Știri
Știri din categoria Diverse
PSD condiționează votul pentru un premier tehnocrat de un plan de guvernare care să includă prioritățile partidului și ale României, iar această poziționare poate debloca rapid formarea unui guvern dacă se strânge o majoritate în jurul unui nume acceptabil, potrivit Digi24.
Bogdan Ivan a spus, marți, la Digi24, că PSD ar susține un premier tehnocrat „dacă acel premier va veni cu un plan de guvernare în care să se regăsească prioritățile” partidului și ale țării, adăugând că, în aceste condiții, nu ar vedea probleme „pentru a-l vota mâine cu ambele mâini”.
În același timp, Ivan a reiterat că, în opinia sa, prima nominalizare de premier „ar fi trebuit” să vină de la PSD, ca cel mai mare partid parlamentar, iar formațiunea l-a susținut pe Sorin Grindeanu pentru funcția de prim-ministru.
Deputatul PSD a susținut că partidul a făcut compromisuri în discuțiile pentru formarea noului guvern, inclusiv acceptând varianta unui executiv tehnocrat susținut de partide din fosta coaliție. În declarațiile sale, Ivan a indicat drept sursă a schimbărilor de poziție pe „premierul demis Ilie Bolojan”, despre care a spus că ar fi respins, pe rând, mai multe opțiuni de premier.
Totodată, Ivan a afirmat că PSD este dispus să voteze un premier care nu este din partid, în timp ce PNL, în evaluarea sa, nu ar fi arătat aceeași disponibilitate la compromis, „pentru că le convine actuala formulă cu Ilie Bolojan la Palatul Victoriei”.
Întrebat despre varianta Alexandru Nazare premier, Bogdan Ivan a spus că Sorin Grindeanu ar fi „mult mai potrivit”, dar a deschis ușa unei soluții alternative dacă Nazare ar putea „să coalizeze mai rapid un număr suficient de voturi” pentru un guvern, iar Grindeanu ar accepta să cedeze.
„Am lucrat cu Nazare în fostul guvern, consider că e un om corect, nu face politică, face multă administrație și cred că ar fi o variantă corectă pentru a deține funcția de premier.”
În logica prezentată de Ivan, criteriul decisiv rămâne capacitatea candidatului de a strânge rapid voturi pentru învestire, cu condiția existenței unui plan de guvernare compatibil cu prioritățile PSD.
Recomandate
Siegfried Mureșan susține că PSD ar coborî de la 23% spre 13% sub conducerea lui Sorin Grindeanu , pe fondul unor nemulțumiri interne și al unei competiții latente pentru șefia partidului, potrivit unei declarații oferite în exclusivitate pentru Digi24 . Miza politică imediată, în lectura lui Mureșan, este că slăbirea liderului PSD ar putea accelera repoziționări interne, fără ca asta să schimbe însă disciplina de vot din Parlament pe termen scurt. Ce spune Mureșan despre „pierdere de teren” și procente Europarlamentarul PNL afirmă că primește informații „din interiorul PSD” potrivit cărora există membri și lideri din „al doilea rând” care consideră că Sorin Grindeanu „duce partidul în jos” și că PSD ar fi ajuns de la 23% în jurul a 15%, cu o tendință spre 13%. În același registru, Mureșan compară situația actuală cu episoade anterioare din istoria recentă a PSD, susținând că partidul a urmat lideri cu „entuziasm”, dar i-a schimbat rapid când au devenit o vulnerabilitate. Competiție internă pentru conducerea PSD și scenariul înlocuirii Mureșan mai spune că unii lideri social-democrați i-ar fi transmis că ar exista alternative la Grindeanu, inclusiv persoane „pregătite” să preia funcția de premier, și că aceștia ar aștepta ca actualul lider să „se împiedice” pentru a-i lua locul. „Sunt lideri PSD care se recomandă ca fiind prim-miniștri alternativi la domnul Grindeanu și care de-abia așteaptă ca domnul Grindeanu să se împiedice pentru ca unul dintre ei să ia locul la conducerea partidului.” De ce nu negociază separat cu alți lideri PSD: vot „monolit” în Parlament În pofida nemulțumirilor descrise, Mureșan afirmă că parlamentarii PSD „votează în bloc”, motiv pentru care nu ar fi încercat negocieri separate cu alte persoane din partid. El invocă două argumente: respectul pentru conducerea aleasă a PSD și convingerea că, oricum, disciplina de vot rămâne una „monolit”. „Au opinii diferite, nu prea au curaj să le spună, votează la fel. Dar în ziua în care Sorin Grindeanu nu îi va duce la succes, vor face ceea ce au făcut cu orice președinte PSD: îl vor înlocui rapid, peste noapte.” În lipsa unor date independente în material despre sondaje sau decizii formale în PSD, afirmațiile rămân la nivelul evaluării politice și al informațiilor pe care Mureșan spune că le primește din interiorul partidului. [...]
Declarațiile de susținere din PNL pentru Ilie Bolojan mută presiunea pe DNA să clarifice rapid statutul audierii , într-un moment în care premierul interimar este deja expus politic, potrivit Digi24 . Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu (PNL), a spus că Ilie Bolojan „nu este corupt” și „nu are probleme de integritate”, comentând audierea acestuia la Direcția Națională Anticorupție (DNA) din Iași. Declarațiile au fost făcute vineri, într-o conferință de presă, informație relatată de Agerpres și preluată de Digi24. În intervenția sa, Ciucu a încercat să contracareze percepția publică negativă asociată unei audieri la DNA, afirmând că astfel de situații „se mai întâmplă” și cerând să fie lăsată justiția „să își facă treaba”. El a adăugat că nu are „niciun fel de emoții” în ceea ce îl privește pe Bolojan. De ce contează: efectul politic al unei audieri la DNA Chiar și în lipsa unor detalii despre dosar în acest material, simpla audiere a unui premier interimar la DNA generează costuri de imagine și poate alimenta tensiuni între partide. În acest context, mesajul transmis de Ciucu funcționează ca o poziționare publică de apărare în interiorul PNL, înainte ca instituțiile judiciare să ofere clarificări. Contextul imediat Digi24 amintește și de reacțiile politice din jurul audierii, trimițând la un material separat despre poziția șefului PSD Iași și replica PNL, pe fondul discuțiilor privind calitatea lui Bolojan în cauză. În articolul de față, Ciucu nu oferă detalii despre motivul audierii, ci se limitează la evaluarea sa privind integritatea lui Bolojan și la apelul de a aștepta concluziile justiției. [...]
Eșecul învestirii Guvernului Mureșan prelungește incertitudinea politică , cu efect direct asupra capacității de a trece rapid prin Parlament reformele și măsurile din programul de guvernare, într-un moment în care partidele proeuropene încearcă să refacă o majoritate. Potrivit Digi24 , fostul premier desemnat Siegfried Mureșan susține că PSD „a știut de la început” că nu va vota guvernul propus de PNL, USR și UDMR, iar discuțiile din ultimele două săptămâni ar fi fost „doar pretexte”. Mureșan afirmă că formațiunile care l-au susținut au acționat „cu bună credință” și „rapid”, iar la cinci zile după publicarea decretului de desemnare în Monitorul Oficial au depus în Parlament programul de guvernare și lista cabinetului. El spune că nu are „nimic a-și reproșa” după respingerea la vot. În același timp, Mureșan acuză PSD că nu ar fi putut susține guvernul deoarece „nu-l puteau controla” și pentru că nu ar fi acceptat reformele propuse. În relatarea sa, a încercat să mențină un „dialog serios” cu PSD, inclusiv prin transmiterea programului de guvernare, iar peste 60 de puncte din cele 370 din program ar fi fost legate de idei ale PSD, pe care spune că le-a preluat și le-a comunicat social-democraților. Ce spune despre negocierile cu PSD și relația cu Grindeanu Mureșan declară că a discutat întâi cu partidele pe care le consideră „cu adevărat proeuropene” și care l-au susținut – PNL, USR și UDMR – după care l-a contactat pe Sorin Grindeanu . Spune că inițial nu a primit răspuns, iar ulterior au vorbit, Grindeanu cerându-i „elemente principale” ale programului, pe care Mureșan afirmă că i le-a trimis. El susține însă că mesajele publice ale lui Grindeanu ar fi fost diferite de cele din discuțiile directe și că acest lucru ar fi indicat „pretexte”. Într-o critică mai dură, Mureșan afirmă că Grindeanu ar fi venit în Parlament, „a mințit, a glumit, a plecat”, deși era președinte al Camerei Deputaților. De ce contează: blocajul politic întârzie decizii cu impact administrativ Din perspectiva funcționării statului, respingerea guvernului propus menține presiunea pe formarea unei majorități și pe calendarul legislativ, în condițiile în care un executiv fără susținere parlamentară nu poate implementa programul anunțat. În lipsa unei soluții rapide, rămâne deschisă disputa politică privind responsabilitatea pentru blocaj și direcția următoare a negocierilor între partidele parlamentare. [...]
Menținerea ratingului „BBB-” ține România în zona finanțării mai ieftine, dar presiunea rămâne pe bugetul din 2027 , în condițiile în care Standard & Poor’s (S&P) a păstrat și perspectiva negativă, potrivit Digi24 . Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , spune că decizia este „un rezultat important”, însă avertizează că nu este suficient fără respectarea țintelor de deficit și un buget credibil pentru anul viitor. „Este un rezultat important, dar nu este suficient.” Nazare afirmă că, odată cu verdictul S&P, se încheie „un ciclu important de evaluări” început în vară, iar România rămâne în categoria „investment grade” (recomandată investițiilor), în pofida unui context politic complicat și a unei perioade prelungite de interimat guvernamental. În evaluare ar fi cântărit decisiv respectarea angajamentelor fiscale și absorbția fondurilor europene, potrivit ministrului. Miza imediată: deficitul pe 2026 și bugetul pe 2027 Ministrul Finanțelor indică drept obiective „vitale” încadrarea în țintele de deficit pentru 2026 și construirea unui buget credibil pentru 2027, de care ar depinde în mare măsură evaluările din primul trimestru al anului viitor. „Următoarele obiective sunt vitale: încadrarea în țintele de deficit pentru 2026 și construcția unui buget credibil pentru 2027.” Tot el susține că, dacă disciplina bugetară este păstrată în 2027 și abordarea rămâne prudentă pentru 2028, România ar putea crea condițiile pentru revenirea perspectivei de rating la „stabilă”. Ce vede S&P: consolidare fiscală, dar cu riscuri politice și de finanțare Agenția notează progrese în consolidarea fiscală și estimează că deficitul bugetar va scădea la 6,25% din PIB în 2026 , cu aproape 1,5 puncte procentuale sub nivelul din 2025, pe fondul disciplinei la cheltuieli și al menținerii veniturilor bugetare. În același timp, S&P a menținut perspectiva negativă , invocând riscuri legate de implementarea programului de consolidare fiscală asumat de România în procedura de deficit excesiv a Uniunii Europene. Agenția avertizează că un blocaj politic prelungit și compromisuri de ultim moment ar putea afecta reducerea deficitelor până în 2029, cu un punct sensibil în intervalul 2027–2028 , când măsurile trebuie continuate în paralel cu un necesar ridicat de finanțare. Presiunea dobânzilor și a datoriei S&P mai semnalează că necesarul mare de finanțare și costurile mai ridicate ale împrumuturilor pot împinge cheltuielile cu dobânzile, estimate să ajungă la 3,3% din PIB în 2028 . În plus, datoria publică netă este văzută în creștere la peste 60% din PIB în 2027 . Agenția indică și vulnerabilități externe: deficitul structural de cont curent este estimat la 7,5% din PIB în 2026 și 7% din PIB în 2027 , ceea ce menține dependența de finanțare externă și expune economia la schimbări de încredere ale investitorilor și la condițiile de pe piețele de finanțare. [...]
Menținerea ratingului României la BBB- cu perspectivă negativă ține sub presiune costurile de finanțare ale statului , iar disputa politică se mută pe terenul consolidării fiscale, potrivit Digi24 . Deputata PNL Raluca Turcan susține că decizia Standard & Poor’s trebuie citită în contextul deteriorării situației fiscale din ultimii ani și afirmă că Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost nevoit să corecteze dezechilibre acumulate anterior. Turcan amintește că România se află „pe ultima treaptă recomandată investițiilor”, cu perspectivă negativă, și leagă această poziționare de instabilitatea politică din 2023 și de „dezechilibre bugetare majore”. În postarea sa, ea afirmă că România a trecut de la perspectivă stabilă la negativă în evaluările Fitch, S&P și Moody’s. Deficitul din 2024, invocat ca factor-cheie În argumentația sa, deputata PNL indică drept „principal motiv economic” deficitul din 2024, pe care îl cuantifică la 9,3% din PIB . În opinia sa, aceasta este situația fiscală pe care actualul guvern ar fi trebuit să o corecteze. Turcan mai afirmă că ajustarea s-a făcut în paralel cu menținerea investițiilor și cu o absorbție ridicată a fondurilor din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență, program finanțat în principal din fonduri europene). Miza PNRR și disputa pe reforme Liberala critică opoziția PSD față de unele reforme și susține că blocarea legii salarizării ar fi costat România 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) din PNRR. Ea avertizează, totodată, asupra riscului ca România să fie retrogradată în categoria nerecomandată investițiilor („junk”), dacă nu continuă reformele și disciplina bugetară. „Nu putem da timpul înapoi, dar avem nevoie să asumăm drumul reformelor în continuare, de disciplină bugetară și de un guvern stabil care să înțeleagă că aceste lucruri nu sunt negociabile. Altfel, sacrificiile românilor vor fi fost în zadar.” Ce a spus Standard & Poor’s și reacția PSD Reacția vine după ce S&P a reconfirmat ratingul suveran al României la BBB-/A-3 , menținând însă perspectiva negativă. Agenția a indicat riscuri ridicate legate de implementarea consolidării fiscale și de reducerea deficitelor externe. În aceeași zi, deputatul PSD Adrian Câciu a avut o interpretare diferită: el a susținut că menținerea ratingului nu este o „victorie” și că reducerea deficitului ar trebui făcută fără măsuri care să afecteze creșterea economică. „Nu avem nevoie de o țară mai săracă pentru a avea un deficit mai mic. Avem nevoie de o economie mai puternică pentru a avea finanțe publice mai sănătoase.” [...]
USR condiționează orice discuție de guvernare de excluderea PSD , iar liderul partidului, Dominic Fritz , spune că formațiunea nu va vota „niciun guvern” care ar funcționa ca „paravan” pentru social-democrați, potrivit Wall Street . Mesajul vine în contextul consultărilor de la Cotroceni pentru desemnarea unui candidat la funcția de prim-ministru, într-un moment de blocaj politic. Într-o postare pe Facebook, Fritz afirmă că, în acest moment, „soluția pentru ieșirea din criza în care PSD și AUR au aruncat țara sunt alegerile anticipate ”, argumentând că „politicienii trebuie să se întoarcă în fața cetățenilor” pentru un nou vot și un mandat clar de guvernare. Linia roșie a USR: fără miniștri PSD și fără „guvern-paravan” Președintele USR susține că partidul își menține poziția exprimată „de 5 luni”: nu intră la guvernare dacă viitorul Executiv include miniștri PSD. În plus, Fritz spune că USR nu va vota un guvern care, în viziunea sa, ar permite PSD să controleze guvernarea din umbră. Ce urmează la Cotroceni Fritz mai afirmă că USR va dialoga cu premierul desemnat doar „dacă președintele face o altă nominalizare”. În același timp, președintele Nicușor Dan a anunțat consultări la Palatul Cotroceni, luni, cu liderii și reprezentanții partidelor și formațiunilor politice din Parlament, pentru desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru. [...]
