Știri
Știri din categoria Diverse
România intră într-o episod de vreme instabilă, cu ploi torențiale, vijelii și răcire accentuată, potrivit prognozei actualizate prezentate de un meteorolog ANM la Antena 3. Miza practică a intervalului următor este combinația dintre cantități de apă însemnate pe perioade scurte și scăderea temperaturilor sub normalul perioadei, cu risc de brumă spre mijlocul săptămânii.
În explicațiile oferite, Oana Păduraru (ANM) a arătat că răcirea și instabilitatea atmosferică se vor extinde treptat în aproape toată țara. Duminică, în orele următoare, sunt așteptate ploi slabe în sud-est, iar noaptea pot apărea manifestări de instabilitate în vest și sud-vest, cu averse și posibil descărcări electrice, fără ca acestea să fie considerate, deocamdată, problematice.
De luni, instabilitatea atmosferică este prognozată să se intensifice, în special în:
În aceste zone sunt așteptate cantități de apă mai însemnate în intervale scurte, cu averse torențiale. Conform ANM, se pot acumula 15–20 l/mp, iar izolat 25–30 l/mp, pe fondul unor episoade care pot include și descărcări electrice, intensificări de scurtă durată ale vântului și, local, grindină.
ANM indică o scădere treptată a temperaturilor: dacă sâmbătă maximele ajung până la 28°C, duminică maximele ar urma să fie între 17°C și 26°C. Pe măsură ce se apropie marți și mai ales miercuri, răcirea se extinde la nivel național, cu maxime estimate între 10°C și 20°C, valori descrise ca fiind sub cele specifice perioadei.
Minimele rămân inițial relativ ridicate (în general 9–12°C), însă spre mijlocul săptămânii tendința este de scădere mai accentuată, în special în zonele depresionare, unde temperaturile se apropie de pragul de îngheț. În acest context, meteorologul a avertizat asupra posibilității reapariției brumei, un fenomen cu potențial de impact în această perioadă a anului.
La munte, la altitudini mari, precipitațiile pot trece temporar în lapoviță, iar pe creste chiar în ninsoare. O ameliorare din punct de vedere termic este așteptată abia spre finalul săptămânii viitoare.
Recomandate
ANM extinde avertizările de caniculă până luni, cu maxime de 40°C, ceea ce ridică riscul de întreruperi și restricții operaționale în activități expuse la căldură. Potrivit Digi24 , aproape toată țara intră sub cod galben și cod portocaliu , iar meteorologii anunță disconfort termic accentuat și nopți tropicale în mai multe regiuni. ANM a emis o informare de val de căldură valabilă de joi, ora 10:00, până luni, ora 10:00. În acest interval, „un val de căldură se va extinde și se va intensifica în cea mai mare parte a țării”, cu temperaturi maxime între 33 și 40 de grade, cele mai ridicate valori fiind așteptate în vest și sud-vest. Un indicator urmărit de meteorologi este indicele temperatură-umezeală (ITU) , care combină temperatura aerului cu umiditatea și reflectă mai bine stresul termic resimțit. ANM avertizează că ITU „va atinge și va depăși pe arii extinse pragul critic de 80 de unități”, asociat cu disconfort termic puternic. Ce înseamnă pentru activitățile economice: presiune pe muncă în aer liber și pe program Dincolo de componenta de siguranță publică, episodul de caniculă prelungită are un efect operațional direct: crește probabilitatea de ajustări de program și de măsuri suplimentare pentru protecția angajaților în sectoare precum construcții, agricultură, logistică, curierat sau servicii publice în teren. Sursa nu detaliază măsuri concrete la nivel de companii sau autorități locale, însă durata (până luni) și intensitatea (până la 40°C, plus nopți tropicale) indică un interval în care capacitatea de lucru poate fi afectată, mai ales în orele de vârf. ANM mai notează că local vor fi nopți tropicale, cu minime în general între 20 și 23 de grade, iar în Dealurile de Vest sunt așteptate cele mai ridicate temperaturi nocturne, de 24–26 de grade, ceea ce reduce recuperarea termică de la o zi la alta. Unde sunt codurile pentru joi și pentru intervalul de vineri Pentru joi, 20 august, ora 10:00 – vineri, ora 10:00, ANM a emis: Cod galben pentru Moldova, Maramureș, cea mai mare parte a Transilvaniei și Munteniei și nordul Olteniei, cu maxime „în general între 34 și 37 de grade” și minime care local nu coboară sub 20 de grade (noapte tropicală). Cod portocaliu pentru Banat, Crișana, vestul și sudul Olteniei, sud-vestul Munteniei și sud-vestul Transilvaniei, cu maxime de 35–39 de grade și minime de 20–26 de grade. Începând de vineri dimineața până sâmbătă, ora 10:00, intră în vigoare: Cod galben pentru jumătatea de sud a Moldovei și nordul, centrul și estul Munteniei (maxime, în general, 34–37 de grade). Cod portocaliu pentru Banat, Crișana, Maramureș, Transilvania, Oltenia, jumătatea de nord a Moldovei și sud-vestul Munteniei, cu maxime între 35 și 40 de grade, cele mai ridicate valori fiind prognozate în Banat, sudul Crișanei și sudul Olteniei. În lipsa altor actualizări din sursă, următorul reper rămâne intervalul de valabilitate al informării ANM, până luni la ora 10:00, când se poate decide menținerea, extinderea sau restrângerea avertizărilor. [...]
România rămâne lider în UE la inflație, ceea ce menține presiunea pe costurile firmelor și pe bugetele populației , în pofida unei scăderi lunare a ritmului de creștere a prețurilor, potrivit Digi24 . Datele Eurostat arată o inflație anuală de 8,2% în iulie, în coborâre de la 9,2% în luna precedentă, dar în continuare cea mai ridicată din Uniunea Europeană. La nivelul UE, inflația a urcat ușor la 3% în iulie, de la 2,9% în iunie. După România, cele mai mari rate au fost raportate în Lituania (5,4%) și în Cipru și Bulgaria (ambele 4,4%). La polul opus, Suedia a avut cea mai mică inflație anuală (0,3%), urmată de Cehia (1,3%) și Danemarca și Ungaria (câte 1,6%). Unde se vede presiunea: serviciile, principalul motor al scumpirilor Pe datele publicate anterior de Institutul Național de Statistică (INS) , inflația anuală (măsurată prin indicele prețurilor de consum) a coborât la 8,16% în iulie, de la 10,42% în iunie. Cele mai mari creșteri de prețuri au fost înregistrate la: servicii: 13,67%; mărfuri nealimentare: 7,93%; mărfuri alimentare: 5,03%. INS mai indică, pentru iulie 2026 față de iunie 2026, un indice al prețurilor de consum de 100,58% și o rată a inflației de la începutul anului (iulie 2026 comparativ cu decembrie 2025) de 4,4%. Rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (august 2025 – iulie 2026) față de precedentele 12 luni a fost de 9,8%. Pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (indicatorul folosit pentru comparațiile între statele membre), inflația anuală a fost de 8,2%. Față de iunie, prețurile măsurate prin acest indice au crescut cu 0,42%, iar rata medie a inflației pentru ultimele 12 luni a fost de 8,8%. Context european: zona euro urcă ușor, serviciile trag în sus În zona euro, rata inflației a urcat de la 2,8% la 2,9% în iulie. Cea mai mare contribuție la inflația din zona euro a venit din partea serviciilor (1,55 puncte procentuale), urmate de energie (0,94 puncte procentuale) și de alimente, alcool și tutun (0,23 puncte procentuale). Ce urmează: BNR vede o inflație mai mare la final de 2026 Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru finalul anului 2026, de la 3,9% la 5,5%. Pentru sfârșitul anului 2027, BNR estimează o rată a inflației de 2,9%. [...]
PNL, USR și UDMR își construiesc mesajul de „disciplină bugetară” pe excluderea PSD din viitoarea guvernare , după ce Siegfried Mureșan – prezentat drept propunerea comună de premier – a susținut că social-democrații „nu trebuie să revină la guvernare”, potrivit Digi24 . Mureșan afirmă că „declarațiile și acțiunile” PSD din ultimele săptămâni ar arăta că partidul „nu este de încredere” pentru a continua „guvernarea responsabilă” din ultimul an. În același mesaj, el leagă credibilitatea viitorului cabinet de continuarea măsurilor pe care le numește „bune”, atribuite premierului Ilie Bolojan. Argumentul central: deficitul și „bugetul de investiții” după PNRR Europarlamentarul PNL susține că Guvernul Bolojan a redus deficitul bugetar „cu 28 de miliarde de lei” în primele șase luni ale anului, față de „perioada de risipă” pe care o atribuie Guvernului Ciolacu din prima parte a anului 2025. El folosește această sumă ca reper pentru costul de oportunitate al cheltuielilor publice, afirmând că 28 de miliarde de lei ar însemna aproximativ: 230 de kilometri de autostradă; 1.800 de creșe moderne; opt spitale regionale. Mureșan mai spune că menținerea unei „guvernări responsabile, fără risipă” ar fi „singura garanție” pentru dezvoltarea sustenabilă și pentru existența unui buget de investiții, în condițiile în care „de anul viitor” România nu ar mai avea fondurile din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență). De ce contează politic și administrativ Mesajul fixează o linie de negociere: excluderea PSD dintr-o formulă de guvernare și condiționarea stabilității de continuitatea reformelor și a consolidării fiscale. Mureșan invocă și faptul că PSD „a inițiat și a votat moțiunea de cenzură” împotriva Guvernului Bolojan, concluzionând că partidul ar avea „zero credibilitate” când afirmă că va continua reformele. În viziunea sa, viitorul guvern ar trebui să urmărească trei direcții: reducerea risipei și reforma statului, atragerea fondurilor europene nerambursabile pentru coeziune și ireversibilitatea reformelor din PNRR, cu finalizarea la timp a investițiilor din acest program. [...]
Oprirea grupului 5 de la Turceni scoate temporar 220 MW din Sistemul Energetic Național , într-un moment de presiune pe producția internă, potrivit Digi24 . Complexul Energetic Oltenia (CEO) spune că oprirea a fost una programată și controlată, după identificarea unei probleme tehnice la cazan. Grupul energetic nr. 5 a fost oprit în noaptea de 20 august, în jurul orei 01:00, după ce la cazanul aflat în funcțiune a fost observată o „neetanșeitate” (pierdere de etanșare) în circuitul apă–abur. Conform informațiilor transmise, situația ar fi putut pune în pericol automat centrala, motiv pentru care s-a decis retragerea din exploatare. Efectul s-a văzut imediat în producția pe cărbune la nivel național: în jurul orei 01:00, aceasta a scăzut de la aproximativ 1.150 MW la aproximativ 950 MW, pe fondul opririi unității de la Turceni. Ce spune compania și când ar urma repornirea CEO a notificat Dispeceratul Energetic Național (DEN) cu privire la oprirea programată, iar compania estimează că defecțiunea va fi remediată și grupul va fi repus în paralel cu Sistemul Energetic Național luni, 24 august 2026, în jurul orei 15:00. „Grupul energetic nr. 5 – S.E. Turceni a fost oprit programat în jurul orei 01:00 în urma apariției unei neetanșeități în circuitul apă-abur al cazanului, care a determinat retragerea grupului din exploatare. Oprirea s-a realizat în condiții de siguranță, cu respectarea procedurilor în vigoare și informarea Dispecerului Energetic Național (DEN). Se estimează remedierea defecțiunii și repunerea grupului în paralel cu Sistemul Energetic Național luni, 24 august 2026, în jurul orei 15:00.” De ce contează: presiune operațională în plină criză energetică Miza imediată este una operațională: lipsa celor 220 MW reduce marja de siguranță a sistemului într-o perioadă descrisă drept „criză energetică”, când România „are mai multă nevoie” de producție disponibilă. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre măsuri de compensare (importuri, alte surse pornite sau rezerve activate), rămâne de urmărit dacă repornirea la termenul anunțat va fi respectată și cum va evolua echilibrul producție–consum până atunci. [...]
Guvernul pregătește o variantă „echilibrată” a legii salarizării, calibrată la limita de 12 miliarde și la cerințele din PNRR, pentru a evita riscuri de rating și blocaje la finanțare , potrivit Digi24 . Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru , spune că în forma actuală „niciun venit nu va scădea” și că proiectul care ajunge „azi pe masă” la Cotroceni este construit astfel încât să fie compatibil cu angajamentele fiscale ale României și cu jaloanele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Miza imediată este una de reglementare cu impact bugetar: legea salarizării trebuie să treacă de filtrul sustenabilității fiscal-bugetare (adică ce își permite bugetul pe termen mediu), fără să pună în pericol ținta de reformă din PNRR și fără să alimenteze percepția de risc în rândul agențiilor de rating. Ce a discutat Guvernul cu Comisia Europeană și de ce contează Pîslaru afirmă că proiectul a pornit de la o versiune publicată pe 17 iulie de secretariatul tehnic al Ministerului Muncii, care a generat nemulțumiri, în special în sănătate și educație. Ulterior, au urmat discuții politice și încercări de a veni cu o propunere „mai bună”, inclusiv prin consultări cu sindicatele, însă înainte de a reveni la partide a fost necesară o validare a „asumpțiilor” (presupunerilor) cu Comisia Europeană, deoarece acestea ar fi implicat costuri suplimentare. Ministrul interimar susține că instituțiile europene nu au respins un proiect, dar au semnalat riscuri: „Comisia Europeană nu a respins vreun proiect pentru că n-avea ce să respingă, însă ne-a atras atenția că asumpțiile de creștere (...) ne pot afecta ratingul de țară și (...) să nu fie considerat jalonul din PNRR.” În această logică, discuția cu Comisia Europeană a fost mai degrabă una de avertizare privind riscurile, nu de aprobare formală a unui buget. Limita de 12 miliarde și presiunea pentru sănătate și educație Un element central invocat de Pîslaru este „anvelopa financiară” (plafonul de bani alocat reformei) de 12 miliarde, pe care o descrie drept „limită maximă” în angajamentele României. El spune că, în încercarea de a răspunde solicitărilor din sănătate și educație, s-a analizat posibilitatea de a adăuga peste această anvelopă, dar discuțiile cu Comisia Europeană ar fi indicat că astfel de creșteri „nu sunt posibile”. „12 miliarde este o limită maximă (...) avem de spus de unde aducem acești bani.” Ministrul interimar nu a indicat impactul bugetar al variantei finale înainte de prezentarea către partide și a spus că „vehicularea de alternative” nu ajută în acest moment. În schimb, a punctat că proiectul care urmează să fie pus pe masa liderilor politici trebuie să întrunească simultan: acordul Ministerului Finanțelor privind „ce putem să facem” în perioada următoare; elementele de jalon cerute de Comisia Europeană în PNRR. Ce urmează Potrivit lui Pîslaru, după mai multe runde de discuții și clarificări, Guvernul merge către o variantă pe care o numește „obiectivă și echilibrată”, menită să servească nevoile din sănătate și educație, dar și să rămână finanțabilă. În lipsa cifrelor finale prezentate public, rămâne de urmărit ce variantă va rezulta din discuțiile politice și cum va fi justificată în raport cu plafonul de 12 miliarde și cu condiționalitățile din PNRR. [...]
Statele Unite au menținut fluxuri masive de petrol prin Strâmtoarea Ormuz , reducând riscul unui șoc de preț , printr-o operațiune navală descrisă ca „secretă”, potrivit Digi24 , care citează informații atribuite publicației Axios și unor surse „bine informate”. Potrivit acestor surse, în fiecare noapte ar tranzita zona 15–20 de petroliere, care ar transporta aproximativ 10 milioane de barili – un volum descris ca fiind circa jumătate din nivelul de dinaintea războiului. Miza economică este directă: Strâmtoarea Ormuz este o rută strategică pentru exporturile globale de petrol, iar perturbarea ei a fost asociată cu creșteri bruște ale prețurilor. Cum funcționează coridorul și ce rol are armata SUA Operațiunea ar fi coordonată de un grup cu sediul în Carolina de Nord, în cooperare cu parteneri din Orientul Mijlociu. Conform relatării, armata americană: ghidează petrolierele din Marea Arabiei către Golful Persic; sprijină intrarea navelor pentru încărcarea petrolului în țările din regiune; organizează deplasarea în convoaie, la ore prestabilite; asigură protecție împotriva dronelor și rachetelor de croazieră atribuite Iranului. În același context, Axios afirmă că, „numai în această săptămână”, SUA ar fi doborât opt drone iraniene și două rachete de croazieră. Contextul: închiderea rutei și efectul asupra pieței Înainte de izbucnirea războiului dintre SUA și Iran, prin Strâmtoarea Ormuz treceau până la 20% din exporturile mondiale de petrol, potrivit informațiilor prezentate. Teheranul ar fi închis ruta pentru nave după ce a fost ținta unor atacuri masive, iar această decizie a fost urmată de o creștere abruptă a prețurilor mondiale la petrol. Ca reacție, SUA ar fi impus o blocadă maritimă asupra porturilor iraniene. În negocierile legate de soluționarea conflictului, Iranul ar solicita dreptul de a percepe taxe pentru trecerea prin Strâmtoarea Ormuz, mai notează materialul. Mesajul politic de la Washington Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că prin Strâmtoarea Ormuz se exportă „o cantitate uriașă de petrol” și că nu se poartă negocieri cu Teheranul, pe care le-a descris drept „o pierdere de timp”. Totodată, el a publicat pe Truth Social o hartă a strâmtorii cu legenda „Noul teritoriu al SUA”, în condițiile în care anterior afirmase că ar putea proclama strâmtoarea drept teritoriu american după încheierea războiului. Din perspectiva pieței, semnalul principal rămâne operațional: menținerea unui flux semnificativ de transport printr-un punct de strangulare energetic reduce probabilitatea unor întreruperi prelungite, cu impact imediat în cotațiile internaționale ale petrolului. [...]
