Știri
Știri din categoria Diverse
România intră într-o episod de vreme instabilă, cu ploi torențiale, vijelii și răcire accentuată, potrivit prognozei actualizate prezentate de un meteorolog ANM la Antena 3. Miza practică a intervalului următor este combinația dintre cantități de apă însemnate pe perioade scurte și scăderea temperaturilor sub normalul perioadei, cu risc de brumă spre mijlocul săptămânii.
În explicațiile oferite, Oana Păduraru (ANM) a arătat că răcirea și instabilitatea atmosferică se vor extinde treptat în aproape toată țara. Duminică, în orele următoare, sunt așteptate ploi slabe în sud-est, iar noaptea pot apărea manifestări de instabilitate în vest și sud-vest, cu averse și posibil descărcări electrice, fără ca acestea să fie considerate, deocamdată, problematice.
De luni, instabilitatea atmosferică este prognozată să se intensifice, în special în:
În aceste zone sunt așteptate cantități de apă mai însemnate în intervale scurte, cu averse torențiale. Conform ANM, se pot acumula 15–20 l/mp, iar izolat 25–30 l/mp, pe fondul unor episoade care pot include și descărcări electrice, intensificări de scurtă durată ale vântului și, local, grindină.
ANM indică o scădere treptată a temperaturilor: dacă sâmbătă maximele ajung până la 28°C, duminică maximele ar urma să fie între 17°C și 26°C. Pe măsură ce se apropie marți și mai ales miercuri, răcirea se extinde la nivel național, cu maxime estimate între 10°C și 20°C, valori descrise ca fiind sub cele specifice perioadei.
Minimele rămân inițial relativ ridicate (în general 9–12°C), însă spre mijlocul săptămânii tendința este de scădere mai accentuată, în special în zonele depresionare, unde temperaturile se apropie de pragul de îngheț. În acest context, meteorologul a avertizat asupra posibilității reapariției brumei, un fenomen cu potențial de impact în această perioadă a anului.
La munte, la altitudini mari, precipitațiile pot trece temporar în lapoviță, iar pe creste chiar în ninsoare. O ameliorare din punct de vedere termic este așteptată abia spre finalul săptămânii viitoare.
Recomandate
Primul cod roșu de caniculă emis vreodată în Olanda a dus deja la restricții în transport și presiune pe infrastructură , pe fondul unui val de căldură care împinge temperaturile spre 40°C în mai multe țări europene, potrivit Libertatea . În Țările de Jos, meteorologii avertizează că „situația este periculoasă” și cer populației să urmeze recomandările autorităților și ale serviciilor de urgență. Olanda: alertă maximă și trenuri mai puține Institutul național de meteorologie a emis cod roșu pentru opt din cele 12 provincii, unde temperaturile ar putea ajunge local la 40°C. Codul roșu este valabil cel puțin până sâmbătă, în timp ce regiunile nordice și provincia Zeeland sunt sub cod portocaliu. Pe partea operațională, operatorul feroviar național a redus numărul trenurilor aflate în circulație din cauza temperaturilor ridicate. În paralel, ministrul Infrastructurii le-a recomandat cetățenilor să folosească automobilul doar dacă este absolut necesar. Efecte în lanț în Europa: urgențe medicale și energie sub presiune Valul de căldură a determinat măsuri de urgență și în alte state: Marea Britanie (Londra): serviciul de ambulanță a raportat miercuri un record istoric de urgențe medicale critice, cu 642 de apeluri de categoria unu într-o singură zi (cazuri precum stop cardiac sau pacienți care nu mai respiră). Franța: sindicatele din învățământ au cerut declanșarea unei greve, invocând „condițiile de muncă inacceptabile” din cauza caniculei. În plus, compania de electricitate EDF a oprit încă două reactoare nucleare , ajungând la trei unități scoase din funcțiune , după ce râurile folosite la răcire s-au încălzit, iar evacuarea apei calde ar fi depășit limitele de mediu. Elveția: a fost anunțată reducerea activității la centrala nucleară Beznau, cu posibilitatea opririi reactoarelor dacă temperaturile ridicate persistă. Germania: sunt estimate temperaturi între 35 și 41°C , iar recordul național pentru luna iunie (39,6°C, stabilit în 2019 în Saxonia-Anhalt) ar putea fi depășit. Deutsche Bahn le-a recomandat pasagerilor să evite deplasările, din cauza riscului de întârzieri provocate de incendii de vegetație și furtuni. Dimensiunea fenomenului și avertismentul ONU Calculele realizate de AFP, citate de publicație, indică faptul că cel puțin 101 milioane de persoane din Europa au fost expuse joi la temperaturi de peste 35°C, dintre care aproximativ 50 de milioane în Franța și 18 milioane în Germania . Șeful departamentului pentru climă al ONU, Simon Stiell, a legat episodul de utilizarea combustibililor fosili: „Atât timp cât omenirea va continua să ardă cantități uriașe de cărbune, petrol și gaze, căldura extremă va continua să se agraveze.” România: cod galben și portocaliu până în 29 iunie În România, Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis avertizări cod galben și cod portocaliu de caniculă , valabile până în 29 iunie , cu temperaturi de până la 40°C și disconfort termic accentuat. Conform ANM, indicele temperatură-umezeală (ITU) urmează să depășească pragul critic de 80 de unități, mai întâi în zonele de câmpie, apoi și în cele de deal. Pentru vineri, codul portocaliu vizează 11 județe: Timiș, Arad, Bihor, Satu Mare, Maramureș, Sălaj, Cluj, Alba, Hunedoara, Bistrița-Năsăud și Mureș . [...]
Kremlin ul ar fi primit un avertisment privind o posibilă revoltă militară internă , iar Vladimir Putin ar fi reacționat „imediat” și „foarte nervos”, potrivit Bild . Publicația susține că mesajul indică riscul ca armata rusă să își îndrepte armele împotriva conducerii de la Moscova. Informația este prezentată ca o amenințare directă la adresa lui Putin, în condițiile în care avertismentul ar condiționa izbucnirea unei „brutale” revolte de lipsa unei reacții rapide din partea liderului de la Kremlin. Materialul nu oferă, în fragmentul disponibil public, detalii despre sursa avertismentului, natura canalului prin care ar fi ajuns la Kremlin sau măsurile concrete pe care Putin le-ar fi luat ca răspuns. O parte din conținut este disponibilă doar pentru abonații BILDplus, ceea ce limitează verificarea independentă a elementelor invocate de publicație. [...]
PNL condiționează sprijinul pentru un guvern, iar asta prelungește incertitudinea politică după eșecul negocierilor de la Cotroceni, într-un schimb public de acuzații între președintele Nicușor Dan și liderul liberal Ilie Bolojan , potrivit Libertatea . Ilie Bolojan a transmis primul mesaj după consultările eșuate cu președintele și liderii partidelor, respingând ideea unui sprijin „necondiționat” pentru Sorin Grindeanu ca premier. În același timp, Bolojan a susținut că PNL a propus pentru funcția de prim-ministru pe Siegfried Mureșan, descris drept „un expert în fonduri europene”, dar numele nu ar fi fost acceptat în discuțiile de la Palatul Cotroceni. În mesajul publicat pe Facebook, liderul PNL a explicat că liberalii ar lua în calcul învestirea unui guvern doar în baza unui acord politic, nu a unui „cec în alb”. „Am decis că nu vom accepta să-l susținem necondiționat ca premier pe Sorin Grindeanu. (...) PNL nu a promis un cec în alb pentru domnul Grindeanu, ci un acord politic (...) Nu am ajuns la un acord”, a spus Ilie Bolojan. Miza: guvern cu puteri depline vs. sprijin condiționat Din perspectiva PNL, refuzul de a vota fără garanții este prezentat ca o poziție de consecvență, nu ca un blocaj. Bolojan a răspuns direct acuzațiilor venite de la președinte, susținând că partidul nu blochează procesul politic, dar nici nu va susține „o guvernare fără garanții”. „PNL nu blochează. PNL rămâne consecvent. Nu vrem să fie dată țara pe mâna oricui și în orice condiții, cu voturile noastre. Asta deranjează”, a mai scris Ilie Bolojan. Ce a spus Nicușor Dan despre eșecul negocierilor Președintele Nicușor Dan a anunțat vineri seara că negocierile pentru formarea unei majorități parlamentare au eșuat și că România revine într-un „blocaj politic”. El a indicat că, în urma consultărilor, singura formulă care părea să strângă o majoritate era un guvern minoritar PSD, susținut condiționat de PNL. „Am revenit la blocajul politic pe care marți îl credeam depășit. (...) a existat o singură formulă care părea că va întruni sprijinul unei majorități parlamentare: guvern minoritar PSD”, a explicat președintele. Nicușor Dan a mai afirmat că PNL și-ar fi schimbat poziția între marți și vineri în privința votării unui guvern minoritar PSD, cu anumite condiționări legate de programul de guvernare, și a cerut partidelor să reia negocierile pentru o soluție stabilă. Reacția PSD: fără altă propunere de premier și deschidere spre anticipate Sorin Grindeanu a anunțat că PSD nu va mai înainta o altă propunere de prim-ministru și că partidul este pregătit pentru alegeri anticipate. În mesajele sale, liderul PSD a susținut că formațiunea are „un program clar” și „o majoritate stabilă” și a acuzat PNL, USR și UDMR că tergiversează decizia pentru a-și păstra funcțiile și privilegiile. „Le transmitem curajoșilor din PNL și USR că nu ne temem de votul cetățenilor. Foamea voastră de funcții are o limită”, a scris Grindeanu. În același context, PSD a invocat și tema rotației premierilor, arătând că PNL ar fi beneficiat deja de prima etapă a unui astfel de acord, iar reluarea procesului de la început ar fi „lipsită de echitate”. Ce urmează Din informațiile prezentate, negocierile pentru o majoritate parlamentară trebuie reluate, în condițiile în care președintele cere o formulă de guvern „cu puteri depline”, iar partidele își dispută public responsabilitatea pentru blocaj. În lipsa unui acord, PSD spune că ia în calcul scenariul alegerilor anticipate. [...]
Volodimir Zelenski condiționează orice discuție de pace de retragerea Rusiei din Ucraina , susținând că Kievul a transmis deja propuneri atât partenerilor occidentali, cât și unor „prieteni” ai lui Vladimir Putin, pentru a deschide calea unei întâlniri și a încetării războiului, potrivit Digi24 . Mesajul liderului ucrainean, publicat pe X vineri, 26 iunie, fixează o linie de negociere: Rusia „trebuie să se retragă din Ucraina împreună cu războiul său”, iar „Rusia trebuie să facă acum acest pas către pace”. Digi24 notează că informațiile sunt relatate de RBC-Ukraine, care citează postarea lui Zelenski. „Ucraina a înaintat propuneri partenerilor noștri cheie, iar prietenii lui Putin au aflat, de asemenea, de la noi că o întâlnire este posibilă și că încheierea acestui război este posibilă. Rusia trebuie să facă acum acest pas către pace.” Presiune prin lovituri și sancțiuni, în paralel cu mesajul diplomatic În același context, Zelenski a afirmat că forțele ucrainene „demonstrează în fiecare zi puterea preciziei ucrainene” și a menționat că „sancțiunile de lungă distanță” și „sancțiunile de distanță medie” ale Ucrainei sunt „puse în aplicare pe deplin” — formulări care, din textul sursei, nu sunt detaliate cu exemple sau ținte concrete. Totodată, el a descris aceste acțiuni drept „răspunsuri” la războiul început de Rusia și a reiterat ideea că Moscova trebuie să îl încheie și „să ia acest război de pe umerii Ucrainei”. Context: G7 și o „campanie de 40 de zile ” Potrivit aceleiași relatări, Zelenski a spus miercuri că, dacă Ucraina obține ceea ce a discutat cu partenerii la summitul G7, s-ar crea condiții care ar obliga „țara agresoare” să opteze pentru pace. Joi, după consultări cu șeful Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) privind atacuri asupra unor ținte rusești, Zelenski a anunțat că a aprobat o „campanie de 40 de zile” menită să „determine” Rusia să pună capăt războiului împotriva Kievului. Sursa nu oferă, însă, detalii despre conținutul concret al acestui plan. [...]
Diviziunile interne și proiectele comune blocate țin UE departe de deciziile de securitate care contează , în pofida discursului despre „autonomie strategică”, potrivit unei analize preluate de Digi24 , care folosește summitul G7 de la Evian (15–17 iunie) ca studiu de caz. În esență, analiza susține că, dincolo de declarațiile de unitate, marile dosare internaționale ajung să fie tranșate fără UE, care rămâne „în cel mai bun caz, un spectator informat”. Un exemplu invocat este momentul în care președintele SUA, Donald Trump, a semnat o copie fizică a acordului său cu Iranul la o cină organizată după G7 la Palatul de la Versailles, găzduită de Emmanuel Macron – un gest prezentat mai degrabă ca o reușită diplomatică a Franței decât ca un demers al Uniunii. Ucraina: coordonare europeană, influență limitată în negocieri G7 a emis nouă declarații comune și a folosit un limbaj ferm privind Ucraina, promițând să crească furnizarea de capabilități de apărare aeriană și să intensifice presiunea asupra economiei de război rusești. Totuși, analiza notează lipsa unor prevederi concrete și a unor termene, precum și absența angajamentului pentru „garanții de securitate solide și cu caracter juridic obligatoriu” și pentru „desfășurarea Forței Multinaționale – Ucraina”, puncte susținute separat de Franța, Germania și Regatul Unit („E3”) într-o declarație comună cu Volodimir Zelenski din 7 iunie. În paralel, „traiectoria de la Geneva” din februarie – negocieri mediate de echipa lui Trump – a reunit Rusia și Ucraina, însă fără ca Europa să fie inclusă în următoarea rundă, deși Zelenski ceruse implicarea europeană, potrivit aceleiași analize. Fisuri instituționale la Bruxelles și costuri de credibilitate Un episod descris ca relevant pentru incapacitatea UE de a vorbi „cu o singură voce” este reacția liderilor europeni după ce Antonio Costa , președintele Consiliului European, ar fi cerut biroului său să contacteze Kremlinul fără consultarea statelor membre, pentru a pregăti terenul unor eventuale negocieri de pace privind Ucraina. Cancelarul german Friedrich Merz și Emmanuel Macron l-au contrazis public, iar Macron a spus că: „El (Costa) nu poate reprezenta statele UE atunci când sunt în joc garanțiile de securitate”. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a insistat ulterior pe necesitatea unui mesaj european unitar către Vladimir Putin, dar analiza subliniază contrastul dintre această ambiție și realitatea disensiunilor expuse public. Industria de apărare: proiecte mari, cooperare fragilă Pe dimensiunea operațională și industrială, analiza indică drept semnal de alarmă retragerea oficializată de Germania, la 8 iunie, din Future Combat Air System (FCAS) – proiect comun de avioane de vânătoare estimat la 100 de miliarde de euro. FCAS includea și motoare, senzori și o rețea digitală de informații („combat cloud”), iar disputa ar fi vizat inclusiv rolul de lider al companiei franceze Dassault și viziuni diferite asupra produsului final. În același context, este menționată intenția Germaniei de a-și reconstrui forțele armate cu peste 750 de miliarde de euro până în 2030, investiție care, în logica Berlinului, ar trebui să se traducă și într-un rol industrial și strategic mai mare – dar care, aplicată cooperării europene, poate deveni contraproductivă, potrivit analizei. Separat, Regatul Unit a prezentat pe 20 iunie trei prototipuri de rachete cu rază lungă, dezvoltate fără componente fabricate în SUA, într-un program de 18 luni („Proiectul Brakestop”), cu scopul explicit de a elimina posibilitatea unui veto american asupra desfășurării lor în Ucraina. Analiza apreciază reușita tehnică, dar o vede ca inițiativă națională, nu europeană, deci insuficientă pentru „suveranitatea strategică” a Europei. Concluzia de fond: UE își afirmă tot mai des autonomia strategică, însă rămâne cu un decalaj între ambiție și capacitatea de a acționa coerent, iar acest lucru îi reduce influența în dosarele de securitate care generează decizii, bugete și proiecte industriale pe termen lung. [...]
Președintele Nicușor Dan respinge scenariul alegerilor anticipate pe motiv de risc pentru încrederea piețelor financiare , într-un context de criză politică în care spune că nu a fost informat despre demersul premierului desemnat, Adrian Veștea , de a negocia cu AUR pentru voturi, potrivit Libertatea . Declarațiile au fost făcute în Polonia, unde șeful statului a fost întrebat inclusiv dacă AUR este un partid pro-occidental. „În opinia mea, nu”, a răspuns Nicușor Dan, conform relatării News.ro preluate de publicație. Anticipatele, costul politic al „câtorva luni de incertitudine” Nicușor Dan a spus că exclude în continuare alegerile anticipate, pe care le consideră „o soluție extrem de nefericită pentru România”, invocând explicit efectul asupra percepției investitorilor. „Cred că ar fi o soluţie extrem de nefericită pentru România, pentru că nu ne permitem, în evaluarea mea, câteva luni de incertitudine, în special din perspectiva încrederii pieţelor financiare faţă de România.” Întrebat dacă a existat un moment în care a luat în calcul această variantă, președintele a precizat că, teoretic, toate opțiunile sunt analizate, dar „în mod practic, nu, până în momentul ăsta”. Mandatul lui Veștea și negocierile cu AUR În același context, Nicușor Dan a afirmat că nu a știut că Adrian Veștea a mers să negocieze cu AUR pentru a obține voturi. Președintele a susținut că Veștea „a primit un mandat” și că mai departe a fost „sarcina domniei sale”. Șeful statului a adăugat că informația era cunoscută „de multă lume, inclusiv de presă”, iar o intervenție din partea sa ar fi depășit atribuțiile constituționale. În ceea ce privește desemnarea lui Veștea fără acordul PNL, Nicușor Dan a explicat că, după „câteva săptămâni de blocaj”, a ales o soluție care, la momentul respectiv, părea că poate rezolva criza politică. [...]
