standardele duble” privind cheltuielile și nivelul de trai. Ce urmează Opinia Comisiei de la Veneția este așteptată în 11-12 decembrie 2026 și ar urma să clarifice implicațiile juridice ale noilor prevederi, în special în ce privește retroactivitatea sancțiunilor și efectele posibile asupra mandatelor aleșilor locali. În acest moment, materialul nu indică un calendar de aplicare sau modificare a legii în funcție de această opinie. [...]
PSD evită o guvernare cu majoritate fragilă, pe fondul blocajului politic , iar social-democratul Robert Negoiță susține că scenariul alegerilor anticipate devine tot mai probabil, potrivit Digi24 . Primarul Sectorului 3 a declarat la Digi24 că în partid există „un oarecare nivel de neliniște” legat de intrarea la guvernare, însă „nu este panică”. În opinia sa, PSD procedează corect când refuză să intre într-un executiv susținut de o majoritate „subțire”, pentru că ar rezulta „un guvern foarte slab” care „n-ar putea să facă mare lucru”. De ce contează: riscul de instabilitate și costurile politice ale unui nou scrutin Negoiță leagă refuzul unei guvernări fragile de perspectiva unei perioade prelungite de instabilitate. El spune că, „decât să avem doi ani de instabilitate”, ar fi preferabile alegeri anticipate urmate de formarea unui guvern stabil, adăugând că șansele pentru anticipate sunt „mai mari” acum decât în urmă cu o săptămână și erau mai mari atunci decât cu o lună înainte. Declarațiile vin în contextul în care, notează Digi24, mai mulți lideri ai PSD și președintele Nicușor Dan au afirmat că nu își doresc alegeri anticipate, însă „nici a patra nominalizare de premier nu pare să se îndrepte spre o majoritate” care să treacă un guvern prin Parlament. Ce spune Negoiță despre o a cincea nominalizare de premier Întrebat dacă președintele Nicușor Dan își va mai permite o a cincea nominalizare în cazul în care Luca Niculescu ar fi respins în Parlament sau s-ar retrage, Negoiță afirmă că șeful statului „procedează corect” dacă mai face o nominalizare. Argumentul invocat: asumarea unei perioade electorale ar însemna „costuri” și „instabilitate”, iar președintele ar încerca să arate că nu el generează această situație și că a făcut „tot ce a depins” de el pentru a o evita. Suspendarea președintelui, „exclusă” în acest moment Întrebat despre declarațiile președintelui PNL Iași, Alexandru Muraru, potrivit cărora PSD ar pregăti suspendarea lui Nicușor Dan, Negoiță spune că nu există „vreo discuție serioasă” sau „vreo dezbatere” în partid pe această temă și că un astfel de demers este „exclus” în acest moment, invocând lipsa unei motivații și faptul că o suspendare ar adânci criza. În lipsa unei majorități conturate pentru validarea unui guvern, mesajul lui Negoiță indică faptul că PSD își calibrează decizia de participare la guvernare în funcție de soliditatea aritmeticii parlamentare, iar alternativa pe care o vede tot mai plauzibilă rămâne revenirea la urne. [...]
Rusia ar condiționa un armistițiu energetic de relaxarea sancțiunilor occidentale , ceea ce ar transforma o înțelegere tehnică – oprirea loviturilor asupra infrastructurii – într-o negociere cu miză economică și de reglementare, potrivit Digi24 , care citează informații publicate de Kyiv Independent . În timp ce Kievul se confruntă cu întreruperi zilnice de electricitate, un atac rusesc din 8 octombrie a provocat pene de curent pe scară largă în capitală, un oraș cu peste trei milioane de locuitori. În acest context, ideea unui armistițiu limitat la sectorul energetic a devenit un subiect central al discuțiilor, pe fondul presiunilor exercitate de SUA asupra ambelor părți pentru a opri atacurile asupra infrastructurii energetice. Condițiile Moscovei: armistițiul, legat de sancțiuni și Marea Neagră Public, Kremlinul a arătat puțină disponibilitate pentru un acord strict energetic. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a spus pe 8 octombrie că Rusia „nu vede rostul” negocierii unui astfel de armistițiu și a susținut că Ucraina ar urmări o pauză într-un domeniu vulnerabil pentru ea. În discuții private, însă, oficiali ruși ar fi transmis că inițiativa ar putea fi luată în calcul, dar cu cerințe suplimentare. Potrivit unor oficiali ucraineni și americani citați de Kyiv Independent, Rusia ar urmări: relaxarea sancțiunilor occidentale ca parte a unui acord; legarea armistițiului energetic de încetarea focului în Marea Neagră , într-un pachet mai amplu. Deocamdată, nu este clar ce restricții ar vrea Moscova să fie eliminate. Un diplomat european citat de aceeași sursă a indicat posibilitatea ca Rusia să ceară deblocarea fondurilor rusești înghețate . „Dacă vor obține deblocarea fondurilor sancționate… probabilitatea ca acestea să fie folosite pentru a escalada războiul este aproape garantată”, a avertizat diplomatul. Miza pentru Kiev: evitarea concesiilor economice în schimbul unei „pauze” limitate Autoritățile ucrainene se tem că Moscova folosește negocierile pentru a obține concesii economice și pentru a câștiga timp înaintea unor eventuale discuții de pace. Un oficial ucrainean familiarizat cu discuțiile a descris un tipar de escaladare a cererilor rusești pe măsură ce negocierile avansează. Poziția Kievului, potrivit materialului citat, este că oprirea atacurilor asupra infrastructurii energetice trebuie să fie reciprocă , fără beneficii suplimentare pentru Rusia doar pentru acceptarea unei pauze în lovituri. În paralel, negocierile de pace mai ample rămân blocate, în special din cauza revendicărilor teritoriale ale Rusiei, pe care Ucraina le consideră neconstructive. Ce urmează: discuții la Washington și posibilă întâlnire trilaterală O delegație ucraineană urma să se întâlnească pe 9 octombrie în SUA cu emisarii lui Donald Trump pentru a discuta propunerile privind energia, transportul maritim și cererile Kremlinului. Echipa ucraineană ar urma să ceară clarificări despre solicitarea Rusiei de ridicare a sancțiunilor și să primească detalii despre discuțiile purtate de Washington cu Moscova. Separat, președintele Volodimir Zelenski a spus că Ucraina „știe multe” despre acorduri economice SUA–Rusia, dar nu este pregătită să discute public subiectul. În același timp, Ucraina speră la o întâlnire trilaterală cu participare rusă spre finalul lunii octombrie, după ce emisarul american Steve Witkoff i-ar fi transmis lui Zelenski intenția Washingtonului de a organiza o astfel de reuniune. Pentru Kiev, cheia rămâne dacă Rusia este dispusă să oprească atacurile fără a obține, în schimb, concesii economice care ar putea slăbi regimul de sancțiuni. [...]
